2,740 matches
-
mai ales, gândul de a nu citi cărți izolat, ci, pe cât posibil, autori în întregul operelor lor. Desigur, poți afla toate aceste lucruri și singur, dar se poate întâmpla mai târziu, uneori prea târziu, când nu mai ești atât de receptiv, de deschis. Cât și cum te cunosc eu, nu vei fi devenit nici tu filosof în urma întâlnirii cu Noica, dar ai fi obținut mai repede o anume disciplină a minții. Nu ți-ar fi schimbat destinul, cum nu mi l-
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nehotărâtă). În gestică, brațele atârnând presupun o atitudine neutră, cele ridicate arată triumful, desfacerea brațelor invită la îmbrățișare, iar aplauzele simbolizează o îmbrățișare scurtă și acustică (palmele înainte pot să însemne rugăminte). Brațele ridicate semnifică chemarea harului, o stare pasivă, receptivă. Ω. Deschiderea brațelor deasupra capului, trimite la semnificația coarnelor, o primire a formelor cosmice. Ω. Brațele ridicate ale prizonierilor semnifică o supunere și o chemare la dreptate. Diavolul este simbolul răutății, indiferent dacă apare ca un domn bine îmbrăcat ori
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
bine înzestrat pentru apărarea gândirii creștine"96. I.2. Istoricul doctrinei Bisericii Catolice și a viziunii sale asupra mijloacelor de comunicare Biserica este o realitate complexă, unde elementul uman se împletește cu cel divin. Ea trebuie privită ca o comunitate receptivă la toate schimbările economice, sociale și politice. Acest principiu a fost consacrat de "Constituția pastorală" privitoare la Biserica în lumea contemporană (Gaudium et spes), care prevedea faptul că "Biserica are îndatorirea de a cerceta semnele timpurilor și de a le
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
resemnat, gata să îndure frustrarea că e neputincios. Lectura Desperado e o neputință asumată. Avansul romanului britanic în acest moment este tocmai această nouă lectură pe care o creează. E vorba de o lectură sceptică, precaută, versată, tolerantă până la nepăsare, receptivă până la anihilarea oricărei dorințe anterioare textului Desperado. Autorul de rețete Desperado tratează de boala convențiilor unice un lector care de fapt îi ascunde cât este de sănătos. Pentru că acest lector presimte deja haosul de convenții nu se va ajunge la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
datorez ceea ce știu despre el. Ce importanță are critica literară pentru romancierul Peter Ackroyd? PA. Nu mă consider critic în sensul cunoscut și acceptat. În biografia lui Eliot am încercat să surprind individul în stilul prozei mele oferind astfel lectorului receptiv un mijloc de a descifra natura exactă a scrierilor lui. LV. Cu ce începi, când te apuci de un roman? O stare de spirit, o istorie? Îți faci un plan al intrigii? PA. Întotdeauna am mai întâi istoria, dar cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui Iasiia: căderea Babilonului, reîntoarcerea evreilor în Ierusalim. și s-au întors mai religioși, mai cărturari. În 332 î.Chr. însă Alexandru Macedon ocupă Asia Mică. Civilizația greacă și cultura sunt prezente și în Iudeea. Evreii au învățat să fie receptivi. Trăiesc bine, se luminează. încep să lumineze. Tora, cartea de învățătură, e citită asiduu. în noile circumstanțe, mulți evrei vin cu misiuni în Grecia. Oricum contactele, coexistența cu grecii în Iudeea, îi fac pe evrei să preia și binele și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
privind pe contagioși. în Levitic și-n Cartea numerelor se prescria ca bolnavii venerieni să fie izolați iar preoții și medicii procedau ca atare. Hidroterapia se recomanda și curativ și preventiv la toată lumea. în Biblioteca din Alexandria, tinerii evrei, mai receptivi la nou, au găsit sursele care să le lărgească orizontul dar și destule texte privind „medicina“ magică, ocultă, ezoterică, ajunsă aici într-un mixaj din tot Orientul. După dărâmarea Templului și ocuparea Ierusalimului, evreii ajung în India, Yemen, Maroc, Grecia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Bizanțului. în revigorarea limbii latine, clericii au avut un rol major. De exemplu, popoarele germanice prezente în Nordul Europei și țărmurile Mării Baltice încă din începutul primului mileniu înainte de Christos, în confruntarea cu romanii, dar și prin vecinătate, s-au arătat receptivi la limba latină prin care s-au desprins de zei, trecând alături de Iisus. Sf. Benedict, fondatorul ordinului benedictinilor, arătând învierea unui călugăr, într-o frescă din 1387 de Spinello Aretino. Sf. Benedict încuraja călugării să aibă grijă de bolnavi, dar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Oamenii de știință gândesc mai aplicativ. Medicii cercetează în profunzime, specializându-se nu pe ansamblu ci pe componente. Această direcție a fost ilustrată și de către unii medici ai secolelor anterioare. în acest secol cercetarea multidisciplinară se generalizează, medicii fiind mai receptivi la mișcarea de idei și reușite a contemporanilor filosofi și savanți. În 1601, regina Elisabeta promulgă legea asistenței medicale gratuite pentru săraci, handicapați neuro-motori și a nedeplasabililor de la domiciliu. Spre deosebire de Renașterea centralizată în Italia, în sec. al XVII-lea apar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a le absolutiza și aplica în mod exclusiv, întrucât gândirea sistematică medicală nu poate renunța la deducție pe care Harvey o utilizează cu succes în explicarea circulației sanguine generale. ȘTIINȚELE FUNDAMENTALE ÎN SPRIJINUL MEDICINEI Medicina secolului XVII-lea nu este receptivă numai la viziunea și metodologiile filosofilor. Este foarte interesată de cuceririle științelor fundamentale care au declanșat revoluția industrială pregătind Secolul Luminilor, al XVIII-lea, al rațiunii, prin excelență. La 1600, medicul și fizicianul englez William Gilbert descoperă electricitatea, cu atâtea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se îmbolnăvesc de variolă în timpul epidemiei. După numeroase experimentări făcute în liniște și cu perseverență, efectuând și contraprobe concluzionează că vaccinarea antivariolică este singura cale de a evita îmbolnăvirea și a eradica boala. Deși englezii sunt mai sceptici, francezii mai receptivi, vaccinarea se extinde în toate straturile sociale în ambele țări și de aici în lume. Medicina preventivă câștigă teren. Trebuie spus că acest medic „de țară“ are numeroase relații cu naturaliști, biologi, pasionat de medicină și iubit de cetățeni, el
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
concepția sa, la originea tulburărilor nevrotice se află dorințele refulate în raport cu complexul oedipian care irump din inconștient în conștient, mascate. El credea că dincolo de simptomele nevrotice, stau visurile și actele neîmplinite. Până în 1920 publică volumele de mare circulație și contrarietate receptivă: Interprétation des rêves (1900); Trois Essais sur la théorie de la sexualité (1905); Totem et tabou (1912). Cu Au-delà du principe de plaisir (1920), Freud opune viața și pulsiunea ei celei a morții și înlocuiește schema inconștient-preconștient-conștient prin libidum și eu-suprem
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
amânării alegerilor și nerezolvării conflictelor dintre propriile interese și cele ale părinților. Deși pot avea principii foarte ferme în legătură cu anumite situații de viață, acestea nu sunt stabile, astfel că după o analiză ulterioară sunt abandonate. Acești adolescenți pot fi sensibili, receptivi și principiali sau dimpotrivă anxioși, ezitanți și autojustificativi (Scarr, Weinberg și Levine, 1986). Pornind de la constatarea sentimentului expresivității personale ca dimensiune definitorie a statutelor identitare, Waterman (1990) diferențiază șapte tipuri de statute identitare semnificative pentru adolescenți: 1. identitate dobândită expresivă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
făcut cunoscută ca o remarcabilă femeie de spirit, ca o femeie de litere și curtezană, ca o prețioasă pariziană. Era fiica unui nobil din Turenne ce fusese determinat să părăsească Franța, întrucât ucisese într-un duel un baron. Inteligentă și receptivă, tânăra Ninon a moștenit de la tatăl ei înclinarea spre reflecție, a învățat italiana și spaniola, s-a inițiat în științele accesibile, a încântat oaspeții cu interpretări muzicale la clavecin. De timpuriu s-a deprins cu atmosfera saloanelor pe care le-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
îngrijea de copiii din casa mamei-doici. La paisprezece ani, mama-doică a murit, Betty a intrat slujnică în casa unei familii ce avea două fete și doi băieți. Și-a completat educația, asistând de la distanță la lecțiile copiilor stăpânei. Deșteaptă și receptivă, a învățat să scrie, să citească, să cânte, să danseze și să vorbească franțuzește. Pe măsură ce creștea, devenea tot mai frumoasă. Viața lui Betty s-a complicat de îndată ce s-a îndrăgostit de fiul cel mare al familiei pe care o slujea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ultimele alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului gastric contracțiile sunt foarte slabe și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului gastric contracțiile sunt foarte slabe și ca urmare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sunt indiferenți ar trebui să determine rezultatul. Această soluție pare însă contraintuitivă. Deși am considerat că alternativele ar trebui să aibă aceeași greutate (neutralitatea), că indivizii ar trebui tratați la fel (anonimitatea), că regula de decizie ar trebui să fie receptivă la modificarea preferințelor indivizilor în cazul în care fiecare alternativă are parte de același sprijin (receptivitatea pozitivă) și că regula de decizie colectivă trebuie să admită orice profile de preferințe individuale (determinarea), când ne uităm la exemplul anterior enunțat, avem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pure" nu constituia o tovărășie chiar atît de firească pe cît i-ar fi plăcut lui să fie. Înainte de a-și porni "lupta" politică, Iorga era mai deschis la minte în privința literaturii 73. După 1900, Iorga nu a mai fost receptiv la inovațiile din literatură. Călinescu nota: "Nimic din ceea ce era modern în literatură nu mai avea ecou în mintea sa"74. Iorga s-a ocupat totuși de toate operele din istoria literară și cultura română. Dacă ar fi fost un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu să fie împrumutate din cultura franceză sau din oricare altă cultură! Iorga era intransigent în privința poziției scriitorului: "Un poet care nu se consacră în întregime poporului său nu este poet". Îi simpatiza pe scriitorii ai căror cititori nu erau receptivi: "Acolo unde oamenii nu sînt interesați de literatură, scriitorul trebuie să aibă aceeași senzație pe care o are scînteia atunci cînd cade pe zăpadă"84. După perioada sămănătoristă, Iorga va deveni inflexibil și total dogmatic în privința "realismului naționalist"85. E
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era moldoveanul Mihail Sadoveanu). Predominanța ardelenilor n-ar trebui să surprindă pe nimeni, întrucît ei erau românii cei mai înverșunați. Este greu pentru un scriitor să nu scrie pe pămîntul patriei lui și să nu se adreseze unui public național receptiv. Chiar și în zonele Transilvaniei în care românii alcătuiau majoritatea (iar românii ardeleni erau adesea mai cultivați decît cei din Regat), scriitorii și poeții întîmpinau piedici în calea strădaniilor lor, așa încît migrau spre București. Goga spunea: Pentru noi, soarele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
proveneau din teritorii pierdute în favoarea statelor succesoare, cu multe rude rămase acolo. Mulți arhivari au avut soarta aceasta, ceea ce făcea să le sporească amărăciunea. Oamenii aceștia au trăit multă vreme în sărăcie, ca refugiați. Ei nu alcătuiau numai o audiență receptivă, ci erau și suporteri ai unui revizionism total 203. Datorită devotamentului său față de România, reacția lui Iorga a asigurat faptul că pînă și dezbaterile științifice privind România să nu se desfășoare la nivelul Olimpului. Ele semănau mai curînd cu jurnalismul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Franței; suspiciunea față de implicarea Americii a fost alimentată În continuare de spectrul războiului În 1948 și de luptele din Coreea doi ani mai târziu. Acuzațiile fabricate de comuniști - că armata americană folosea arme biologice În Coreea - au găsit un public receptiv. În probleme culturale, comuniștii nu aveau nevoie să ia inițiativa. Teama de dominația americană și de pierderea autonomiei și inițiativei naționale a adus În tabăra progresistă oameni de toate orientările politice - sau lipsiți de orientare. În comparație cu țările sărăcite și dependente
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
deliberat. Cum spunea În 1970 În fața Comisiei Ideologice a partidului Vasil Bil’ak, stalinistul ceh care Îi invitase pe sovietici să-i invadeze țara În 1968: „șîn 1948ț lipeam În vitrine afișe despre cum va fi socialismul, iar oamenii erau receptivi. Era alt entuziasm, erau alte vremuri; astăzi nu mai putem să punem afișe, astăzi trebuie să umplem vitrinele cu marfă ca să dovedim că ne Îndreptăm spre socialism și că avem socialism aici”13. Consumismul trebuia așadar Încurajat, fiindcă ilustra succesul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
reconsidera tipăriturile coresiene în totalitatea lor, dar mai ales din perspectiva semnificațiilor culturale (Coresi, 1985). Miza interpretării este de a demonstra că diaconul Coresi este un umanist: tipograf (ca Johannes Honterus și Heltai Gáspar), cărturar ca toți marii umaniștii europeni, receptiv la ideile noi, în special la cele ale Reformei, pe care le-a adaptat realităților autohtone, realizând astfel prima sinteză în cuvânt românesc între tradiția creștină bizantină și înnoirile din gândirea creștină apuseană din secolul al XVI-lea. Următoarea monografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]