2,826 matches
-
lui sunt pierduți. Dacă aceasta este învățătura Bisericii, atunci aceasta trebuie să fie și mărturisirea și lucrarea creștinilor. Prin urmare, racordarea elitei interbelice creștine la Predanie este mai mult decât justificată, fiind singura posibilitate prin care se evita riscul oricărei rătăciri. Toată această analiză asupra păcatului lui Iuda a mobilizat o parte a elitei intelectuale interbelice. În 1936, cu un an înaintea textului lui George Racoveanu, Nae Ionescu încearcă să clarifice toată această chestiune teologică extrem de sensibilă. Filosoful stabilește, de principiu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ascultători și făcători ai Cuvântului Dumnezeiesc 3. Recursul la omilia patristică, la predica clasică a Ecclesiei, reprezintă un reviriment al discursului teologic. În cărțile de slujbă regăsim adevărata interpretare scripturistică, interpretarea Bisericii însăși, ceea ce semnifică anularea oricăror posibilități de abatere (rătăcire) de la ortodoxie (dreapta credință). Reîmprospătarea predicii ortodoxe nu se poate realiza decât printr-o autentică mișcare de reînnoire religioasă care să cuprindă, printre altele, și primenirea unei părți importante a clerului ortodox, cu largul concurs al laicatului creștin, trăitor al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Racoveanu, Sandu Tudor, Mircea Vulcănescu, Infailibilitatea Bisericii și failibilitatea sinodală, în "Cuvântul", an V, nr. 1378, 22 ianuarie 1929, pp. 1-2, reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, volum îngrijit de Dora Mezdrea, Anastasia, 1996, pp. 122-123. 7 Nae Ionescu, Rătăcirea cea de pe urmă, în "Cuvântul", an V, nr. 1353, 27 ianuarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 160: Vom dovedi aici, în zilele următoare, că punctual de vedere științific în așezarea Paștilor este o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cu iudeii o va săvârși, să se caterisească". 10 Sandu Tudor, Schisma fostului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în "Cuvântul", an V, nr. 1358, 1 februarie 1929, p. 1. 11 Mircea Vulcănescu, Între catolicism și erezie sau urmările dogmatice ale rătăcirii sinodale I, în "Cuvântul", an V, nr. 1359, 2 februarie 1929, pp. 1-2, reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, pp. 124-125. 12 Ibidem, p. 128. În Pidalion, în comentariul la Canonul 7 Apostolic, se precizează foarte clar: "Pentru aflarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vreme, și întru aceeași zi Sfintele Paști, și să nu aibă trebuință în fiecare an de astronomi, au tocmit de Dumnezeu înțelepțiții Părinți dreptarul cel pentru Paști". 13 Ibidem, pp. 129-130. 14 Ibidem, p. 134. 15 Nae Ionescu, Tot despre rătăcirea sinodală, în "Cuvântul", an V, nr. 1362, 5 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 162. 16 Nae Ionescu, Despre sinoadele tâlhărești, pe cari le uită d-l V. Goldiș, în "Cuvântul", an V
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sufletească, grație căreia un om prea respectat, de grea și înaltă răspundere, depune printr-o asemenea acțiune mărturie pentru primatul spiritualului. Când? Într-o vreme când patriarhul țării acceptă un loc în regență, iar Sinodul bâjbâie în cele mai grele rătăciri". Roman Ciorogariu (1852-1936), profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad (1881-1889 și 1892-1917) și director al acestuia (1901-1917); primul episcop ortodox de Oradea, din 1920 până la moartea sa. Ziarist și luptător pe tărâm național. 9 Nae Ionescu, Clericalism românesc?, în "Cuvântul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
katzenjammer-ul filosofic, care mai mult creau nostalgii decât delimitau poziții. Astăzi, tinerii se îndreaptă prin disciplina cuvântului scris, care e cea mai bună garanție împotriva visării bolnăvicioase. Iată de ce, noua mistica ortodoxă, care se creează văzând cu ochii, nu e rătăcire bezmetică și necontrolată, ci se ridică solid, ca o aspră disciplină intelectuală. A, dacă Biserica noastră ar fi astăzi alta! Dacă ar exista, în adevăr, în sânul ei omul de hotărâre aprigă, care să restaureze împotriva tuturor modernismelor slăbănoage vechea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în scrierile cronicarilor, chiar ale celor din Țara Moldovei, în relatările călătorilor străini trecători pe aceste meleaguri, în însemnările de pe hărți, toate mai vechi cu cel puțin trei secole decât apariția statului România. Și din nou autorul basarabean, într-o rătăcire logică aberantă, inversează raporturile cauză - efect și consideră că apariția statului cu numele România (nume apărut din nimic !!!) a determinat desemnarea locuitorilor acestuia cu apelativul de „români”, și nu etnia locuitorilor noului stat a dat numele statului. După părerea noastră
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nu poate fi altul decât progresul civilizației omenești prin toleranță și știință, prin bunăstare materială și morală potrivită totdeuna cu gradul culturei unui popor. Dar a susținea mijloacele prin un sistem care nimicește scopul este cea mai absurdă din toate rătăcirile politice ce se pot închipui.<ref id=”1”>Ibidem, p. 500.</ref> Contra școalei Bărnuțiu este, în cele din urmă, un elo giu al suveranității rațiunii pe care se sprijină junimismul. Educația și autodeterminarea individuală, în cadrul comunitar, sunt antidotul ce
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
dintre elită și masa comunității, anticipând reflecția lui Nicolae Iorga. Din trunchiul liberal conservator junimist se des prinde o ramură ideologică tradiționalistă: detașarea de rădăcini și fanatismul cu care elita se îndreaptă spre diferite modele de civilizație sunt parte din rătăcirea pe care viziunea conservatoare nu întârzie să o surprindă. Elita care guvernează, dacă nu e străină de țară în sens etnic, cum va sugera Eminescu, este golită de orice sensibilitate istorică ce iar permite accesul la pătura țarănească, depozitară a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
imaginea stenică a unei conduite ideologice care refuză programatic recursul la forțele telurice ale cetății, evocate, memorabil și vizionar, de Maiorescu în „Contra școalei Bărnuțiu“. Rațiunea, iar nu orbirea, moderația, iar nu inspirația alimentată de resentiment: după un secol al rătăcirilor, junimismul e parte din tradiția românească a libertății, de la care ne putem revendica. În junimism, ca formă locală de distilare a conservatorismului, este identificabilă rezistența la seducția masificării și anihilării individualismului creator. Proiectul unei comunități policentrice, care mizează pe autonomie
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
misterioase, se angaja să supună atât puterea aștrilor cât și pe cea a puterilor bune sau rele din univers. Și această formă de superstiție sosise din Orient spre Occident atingând, în magia egipteană din perioada elenistică, o înspăimântătoare formă de rătăcire religioasă josnică. Cărțile magice ale antichității și numeroasele papirusuri magice, care au ajuns până la noi, ne ajută să ne facem o idee destul de clară despre această lume în care se acționau liber instinctele primordiale ale omului, neliniștea în fața aspectelor obscure
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
un caracter nomad mai degrabă decât sedentar, ei sunt definiți prin mișcarea pe care o practică prin și între spațiile politice. Ei problematizează și desfid "imperativul teritorial" al statului suveran (Soguk și Whitehall 1999: 682). Într-adevăr, mișcarea lor de rătăcire dislocă norma ontopologică ce caută să fixeze identitățile oamenilor în cadrul frontierelor spațiale ale statului național (1999: 697). Drept consecință, conceptele pe care le avem despre centralitatea statului sunt problematizate, la fel ca și înțelegerea pe care o avem despre caracterul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Shakespeare) Cu vârsta vine mintea la cap. (Înțelepciunea ne-o dă „școala vieții”, adică experiențele și suferințele Îndurate, și nu orgoliul personal.) „Sunt adevăruri pe care e cu neputință să le Înțelegi dacă mai Înainte n-ai trecut prin anumite rătăciri.” (L. Blaga) Cine mă laudă Îmi este dușman. Pentru că mă face să-mi ignor defectele și să-mi acord, În același timp, o importanță mai mare decât ar trebui.) „Cine-i În stare să lingușească e În stare să și
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
etapă de tranziție între două paradigme, modernismul și postmodernismul, cum este definită, și-a pierdut fizic autorii, pe unii dintre ei, dar continuă să-i recupereze prin forța interpretărilor. Textele lor revin la suprafață ca repere, ca niște semne împotriva rătăcirilor, un fel de faruri luminoase, de geamanduri vizibile din orice parte a literaturii ne-am situa. E un studiu care se vrea interdisciplinar, după spusele autoarei din Argument. Sunt adunate arhitectural și filtrate obsesiv, uneori, opinii din domeniul filosofiei, lingvisticii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
asuma, s-ar putea spune, riscurile unui disident. Un disident virtual. Muiate într-un amalgam de sarcasm și îndîrjire, săgețile unei reflexivități active țintesc, dincolo de o anume structură politică păcătoasă, către umbrele și sincopele unui destin istoric, vizează slăbiciunile și rătăcirile unei colectivități cu vocația resemnării. Cîți au crezut sau, pentru confortul lor interior, s-au prefăcut a crede "cacealmaua" cu "bau-bau-ul" roșu? Porecliții au știut, cu geniul lor malefic, să exploateze și să întrețină această spaimă. Supuși au tăcut răbdat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mai degrabă ca un Salon al "post-nebuniei". În fapt, oamenii aceștia se găsesc aici tocmai din cauza unei nebunii care îi precede, nebunia unui sistem în măruntaiele căruia luciditatea nu-și mai are rostul decât formal. Nerăbdarea, suspiciunea generalizată, teama cronicizată, rătăcirea de sine ("Sunt zile când mă simt vinovat... da, și alte zile când mă simt nevinovat"), memoria și degradarea memoriei, mărturisirea toate acestea sunt teme viguroase, teme-reper pe radiograma unui text profund și ramificat în nenumărate direcții. Relația între personaje
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
accentuat) L-am văzut pe Dumnezeu... El este lumină... putere... bunătate... Obiectiv nr.: Ți-a spus ceva...te-a-ntrebat ceva... te-a-ntrebat cum te cheamă? Trimisul lui Dumnezeu: (ca în transă) L-am privit..., cu toată frica..., cu toată disperarea..., cu toată rătăcirea... Obiectiv nr.: Și? Trimisul lui Dumnezeu:... Mi-a spus că cea mai adevărată cale... este aceea care pleacă de la mine... spre mine... Sursa dublă: Da... Și mai ai mult pînă ajungi la tine? (Trimisul lui Dumnezeu se așază la masa
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
limpezește privirea... ne curăță de neguri... de negurile sufletului... (deschizînd Biblia) Uite ce spune Învățătorul lumii... (citește din Biblie) "Fericiți cei cu inima în care sălășluiește bucuria și înveselirea... și lacrima ce ne însoțește păcatul..." E bine că-ți plîngi rătăcirea... toți sîntem niște rătăciți; căința și speranța ne arată drumul cel drept... drumul către Domnul... adică... drumul către noi înșine... (închide Biblia și se retrage la masa lui) Plutonierul: (terminînd o pasiență, trîntește cărțile pe masă) Iar nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
spunea...? Trimisul lui Dumnezeu:... Mi-a vorbit despre "omul rătăcit". Sursa dublă: Și ți-a vorbit și despre noi, ăștia, care ne-am rătăcit unul în viața celuilalt? Trimisul lui Dumnezeu: Nu-i vina lui Dumnezeu că ați căzut pradă rătăcirii..., că v-ați lăsat ademeniți de amăgiri..., că v-ați pierdut pe voi înșivă... Sursa dublă: Păi de aia sîntem aici..., să ne găsim... Trimisul lui Dumnezeu: (surprinzător de violent) Ați ajuns aici pentru că nu credeți în nimic... Nu credeți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a pleca să culeagă informații la curtea unor prinți din ținuturi îndepărtate sau pentru a se găsi mereu în preajma unor bărbați greu de îmblânzit, ea face exact acest lucru: o supraveghere focalizată. Căci restul oamenilor nu o interesează, nu de rătăcirile ori de refuzurile altora îi pasă, ci doar de sentimentele iubitului ei; de îndată ce va ști mai multe despre el, va putea lua o hotărâre și-și va putea mărturisi dragostea. Supravegherea focalizată îi permite să se apropie de ființa iubită
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
punere în ordine și în diagramă. Există un rest și acest rest este obișnuitul vorbei: nesemnificativul, vorbitul fără a spune nimic, banalul și modalitățile sale singulare. Superficialul, aici, face oficiu de adîncire: ceea ce rămîne de neatins este cu siguranță această rătăcire a sensului și valul său care plutește și ezită și care cere interpretare. Comunitatea interpreților Sensul comun, sau punerea în comun, intervine de două ori în înțelegerea cuvîntului schimbat. Prima dată cu comunitatea limbajului. Noi vorbim aceeași limbă (lexic, gramatică
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
găsească un rol. "Scrisori esențiale" consemnează câteva îndrăzneli pe laturile sentimentului și ale confesiunii, prin peisajul acvatic, care nu rareori atinge sublimul. Un exemplu îl poate oferi descrierea furtunii, în care se măsoară cu gradele, așa cum se măsoară puritatea alcoolului, rătăcirea de zări, de faruri, de vele. Dar "Scrierile esențiale" se îndreaptă oficial și reverențios către "Republica socialistă", păstrând însă același ton emoțional. "Eu plâng scriind a X-a esențială către Republica socialistă/ de parcă aș scrie către tine îngenunchiat lângă țărm
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să vă spun, m-am încuiat în baie și am plâns cu disperare vreo oră... M-a împăcat cu o noapte fierbinte, așa cum numai el știa să ofere. Nu vă pot spune ce nebunie a fost acolo. I-am iertat rătăcirea, ce să fac... Pentru primele meniuri simple din viața voastră de gospodină am câteva sfaturi importante: - când gătiți pâine cumpărată de la brutărie, nu trebuie să porniți hota; - în funcție de dimensiune, pâinea se servește întreagă ori fragmentată (în feliisau bucăți); la început
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
spațiului nelimitat. Din acest motiv, spiritul nomadismului nu poate intra, nu se poate fixa și acomoda, cu zidurile cetății, Întrucât ar Însemna, prin Închiderea spațială și temporală pe care o impune cetatea, acceptarea fixității, iar În plan simbolic, a morții. Rătăcirea ambulatorie, mersul continuu, specific nomadismului este cel care dă impresia cuceririi timpului, a unui timp raportat la un spațiu nelimitat. În felul acesta este anulată angoasa existențială, sentimentul morții, prin identificarea cu spațiul cosmic nelimitat. Astfel privită problema, nomadismul este
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]