9,450 matches
-
poetic. Aflat acum pe terasa înaltă privi peste grădina care aseară era tristă și pustie. La ceasul acesta, deși la fel de pustie, părea scena unei feerii ale cărei personaje întârziau să apară. Ceva însă era complet în afara logicii peisajului. Ceva îi rănise privirea fascinată de simfonia albului imaculat și nu-și dădea seama încă ce! Scană (vai ce barbarism!) cu atenție, din nou, întregul sector... Da! Acolo, în mijlocul tufelor fără urmă de frunze, în poiana aceea micuță, era un obiect complet rupt
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
dezmiardau chipurile, ne mângâiau obrajii cu vraja lor ascunsă , de parcă le-ar fi fost milă de noi . Nu eram siguri dacă era ploaie, și dacă da, atunci de ce o simțeam așa rece și de ce simțeam că picurii de ploaie ne rănesc, în loc să ne bucurăm de binecuvântarea lor? Dimpotrivă, pe noi ne întristau căci vărsăm lacrimi amare de despărțire... Simt uneori că lumea e atât de grea încât mă copleșeste cu apăsarea ei Aș vrea să găsesc ceva de care să mă
ÎMPREUNĂ ŞI DINCOLO DE MOARTE! SUFLETE PERECHE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350613_a_351942]
-
mult decât celelalte rase. Acestea nici nu aveau voie în aria lor, decât ca servitori, cântareți si dansatori. Fiind atât de iubitori de puritatea cristalelor și a altor minerale, din care făceau instrumente de comunicare de mare precizie, guganii au rănit-o pe Mama Pământ, care a distrus această civilizație, pentru că periclita viața Terrei, riscând să înlocuiască tot ce era natural cu surogate artificiale.” Indienii cherokee spun că „12 planete locuite din sistemul nostru solar aveau câte un craniu de cristal
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
Frontul de la Răsărit și pe cel de-al treilea frate, pe Ion, care n-a avut norocul să scape cu viață. L-a sfârtecat o schijă undeva în Bucovina, în timpul retragerii. Cei doi frați întorși acasă au fost și ei răniți la picioare și la mâini. “Era să fim ca-n poezia aceea a lui George Coșbuc: Trei, Doamne, și toți trei!”, ne surprinde veteranul. Și tot el ne înștiințează: “Dar să știți, măi băieți (între “băieții” cărora li se adresa
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
și de spălat. Au murit acolo într-o săptămână sute de răniți. Erau îngropați în gropi comune, câte douăzeci de cadavre. Fiindcă printre răniți erau și nemți, am avut norocul să mă ia și pe mine, cu cei mai grav răniți dintre români, un avion de-al lor. M-au dus într-un spital din Odessa. Acolo am aflat că eram dat dispărut pe o listă a regimentului meu. M-am vindecat greu și doar parțial. Am fost transferat la Cernăuți
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
natura. Aș vrea să-i nimicesc această planetă, să-i blochez funcțiile și procesele, să opresc rotirea aștrilor, să dobor corpurile cerești care plutesc în spațiu, să distrug tot ce îi este folositor naturii și să ocrotesc tot ce o rănește - într-un cuvânt, prin toate faptele mele, aș vrea să o . Poate că vom fi în stare, într-o bună zi, să atacăm soarele, să-l alungăm din Univers sau să ne folosim de el pentru a da foc lumii
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
a acceptat soarta. Grea soartă, pentru că proști cu putere de decizie, nu vor lipsi niciodată din sânul niciunei puterii! În toată opera lui se vede același gând „eminescian” pentru român și România. Ca și Marele nostru Luceafăr, el nu a rănit pe român simplu, pe muncitor și țăran, ci din contra, i-a ridicat moralul și l-a ajutat efectiv pe toate căile și cu tot ce a putut, lucru care nu i s-a luat în considerație și pentru aceasta
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
comandamentului militar austriac. Țăranii cer ca nobilii maghiari să predea armele, iar când aceștia nu o fac, au loc incidente sângeroase. Gărzile maghiare din mai multe orașe din Transilvania sunt dezarmate prin luptă, lăsând în urmă zeci de morți și răniți din ambele tabere. Primele confruntări au fost în perioada 22-24 octombrie anul 1848, când are loc măcelul de la Zlatna, provocat de administratorul Nemegyei. Românii conduși de Petru Dobra au cerut gărzii maghiare din oraș să se predea. Administratorul a pretins
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
dar, când i l-a dus, el adormise și gemea ușor în somnul agitat. S-a spălat și ea adunându-și greu ultimele puteri, gânditoare și plină de grijă față de vânătăile ce le descoperise și pe trupul său. Nu avea răni, însă acum simțea dureri peste tot și capul parcă-i intrase într-un vârtej tulburător de amețitor. A băut ceaiul fierbinte, a luat două aspirine și s-a întins cu grijă lângă Eugen, acoperindu-l atent și protejându-l apoi
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351448_a_352777]
-
facerea de bine sau milostenia este frumoasa comportare în viața noastră ca poveste. “Și nu-i lăsa pe cei vicioși și pe cei răi să se uite în sufletul tău“, căci acești călăi “ cu privirea viciului întunecă sufletul“, sau îl rănește precum trupul stiletul. “Lasă-i să clevetească asupra adevărului“, vorbesc, “lasă-i să omoare viața, adevărul “ ceresc “se va adeveri, dragostea va birui viața învie” precum seva primăvara în vie. Părintele Arsenie Boca spunea credincioșilor: “Trebuie să facem binele, fără
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
a căzut peste aripile sale. Speriat s-a zbătut și s-a încurcat și mai tare. L-am tras cu grijă și cu greutate în barcă, deoarece se zbătea și țipa, de am alertat toată marea. Nu doream să-l rănesc, sau să-mi rupă nailonul, riscând să moară, îmi era milă de el, căci era lipsit de posibilitatea de a-și lua zborul. Din senin, peste 30-40 de pescăruși nervoși mi-au înconjurat barca, alarmați de țipetele captivului. Se repezeau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
deci, la o relativizare a gândirii omenești și a făptuirii persoanei din cauza cărui fapt se afirmă foarte puternic astăzi kitsch-ul în vorbă, în faptă și-n cuvânt!... Tot aici și acum, trebuie aminitită existența limbajului agresiv și violent care rănește și generează multă suferință, îndeosebi sufletească, morală și spirituală!... Putem vorbi chiar, de o precocitate a limbajului agresiv, trivial și obscen, din păcate!... În consecință, limba unei comunități umane își pierde caracterul ei nobil și se urâțește din pricina degradării gândirii
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
mâini vechi spărturi. Uimit am sărit de sub pătura sură: - De unde vii, Doamne, din ce veac? Iisus a dus lin un deget la gură și mi-a făcut semn ca să tac. S-a așezat lângă mine pe rogojină: - Pune-mi pe răni mâna ta! Pe glezne-avea urme de cuie și rugină parcă purtase lanțuri cândva. Oftând și-a întins truditele oase pe rogojina mea cu libărci. Luna lumina, dar zăbrelele groase lungeau pe zăpada Lui, vărgi. Părea celula munte, părea căpățână și
RADU GYR,IISUS ÎN CELULĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350892_a_352221]
-
în științe economice, sociale și filozofice cu teza intitulată " Chestiunea agrară din România". Obține doctoratul cu Magna cum laudae, în anul 1914. Revenit în țară, devine contabil la Banca Românească (1915). Ia parte la primul război mondial în 1916, fiind rănit în luptele din împrejurimile Brașovului. După o perioadă de spitalizare merge din nou pe front, participând la luptele de la Mărășești. Făcea parte din Regimentul 12 Roșiori, cu gradul de maior. Activitatea didactică o începe în 1925, când, prin concurs, ocupă
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350935_a_352264]
-
Să fiu iertat că m-am născut român. Dumnezeu surghiunit Astăzi lumea-i la răscruce Cu sau fără vreun sfârșit... Dumnezeu prin Sfânta Cruce Încă nu ne-a părăsit Deși noi, demoni și fiare, L-am trădat și l-am rănit Și l-am pus la încercare, Ne-am stricat, ne-am păgânit... Cu răbdarea Lui pioasă Ne suportă, ne îndură Deși lumea-i păcătoasă Minte, preacurvește, fură, Face crime să subjuge, Își încalcă jurământul, În războaie se distruge, Dar distruge
1. ÎN NOAPTEA DE CRĂCIUN 2. DUMNEZEU SURGHIUNIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351571_a_352900]
-
cu un pic mai puțin, și era toată o părere de rău ireversibilă, vedea scântei în loc de stele, mâl în loc de pământ. Care ar fi remediul, prințesa plaiurilor nordice? Durerile o dominau, pereții se umpleau cu umbrele crengilor nocturne, o înțepau, o răneau, iar întrebările străine dansau pe candelabrul care se învârtea cu camera, cu ei, pe un carusel amețitor până când un țîpăt din noapte a oprit caruselul trupurilor îngemănate, îmbrățișarea s-a dizolvat ca o pereche de cătușe desfăcute instantaneu, trăsăturile nu
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
culorilor ce stă să înceapă în grădină. Bucuria m-a fardat în roz. Sunt așa fericită! Este primul meu bal! NATURA ÎNFLOREȘTE IUBIRI Culoarea florii de-o săruți Făr’ a strivi petala De poți sorbi tăcerea-n munți Făr’ să rănești smaraldul, Înaltul de îl știi cuprinde Prin zborul de acvilă, Atunci, deschisă-ți este ușa spre iubire! În amintirea unui fulg de vezi Cum valuri, mușcând țărmul, Sculptează-n vise eșuate Sărutul mătăsos al verii; Iar din durerea ploilor dezlegi
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
dar s-a abținut de teama a ceea ce putea urma după aceste manifestări și, mai ales, de teama unor explicații ce ar fi trebuit să urmeze împăcării. Nu pot s-o fac acum! Nu că aș fi laș, dar o rănesc prea mult. Poate-mi rezolv problemele și nu va mai trebui să suporte rușinea. Asta e! Îmi pare rău de ea. Eu am intrat în mocirlă, nu ea”. A plecat la serviciu fără să o vadă dimineața. Nu știa că
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
tiparele obișnuite ale poeziei românești (Ruxandra Cesereanu); - flash-urile ironice (Marin Mincu); - frazarea neostentativă și subtilă (Ioan Es. Pop). Și tot el conchide admirabil, sintetizând astfel poezia Eugeniei Țarălungă: „E ca și cum un spadasin în duel cu sine însuși s-ar răni sub stern încă înainte de a porni împotrivă-și și, în locul replicii neiertătoare, ar face o neașteptată reverență.” Voi trece acum în revistă observațiile (extraestetice) făcute de critici privind semnificațiile micilor unități de percepție, utile demersului meu de relevare a aspectelor
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
cadă Că-și lasă pasul în zăpadă, Amprenta, de mai multe ori Iubita mea cu trup de ger Înhamă caii suri la sănii Cu-argint și zurgălăii. Să ni-i Mânăm ca niște mesageri Privește-n jur: poclade albe Acopăr răni câte mai sunt Și se revarsă pe pământ Lumina blândă-a unor salbe Coboară îngerii și-și lasă Un strat de pur și diafan Și plângem fiecare an De răutatea ce ne-apasă Și-atâta pace-ncet se cerne Din
IARNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346655_a_347984]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SENSUL IUBIRII... Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Sensul iubirii Se despică zările cu fulger din inima mea rănită de neiubirea aproapelui... Se acoperă cu perdele de fum depărtările tulburate de al său zgomot... Se șterg urmele cu o rază de soare pentru a reda Universului Lumina. Cărările redevin uscate, iar iubirea tropăie mărunt peste ele, ca să alunge fantomele
SENSUL IUBIRII... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346714_a_348043]
-
consuma totul. Și curgi în vis, peste lumina gravată. Cuvintele tac, mergi pe strada cea albă. * Doi sau trei nori. Și apoi extensia aerului tremurător, în ceața din zori. Ieșeau la iveală pleoapele mării. Răsăreau, loveau. Loveau flancurile luminii. Semnele-acestea răneau. * Ai ascultat ca și neauzită, scufundată în adâncul fântânilor de lumină, o rumoare, ca o silabă, acolo, între ape. Cădea, dinspre timpan, în spațiul a ceea ce e de nespus, al indicibilului poate, cădea, scurtă rumoare salină, în tăcere. O ascultai
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
zăpada fără tine Cântec Din nou veni zăpada fără tine Și umbra ta din nou mi se arată. Iară se aprind amintiri străine, În care mai suspină Copilul de-altădată: Deschide-ți sufletul frumos Și lasă iarna să te-alinte, Rănit de dor un albatros Se ascunde între cuvinte. S-a-ntins misterul beznei pe fereastră, Adus de vântul argintiu și ceață Și cască hibernal o floare-n glastră, Iar Luna gulerată o răsfață. Deschide-ți sufletul frumos Și lasă iarna
ASCULTĂ-MĂ OCEAN STRĂIN de STELIAN PLATON în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346723_a_348052]
-
albatros Se ascunde între cuvinte. S-a-ntins misterul beznei pe fereastră, Adus de vântul argintiu și ceață Și cască hibernal o floare-n glastră, Iar Luna gulerată o răsfață. Deschide-ți sufletul frumos Și lasă iarna să te-alinte, Rănit de dor un albatros Se ascunde între cuvinte Ești ninsă stea rămasă în rondel Născută-n tristeți adolescentine. Vreodată stelele n-au fost la fel, Eu cânt o stea ce miroase a tine. Deschide-ți sufletul frumos Și lasă iernile
ASCULTĂ-MĂ OCEAN STRĂIN de STELIAN PLATON în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346723_a_348052]
-
un albatros Se ascunde între cuvinte Ești ninsă stea rămasă în rondel Născută-n tristeți adolescentine. Vreodată stelele n-au fost la fel, Eu cânt o stea ce miroase a tine. Deschide-ți sufletul frumos Și lasă iernile să intre, Rănit de dor un albatros Se ascunde între cuvinte 05-02-12 Referință Bibliografică: ASCULTĂ-MĂ OCEAN STRĂIN / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 404, Anul II, 08 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ASCULTĂ-MĂ OCEAN STRĂIN de STELIAN PLATON în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346723_a_348052]