5,656 matches
-
instrumentelor necesare pătrunderii ei. Discursul explică privilegiul de a intra în contact cu imaginile expresive și menirea apropierii de ele. Semn al umanității, frumosul constituie o atracție constantă, indiferent de nivelul receptorului. Influența literaturii încolțește acolo unde există terenul predispus receptării ei. Operele de artă pot fi considerate dovezi ale unui anumit tip de societate, deoarece oglindesc viața ei artistică și dezvăluie forța creatoare a omului. Monica Lovinescu identifică ambianța originară a producțiilor artistice și le măsoară estetic semnificațiile. Interpretarea estetică
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
efect asupra psihismului. De consecințele ei se resimt mai ales scriitorii, cu toate că nu sunt singurele victime ale acestui scenariu al irealității, nici singurii ei actori"243. Informațiile suplimentare despre violența limbajului educă ascultătorul în spiritul valorilor democratice. Prima etapă a receptării Undelor scurte se situează în cotidianul trăit de Monica Lovinescu, concomitent cu realizarea emisiunilor Actualitatea culturală românească și Teze și Antiteze la Paris și este influențată de discursul media, de opinia publică, de tehnicile comunicării în masă. A doua etapă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
scurte se situează în cotidianul trăit de Monica Lovinescu, concomitent cu realizarea emisiunilor Actualitatea culturală românească și Teze și Antiteze la Paris și este influențată de discursul media, de opinia publică, de tehnicile comunicării în masă. A doua etapă a receptării presupune invocarea celor șase volume intitulate Unde scurte, formate din emisiunile radio convertite în text. În prefețele volumelor, autoarea justifică eliminarea unora dintre cronicile literare din pricina economiei de spațiu și hârtie: "Cei și cele pe care le-am sacrificat nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de întâmpinare câteva aspecte ale acestei opere: inserarea literei "h" în toate cuvintele cheie, caracterul suprarealist, parcursul inițiatic, sensurile ascunse, existența naratorului-autor, umorul negru. Când Nicolae Manolescu discută despre raportul de complementaritate al cronicilor, face referire la întregirea procesului de receptare prin completare, diferențiere sau asemănare. Dar iată că, după aproape trei decenii, comentariile Monicăi Lovinescu sunt încă actuale, fiind preluate, de exemplu, pentru a promova reeditarea prozei lui Gellu Naum, ediție îngrijită de Simona Popescu, apărută la editura Polirom în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fragmentarismul critic: analiza pornește de la un fragment cheie al textului, de la o idee sau simbol pentru a reconstitui întregul. În acest fel iese Monica Lovinescu în întâmpinarea lui Augustin Buzura și a romanului său, Absenții. După o privire amănunțită asupra receptării romanului, se oprește la un episod neevidențiat în cronicile din țară, dar pe care-l consideră central: "remarcabila scenă de vrăjitorie în care un copil eroul pe când era copil pune să fiarbă la răscruce de drumuri o pisică într-o
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ca și în limbaj. Nu condiția subiectivității , care îl fundamentează teoretic, e respinsă, ci rămânerea în afara operei"295. Cronicile asupra produselor literare semnalează validitatea, regândesc valoarea scriitorului și verifică tehnicile și structurile narative, temele, personajele, perspectiva auctorială, distanța față de cititor, receptarea critică, originalitatea, filiera, sincronismul la cultura europeană și românească. Scindarea textului se face prin rezumat și citat, prin comentarea unor secvențe edificatoare. De cele mai multe ori urmează proba etică, și anume relația dintre discursul literar și realitatea din România. Finalul constă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
din România. Finalul constă într-o concluzie clasificatoare, un îndemn spre lectură sau spre evaluarea aspră a textului, o judecată de valoare. Exclamațiile și interogațiile retorice prezente în majoritatea textelor ridică semne de întrebare ce-și găsesc răspuns concomitent cu receptarea lor de către ascultător. O asemenea interogație apare în cronica din 28 noiembrie 1964 intitulată E.M. Cioran și căderea în timp. Subiectul cronicii este evident, nu și perspectiva din care îl urmărește: "ne-a venit brusc ideea de a ne comporta
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
298. Încă o dată se confirmă: pentru Monica Lovinescu, literatura nu-i simpla manifestare a spiritului uman, ci amintire, privire din interiorul atelierelor de creație. Insuficiența unei păreri singulare cere acompanierea cu alte puncte de vedere. Toate cronicile conțin referințe la receptarea critică a autorului și a textelor sale în România și în afara hotarelor. În cronica dedicată lui Emil Cioran, amintește într-o frază de proiecția mass-mediei asupra volumului de eseuri Ecartèlement: o pagină în Le Monde, trei în L'Express, semnate
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Personajele acționează împreună și se completează pentru ca cititorul să-și poată forma o viziune de ansamblu. Cronicile Monicăi Lovinescu preiau și continuă ideile celorlalți critici, fie că-i aprobă sau dezaprobă, alcătuind pentru fiecare produs cultural un dosar minim de receptare critică. În cazul romanului Dimineață pierdută amintește despre o cronică pe care o găsește inspirată: Nicolae Manolescu numește textul un roman al femeilor, esența lui fiind cuprinsă de conversații și dispute. Autoarea aprobă afirmația, completând cu observația că prima și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Bălăiță, ci curajul. Fără de care, primul introduce câteva clișee în situații, iar al doilea, în personaje"326. Monica Lovinescu începe a discuta, după modelul consacrat (într-un stil ludic și ironic pune la dispoziția cititorilor judecăți de valoare, impresii generale, receptarea critică, comentarea unor secvențe, introducerea în text prin rezumat și citate, personaje, poziția naratorului, tehnici narative, perspectiva cititorului, concluzii clasificatoare), despre romanul de idei politice Galeria cu viță sălbatică al lui Constantin Țoiu și romanul lui George Bălăiță Ucenicul neascultător
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ideilor celorlalți exegeți dovedește excelenta pregătire intelectuală fără de care argumentările ar fi nule. Deși critica din cronici își îndeplinește rolul după terminarea actului de creație și teoretic nu mai poate schimba nimic, la nivelul percepției ordonează și modifică criteriile de receptare nu numai ale cititorilor, ci și ale scriitorilor. De aceea se poate vorbi atât de consumarea și interpretarea actului artistic, cât și de anticiparea lui, întrucât creatorii vor gândi o posibilă primire a operelor. Critic bine pregătit, Monica Lovinescu poate
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Paris, pe Eugen Barbu să continue această metodă cu atât mai mult cu cât în clipa de față nici chiar în țară un scriitor nu mai este neapărat supus unor presiuni în acest sens"333. Apariția romanului este salutată de receptarea critică, dar primul îngheț cultural duce la retragerea lui de pe piață, fapt ce stârnește un scandal de proporții. În 1966, Eugen Barbu nu poate omite parcursul sinuos al romanului, deoarece îi datorează succesul și traducerea în franceză. Numai că reinventează
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pe ale sale în Luceafărul. În al 20-lea mă tratează de "Mata-Hari cu mustăți""337. În ceea ce privește textele poetice interpretate de Monica Lovinescu, mult mai puține la număr, modelul respectă în mare tiparul: stil ironic, judecăți de valoare, impresii generale, receptarea critică, comentarea unor versuri, citarea, procedee, limbaj poetic, figuri, formă, conținut, concluzii clasificatoare. Interpretarea textelor poetice relevă intențiile inițiale prin prelucrarea semnificațiilor. Din nefericire, perioada comunistă a creat un tip nou de poezie, cea de preaslăvire a conducătorilor: cultul personalității
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
â" din "i". Monica Lovinescu surprinde noutatea revelațiilor și tonul de autenticitate al volumului despre care și presa din țară vorbește laudativ. De data aceasta, spiritul polemic nu intervine în relația dintre ea și Eugen Jebeleanu, ci între ea și receptarea critică. Subiectul disputei constă în împărțirea inutilă a volumului în două părți diferite (prima parte orfică, pe tema dispariției unei ființe iubite, a doua parte etică, de revoltă socială): Or, avem impresia, dimpotrivă, că rana deschisă de moartea ființei iubite
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
activitatea critică este o componentă a activității literare, numai că textele au calitatea de a adresa întrebări, de a genera răspunsuri de multe ori nescrise. În preludiul interpretării, nu se oprește doar la tema sau motivul cărții, ci și la receptarea de către critica a cărei merite le recunoaște sau pe care o combate, polemizând într-un dialog continuu. În totalitatea lor, Unde scurte alcătuiesc o istorie spontană și în progres a literaturii, în particular, și a culturii, în general. Discursurile, alcătuite
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care se susțin reciproc din punct de vedere teoretic, țin de actualitatea culturală imediată. Monica Lovinescu constată, descrie, inventariază teme, personaje, subiecte, tehnici, și interpretează. Hermeneutica, acea descifrare a sensurilor, are o singură țintă: cititorul cu întreaga lui instanță a receptării. Monica Lovinescu reușește să procure și să recenzeze operele importante apărute în România. Uneori le apreciază, le folosește pentru a stabili legături cu tradiția europeană, le consideră oportune popularizării culturii naționale sau în consens cu mediul internațional, alteori le critică
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de a se povesti pe sine. Persoana întâi se adresează uneori unui receptor, marcat de prezența persoanei a doua, căruia îi atribuie rolul de beneficiar al învățăturilor desprinse din propria experiență. Destinatarul este virtual, posibil, nesigur pe coordonata spațio-temporală a receptării. Autoarea poate pretinde că memoriile sunt pentru oameni și despre oameni, dar nu se știe dacă destinatarul își va apropria răspunderea sau dacă va reuși să ducă la bun sfârșit sarcina de a face o judecată corectă istoriei. Deși scrieri
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
diferite arte și sunt aplicate apoi la propria persoană. Teatrul, filmul, pictura, muzica, literatura sunt privite din subiectivitate cu o cogniție congenială. Discursul devine astfel o polifonie culturală din pricina amestecului istoriei cu economia, politica, sociologia și cu tot ce presupune receptarea și consumarea artei. Discursul scris poate fi considerat o interacțiune socială, datorită mesajelor literare și ideologice. Dacă în Jurnale se conturează clar urgența mărturisirii, temperată de actul scrierii care vine cu limitele sale, La apa Vavilonului conține un discurs privit
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pe Monica Lovinescu. De aceea am ales să arătăm felul în care Monica Lovinescu răspunde campaniilor de defăimare a unor intelectuali precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Alexandru Busuioceanu etc. Problema majoră a scriitorilor în exil rămâne receptarea de către public în limba maternă. Ca să aibă cititori, scriitorii trebuie să folosească limba și cultura patriei de adopție. Scriitorii se pot regăsi în altă limbă, chiar dacă întâmplător sau voit. Vocația poetică are limite lingvistice ce pot fi depășite. În exil
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de polifonia discursului general. Pe această linie, am studiat comparativ câteva din cronicile emblematice pentru fiecare gen în parte. Cronicile produselor literare semnalează validitatea, regândesc valoarea scriitorului și verifică tehnicile și structuri narative, temele, personajele, perspectiva auctorială, distanța față de cititor, receptarea critică, originalitatea, filiera, sincronismul la cultura europeană și românească. Scindarea textului se face prin rezumat și citat, prin comentarea unor secvențe edificatoare. Fragmentele citate permit auditoriului să cunoască textul original, să înțeleagă mentalitatea autorului despre care Monica Lovinescu le-a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
unor secvențe edificatoare. Fragmentele citate permit auditoriului să cunoască textul original, să înțeleagă mentalitatea autorului despre care Monica Lovinescu le-a furnizat deja informații. Insuficiența unei păreri singulare cere acompanierea cu alte puncte de vedere. Toate cronicile conțin referințe la receptarea critică în România și în afara hotarelor a autorului recenzat. De cele mai multe ori urmează proba etică, și anume relația dintre discursul literar și realitatea din România. Finalul constă într-o concluzie clasificatoare, un îndemn spre lectură sau spre evaluarea aspră a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la sfârșit de an, imaginea comunismului din România, totalitarismul, exilul, condiția intelectualului, originalitatea cazului românesc. În prezent, emisiunile autoarei nu mai sunt ascultate, ci se citește rezultatul convertirii înregistrărilor audio în text tipărit. Din acest motiv apar două etape ale receptării: prima se situează în istoria trăită de Monica Lovinescu și este intermediată de cronicile audio, de mijloace media, a doua este post-factuală și apare datorită tipăririi discursului media. Citind în paralel Jurnalul și La apa Vavilonului, am constatat că discursul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
învățare, deoarece însuși fenomenul învățării umane poate fi privit și interpretat din foarte multe unghiuri de vedere, lăsând loc la tot atât de multe criterii de diviziune a căilor prin care se realizează efectiv organizarea învățării. În acest sens găsim: învățarea prin receptare - realizată prin clasicul sistem de metode verbale și livrești; învățare prin descoperire - cu trimitere la metode euristice și metode de cercetare; învățarea prin acțiune practică (muncă) - realizată printr-un complex de activități practice și productive; învățarea prin creație - activități cu
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
individuale, pentru fiecare elev în parte; - metode de predare-învățare în grupuri (de nivel sau omogene și pe grupe eterogene); - metode frontale cu întreaga clasă; - metode combinate, prin alternări între variantele de mai sus; h. în funcție de axa de învățare mecanică (prin receptare)învățare conștientă (prin descoperire): - metode bazate pe învățarea prin receptare: expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv; - metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate: conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz; - metode de descoperire propriu-zisă: observarea independentă, exercițiul euristic PREDARE 1
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
grupuri (de nivel sau omogene și pe grupe eterogene); - metode frontale cu întreaga clasă; - metode combinate, prin alternări între variantele de mai sus; h. în funcție de axa de învățare mecanică (prin receptare)învățare conștientă (prin descoperire): - metode bazate pe învățarea prin receptare: expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv; - metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate: conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz; - metode de descoperire propriu-zisă: observarea independentă, exercițiul euristic PREDARE 1.4. Descrierea principalelor metode de învățământ (Moise, C., 1996, pp.
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]