3,475 matches
-
pe care le-am primit din România, de genul: «Noi avem popă, voi aveți preoteasă, să vă cânte ea!». Noi, credincioșii de rit ortodox, români și de alte naționalități, din Danemarca și Suedia, vă asigurăm că vom continua lupta pentru reîntoarcerea preotului Mihai Radu la locul de onoare și cinste care i se cuvine între românii de aici. Se menționează că presa suedeză a comentat pe larg cazul dispariției preotului Mihai Radu, mai mulți pastori suedezi intervenind în favoarea sa. La 15
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
păcatele. Ar fi Însemnat Însă să Întreprind la repezeală o transcriere liberă a ceea ce spusesem, iar numele revistei nu mă atrăgea, Îmi parveniseră destule opinii sarcastice despre noua publicație. A rămas să ne revedem dimineața următoare la o cafea, Înainte de reîntoarcerea la destinațiile noastre atât de diferite. Nu doar pregătirile pentru aeroport m-au Împiedicat să mă țin de cuvânt. Consumasem ceea ce aveam să ne spunem. Mai mult ar fi fost, poate, excesiv, nu ar fi adăugat nimic esențial dialogului precedent
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al „substituirii”? Ar fi greu de crezut că nu este conștientă, măcar acum, de „perturbarea” pe care trupul („corpul i se umplea de dorință”) a provocat-o spiritului. Nu mai pare surprinzător, așadar, că eretica are nevoie, În final, de reîntoarcerea la „trecutul” care fusese, abia ieri, prezent. El Înglobează deja, acum, trecutul mai Îndepărtat, asimilat tardiv, abia prin prezentul din urmă cu doar câteva ore. Revenirea la cele părăsite, adică. Lumești și ele, și mai mult decât atât: „În adâncul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
denunț, mai mult, ca să-l ferească de vreo altă intrigă îl chemase la București, pentru pensionare. S-au despărțit urmând ca după venirea la Sibiu a generalului, Nicolae Petrașcu să-l viziteze pentru schimburi de păreri și luări de poziție. Reîntoarcerea a fost cu aceiași mașină și cu aceeași echipă. Peste câteva zile când a sosit la Sibiu, generalul i-a dat de veste lui Nea Pătru, prin studentul medicinist, Bradu că îl așteaptă. Primirea a fost pregătită de Felicia, fiica
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dela Cercul Teritorial pe evreii predați cu proces verbal (tabel nominal) și foaia de drum necesară pentru transportul pe C.F.R. În acest scop, Cercul Teritorial respectiv, va lua toate măsurile pentru a asigura prezentarea la timp a evreilor permisionari, în vederea reîntoarcerii la detașamentele de origină. Rugăm dispuneți de executare. D.O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, En. Borcescu Șef Bir. 10 Lt. Col., I. Boldur-Lățescu Comunicat: - Corp. 1-7 Arm. - M.St.M. Secț. VI-a Bir. 3 și 2 - Dir. Sup. și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
un deceniu, remarcăm unele modificări în tehnică și viziune, o mai bună articulare și abstractizare spre simbolistica modernă. În noile cadre rustice descoperim aceeași eleganță, senzualitate, obsesie a amănuntului ca altădată. Satul înseamnă pentru Ionel Spânu un loc al veșnicei reîntoarceri, un mit al redescoperirii de sine și , nu în ultimul rând, o oază de liniște în civilizația noastră stresantă. A surprins unele secvențe din peisajul locurilor natale, la dimensiuni epopeice, un spațiu pe care-l sacralizează luxuriația vegetală. Uneori linia
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
un deceniu, remarcăm unele modificări în tehnică și viziune, o mai bună articulare și abstractizare spre simbolistica modernă. În noile cadre rustice descoperim aceeași eleganță, senzualitate, obsesie a amănuntului ca altădată. Satul înseamnă pentru Ionel Spânu un loc al veșnicei reîntoarceri, un mit al redescoperirii de sine și , nu în ultimul rând, o oază de liniște în civilizația noastră stresantă. A surprins unele secvențe din peisajul locurilor natale, la dimensiuni epopeice, un spațiu pe care-l sacralizează luxuriația vegetală. Uneori linia
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
Sorin Bătrânul, Iași, 1914; Alexe Tudor, Iași, 1914; De pe stâncă, Iași, [1922]; Priveliști și impresii din fuga trenului, Iași, 1926; Poemele resemnării, București, 1940. Repere bibliografice: Carol Drimer, Studii critice, II, Iași, 1926, 152; Eugen Relgis, „Meletie jidovul” sau Veșnica reîntoarcere, „Hasmonaea”, 1937, 8-9; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 468-470; [Enric Furtună], „Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»”, 1939, 81-87, 200; I. Pascal, „Poemele resemnării”, „Opinia”, 1940, 9958; L. Leoneanu, „Poemele resemnării”, „Jurnalul”, 1940, 163; S. Iosipescu, Medici poeți în literatură, U, 1948
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
1973; Amintiri (în colaborare cu Mircea Ivănescu și Florin Pucă), București, 1973; La capăt, București, 1974; Litanii pentru Horia, Cluj-Napoca, 1975; Dialectica vârstelor, București, 1977; Tinerețe fără bătrânețe, București, 1978; Spectacol, București, 1979; Texte, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1980; Veșnica reîntoarcere, București, 1982; Carte de vise, îngr. Marina Dimov, București, 1991; Baia, îngr. Marina Dimov, București, 1995; Momentul oniric (în colaborare cu D. Țepeneag), îngr. Corin Braga, București, 1997; Versuri, îngr. și postfață Nicolae Bârna, București, 2000; Scrisori de dragoste (1943-1953
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
cuprinzând câteva schițe și povestiri. G. a compus narațiuni istorice fluente, cu parfum arhaic (Nunta domniței Maria cu Ianuș Radziwill, Nunta domniței Ruxanda), precum și altele, cu tentă sămănătoristă, avându-și punctul de plecare în viața satului bucovinean (În ajunul despărțirii, Reîntoarcerea, Serafim Cărășel). Scriitor în formare, autorului nu-i lipsesc vioiciunea spiritului, sensibilitatea (vizibilă îndeosebi în descrierea naturii), un anume umor antrenant și, mai ales, priceperea de a valorifica resursele graiului popular. Lucrarea despre Eminescu, subintitulată Contribuții la studiul vieții și
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
care nu face decît să prelungească nevroza literaturii franceze. Într-un fel, realismul crud al lui Michel Houellebecq Încearcă să le reconcilieze, dar se lasă dominat de aceeași voință exhaustivistă a imediatului. Sigur, romanele lui au poveste, autorul Însuși Încearcă reîntoarcerea la practica literaturii de dinainte de Flaubert, cea romantică, conștient că vremea „literaturii contradictorii” a trecut. A trecut, e drept, dar literatura franceză de astăzi se găsește prinsă Încă prinsă În siajul ei, nu-și poate privi viitorul, pentru că viitorul nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cea romantică, conștient că vremea „literaturii contradictorii” a trecut. A trecut, e drept, dar literatura franceză de astăzi se găsește prinsă Încă prinsă În siajul ei, nu-și poate privi viitorul, pentru că viitorul nu-l vede decît ca pe o reîntoarcere În trecut, tot mi detașată, speră ea. La urma urmei, nu știm dacă a trecut. Discuția de pînă acum a vizat proza. Poezia franceză contemporană nu pare a fi ieșit vreodată din paradigma modernistă, cea a contradicțiilor, cea a contradicției
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de schițare a unei bathomologii, termen Împrumutat autorului Mitologiilor, definit ca “battement incessant de la doxa et du paradoxe”, comparat, apud Vico, cu o spirală. Dacă, de exemplu, intenționalitatea În producția literară a fost socotită la un moment dat o iluzie, reîntoarcerea ei În cîmpul reflecției teoretice nu Înseamnă reapariția aceluiași, a aceleiași idei perimate conform căreia operele se originează În niște intenții clare ale autorilor de care critica trebuie să dea seamă prin răspunsul la “ce a vrut poetul să spună
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ratașa gîndirii negative franceze, de la Derrida la Lacan, incriminate de noii filozofi gen Ferry și Renaut. Mult mai aproape se află crezul său de cel al lui Dostoievski fără Dumnezeu poți face orice. Nici un moment nu susține romancierul ideea unei reîntoarceri la o presupusă vîrstă de aur, ba dimpotrivă, umanitatea sălbatică a viitorului SF se aseamănă punct cu punct modului de funcționare a societăților tradiționale, unde cruzimea se manifestă ritualic iar biologicul primează, ierarhizează și selectează. Ipoteza esenței animalice a omului
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Kant și a formulat noi spații de manifestare a libertății. Meritul Îl au poate fondatorii modernității poetice, marii nihiliști ai Europei, gnosticii care au descoperit În poezie o experiență spirituală liberă de tradiție și deci cu atât mai crudă. În ciuda reîntoarcerilor raționaliste, ba de la mijlocul secolului al XIX-lea prin Victor Cousin sau a pozitivismului lui Auguste Comte, ba În prima jumătate a secolului trecut după Încercarea de conciliere a forței vitale cu aceea rațională, efectuată de Henri Bergson, fascinația răului
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
hărți, de călătorii, de asceză și, peste toate, singura perenă, de scris. Ramuri ale acestui copac biografic desenat aici găsiți În alte romane: În Metafizica tuburilor, pe cea despre prima copilărie japoneză, În Uimire și cutremur pe cea despre despre reîntoarcerea, la 21 de ani, În Tokyo și despre experiența de translator avută aici. Romanciera debutează la Începutul anilor 90. Le Sabotage amoureux, al doilea roman al său, publicat În 1993, vorbește, la persoana Întâi, despre o copilăria naratoarei care, la
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
1; Popa, Estuar, 97-102; Ungureanu, La vest, I, 29-31; Alexandru Ruja, Aron Cotruș. Viața și opera, Timișoara, 1996; Alexandru Ruja, „Este poate cel mai eficient atașat de presă străin de la Madrid”, MS, 1998, 1-2; Lovinescu, Unde scurte, II, 240-242; Popa, Reîntoarcerea, 54-66; Ion Cristofor, Aron Cotruș, exilatul, Cluj-Napoca, 1999; Dicț. analitic, II, 133-134, IV, 93-94; Dicț. esențial, 212-214; Popa, Ist. lit., I, 627-630; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 92-96; Cornelia Ștefănescu, Stăruința pe document, RL, 2003, 34; Manolescu, Enciclopedia, 203-209; Ion Cristofor
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Horányi Özséb și Szilczl Dóra „Despre biserică(ci)” („Az egyház(ak)ról”). Înainte de 1989, bisericile erau excluse din viața publică, luptând, în toată această perioadă, numai pentru supraviețuire. Intervalul care a urmat după schimbarea de regim poate fi caracterizat prin reîntoarcerea bisericilor în viața publică. În cazul bisericilor tradiționale se poate vorbi despre reînnoirea tradițiilor, iar în cazul noilor biserici despre crearea unor tradiții. Sunt prezentate patru tendințe de orientare a bisericilor: păstrarea rolului tradițional, necesitatea adaptării la vremurile moderne, lărgirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
plante (Premiul Societății Scriitorilor Români), poetul își declară „întoarcerea la baladă” și recunoaște influența poeziei lui Esenin. Alte cărți de versuri sunt marcate de aceeași osteneală în plină tinerețe, de nostalgia celui care a plecat din sat și a cărui reîntoarcere, chiar în planul comunicării, este imposibilă: „Am rămas departe, Oltenie, și strein,/ Cântecele mele până la tine nu vin”. Nostalgia este explicită, iar sentimentul copleșitor: singurătate, zădărnicie, izolare, bătrânețe. Poetul se simte rupt de glie, de strămoși, de propriul destin. La
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
Opere de Mateiu I. Caragiale. Volumele de versuri, începând cu Cerc deschis (1968), de o evidentă unitate stilistică, aparțin, fără îndoială, unui romantic întârziat, integrat într-un climat de resemnată acceptare a trecerii timpului și, când și când, de iluzorie reîntoarcere în vremurile aurite. Contând întotdeauna pe fantezie în conturarea evocărilor infernale ori paradisiace, caracteristice imagisticii sale mitologizante, și pe lectură (de poezie clasică) ca permanent drog al fanteziei, C. își construiește poemele ca mesaje ale unei lumi închise, suficientă sieși
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
G. este dominată de întrepătrunderea dintre rafinamentul universului livresc și savoarea delicată a gesturilor și senzațiilor simple. Regăsirea simplității dă naștere unei euforii lirice cu atât mai intense cu cât îndepărtarea de o candoare resimțită ca „originară” este mai mare. Reîntoarcerea la paradisul sentimentului frust se face însă dintr-o perspectivă intelectualizată, în care situațiile cotidiene sunt transfigurate printr-un joc metaforic savant, împins uneori până la supraabundență. Prima carte, Un șir de zile (1966), ilustrează nostalgia umbroasă a originilor (Amurg la
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
bătrâneți le-a frânt tuturor inima cu fidelitatea ei conjugală provocatoare și încă de pe atunci depășită” (Ludmila Ulițkaia, 2003/2005, 5). Pretendenții nu vroiau de fapt mâna ei, ci să pună mâna... pe regatul ei. După autoarea moscovită, Penelopa, la reîntoarcerea lui Ulise, care s-a învârtit „decenii de-a rândul prin Mediterana, jefuind relicve sacre, seducând vrăjitoare, regine și servitoare ale acestora” (idem, 6), nu era decât o „o naivă mincinoasă îmbătrânită”, cu „sânii fleșcăiți și nerâvniți”, cu „degetele subțiri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Consecințe ale intrării pe piața muncii Pensionare (la 65 de ani) Consecințe ale pensionării 0 - 18 ani Generația „tranziției” (scăderea masivă a natalității) 1990 - 2007 2006 - 2023 Criză de forță de muncă tânără accentuată după 2007 - politica de menținere și reîntoarcere în țară a tinerilor este imperativă - Este necesară o politică de imigrație care să completeze deficitul de forță de muncă tânără criză în mediul universitar care va avea o reducere de 40% a numărului de studenți între 2008 și 2012
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
iar soția lui, absolventă de Conservator, lucrează la o fabrică de șosete. Situația românilor plecați în Occident nu este una confortabilă. Ei trăiesc sentimentul unor oameni de categorie inferioară în raport cu populația autohtonă, fapt care ar fi unul dintre motive de reîntoarcere în țară: „M-am plictisit să fiu slugă acolo”, a spus un locuitor dintr-o comună gălățeană. Revenirea în țările occidentale nu s-ar mai face pentru a munci, dar pentru vizite (Adriana Oprea Popescu Macarale râd în soare la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
o mare dificultate și o categorie (relativ restrânsă la început) a celor care își extind proprietățile și veniturile, fiind deținătorii unor impozante construcții individuale care exprimă un confort crescut și poate civilizat. În această situație, opțiunea celor dintâi a fost reîntoarcerea spre locurile natale sau, după anul 2000, munca în alte țări, temporar sau definitiv. Pe aceeași traiectorie ascendentă, mai ales în ultimii ani, se înscrie și migrația externă. Într-un studiu coordonat de D. Sandu (2006, 17) asupra migrației temporare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]