21,525 matches
-
în cap, si nu mi se pare, dar chiar așa este, unul Dumnezeu le face în locul meu pe toate. Îmi planifică, din secundă în secunda, mișcările, ideile, mi le scoate la iveală de prin toate sertarele, și în această făgăduința reciprocă, eu doar zbor într-un somn viu, aevea, și îmi spun: Te iubesc, Dumnezeu! Te iubesc , Dumnezeu. Să știi, că nu se adeveresc niciodată negațiile: " nu e posibil"," nu vei reuși", "nu se poate", "n-ai să faci nimic", "lasă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
în cap, si nu mi se pare, dar chiar așa este, unul Dumnezeu le face în locul meu pe toate. Îmi planifică, din secundă în secunda, mișcările, ideile, mi le scoate la iveală de prin toate sertarele, și în această făgăduința reciprocă, eu doar zbor într-un somn viu, aevea, și îmi spun: Te iubesc, Dumnezeu! Te iubesc , Dumnezeu. Să știi, că nu se adeveresc niciodată negațiile: " nu e posibil"," nu vei reuși", "nu se poate", "n-ai să faci nimic", "lasă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
Acasa > Orizont > Opinii > VIOREL ROMAN - ANTIOCCIDENTALISM Autor: Viorel Roman Publicat în: Ediția nr. 873 din 22 mai 2013 Toate Articolele Autorului Totul începe cu Marea Schismă din anul 1054. Anatemizarea reciprocă a făcut ca și azi ortodocșii se simt duhovnicește superiori occidentalilor și invers, vestul se uită cu condescendență la situația materială din est. Romanii sunt cei mai săraci europeni. O retrospectivă. Cruciații refac în forță unitatea creștină după ocuparea Ierusalimului
ANTIOCCIDENTALISM de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/381529_a_382858]
-
toate prejudecățile religioase de mai sus deveniseră în est canon laic, dictatorial. 1965 a avut loc ridicarea anatemelor la Constantinopol și Roma. Schisma însă rămâne. Cruciadele, Inchiziția, Unirea, Bukow, prăbușirea României Mari și trădarea vestului, ortodoxo-comunismul sunt leitmotivele unei aversiuni reciproce greu de înțeles, mai ales după Conciliul Vatican II, vizita Fericitului papa Iona Paul ÎI la București și aderarea României la civilizația occidentală. Ortodoxul și occidentalul văd paiul din ochiul celuilalt, dar nu văd bârna din ochiul său? Prof. Dr.
ANTIOCCIDENTALISM de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/381529_a_382858]
-
pierdut o lacrimă pe-o carte -/ Pe-atunci eram elevii de liceu,/ Îi căutam pe Shakespeare, pe Socrate/ Și pe Ofelia la Dumnezeu/..... Credeam că dragostea nu are moarte/ - să n-o consideri ca pe un trofeu -/ E-o contopire reciprocă, parte/ A sufletului ei și cu al tău/ Când ai pierdut o lacrimă pe-o carte”. La Cornel Balaban, cartea devine cu fiecare pagină locul unui imn cu valoare sacră, ca un psalm, construind invocații despre o lacrimă, care presupune
O POARTĂ SPRE REVELAȚIE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380908_a_382237]
-
străduit să aprind lumina” Nicolae Titulescu Mulțumesc talentatei scriitoare și remarcabil critic literar, Cezarina Adamescu, pentru acest dar pe care mi l-a făcut din prea plinul inimii sale și din sentimentul de prietenie literară, bazată pe sinceritate și apreciere reciprocă. Acest volum în care doamna Cezarina Adamescu mă pune față în față cu portretul reflectat în oglinzile domniei sale și îmi creează ipostaza unui bine conturat personaj al unei cărți, e un deosebit gest de prețuire de care nu mulți scriitori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
am străduit să aprind lumina”Nicolae TitulescuMulțumesc talentatei scriitoare și remarcabil critic literar, Cezarina Adamescu, pentru acest dar pe care mi l-a făcut din prea plinul inimii sale și din sentimentul de prietenie literară, bazată pe sinceritate și apreciere reciprocă. Acest volum în care doamna Cezarina Adamescu mă pune față în față cu portretul reflectat în oglinzile domniei sale și îmi creează ipostaza unui bine conturat personaj al unei cărți, e un deosebit gest de prețuire de care nu mulți scriitori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
cetei, partenerii își zgârâiau brațul stâng cu semnul crucii, până la sângerare, se amesteca sângele suprapunându-se zgârâieturile sângerânde una peste alta și reciproc își sugeau sângele cei înfrățiți. Așa se declarau băieții fârtați și fetele surate. Urmau îmbrățișarea și juruința reciprocă de sinceritate și întrajutorare până la moarte. Când unul dintre cei înfrățiți murea, celălalt trebuia dezlegat, adică desfrățit sau dessurățit la mormântul fratelui decedat și înfrățit cu alt partener, în alt loc, cât mai departe de mormânt. Cei ce se înfrățeau
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
mai nobil și mai profund consemnat de întâmplările și evenimentele ce au avut loc de când Dumnezeu te-a trimis să fii îngerul păzitor al harului meu. Că numai poezia este în stare să înlesnească minunea autocunoașterii și a profundei cunoașteri reciproce, atât ca totalitate cât și ca părți componente caracteristice fiecăruia dintre noi. Nicio știință nu ar putea spune despre noi cine suntem, de unde venim și încotro mergem, ci doar poezia ne arată peisajul clar-luminos al culorilor vii, reale și naturale
de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380994_a_382323]
-
1282 din 05 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Odată cu frumusețea cântecului oltenesc, dumnezeiesc sădit în stratul sufletului, din orice parte s-ar auzi, vine un înger lucrător de faptele bune ale iubirii. E îngerul de nepătimire ce poartă închinarea străbună reciprocă între divinitate și olteni, căci olteanul e egal îngerului când cântă. Potirul din care soarbe îngerul nu e mai scump decât ulciorul din care bea olteanul însetat, nici cântările psaltice n-au mai mult duh decât doinele oltenești! La ce-
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
am putea face vorbiri despre cultura sătească a acestui rai românesc, fără teamă de o evocare caleidoscopică. Unde se cântă cu suflet se și ivește tendința de a cânta toți, și atunci se contopesc unele într-altele cântecele, iar influențele reciproce pot să altereze valoarea. Și-atunci, intervine o forță ancestrală de rezistență a muzicii cu rădăcină și de biruință a artiștilor autentici care o preia, apără și perpetuează la răstimpuri. Așa a răsărit crepusculul unei artiste uimitoare: o tânără fragedă
NARCISA SUCIU. LA FIECARE REVEDERE, ACEEAŞI, CA SOARELE ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374534_a_375863]
-
de încredere și simpatie în UE, mai ales că a ieșit la iveală atât incompatibilitatea, aversiunea lor față de occident, cât și strategia lor subversiva, mafiota. Neîncrederea est-vest e de o mie de ani, de 50 s-a renunțat la anatemizarea reciprocă, dar după 1989 a început un dialog. Puțin va tăia nodul gordian al incompatibilității est-vest? Mafia ortodoxă e vremelnica în era globalizării, asta explică și generozitate creștinilor occidentali, UE/NATO de a integra Bulgaria și România. Președintele Klaus Iohannis și
STATUL MAFIOT de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374560_a_375889]
-
de o sensibilitate fără seamăn: “Și palma ei, la fel ca-n prima zi, tresare și acum a tresări” (p. 30). Senzualitatea iubitei apare într-o lumină puternică în Poemul 10, subintitulat “(O arhi-amintire)”. Aici, dăruirea necondiționată vine din nevoia reciprocă de trăire precipitată (atunci și acolo) a iubirii pierdute și regăsite pe samsaricele cărări: “Și te-am zărit. Departe, în amurg,/ Fixai curbura unui spațiu, care/ Înainta treptat în înserare/ Cu soarele și neclintitul burg.// Stăteai pe pod, sub ziduri
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
mult decat întâmplarea în sine, pe mine m-a impresionat atitudinea cetățenilor canadieni. Indiferent de culoarea pielii, indiferent de vârstă, de poziție socială sau materială, cu toții au dovedit un puternic spirit de solidaritate, de deplină unitate, de înțelegere, de respect reciproc, și respect față de simbolurile și legile țării. Am simțit cum eu am crescut în ochii mei trăind momente deosebite într-o deosebit de caldă frățietate, o trăire în comun care glăsuia fără cuvinte: "suntem uniți, suntem umăr lâgă umăr, suntem țări
SPIRITUL DE SOLIDARITATE CANADIAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374593_a_375922]
-
face și pe Fiul să răspundă cu o simțire intensificată a iubirii Tatălui față de El” . Intersubiectivitatea divină Părintele Dumitru Stăniloae arată că în Sfânta Treime este trăită subiectivitatea pură. Fiecărui Subiect treimi îi sunt interioare celelalte două. Intersubiectivitatea treimică exprimă reciproca afirmare, transparența și interioritatea desăvârșită a Persoanelor Sfintei Treimi. Caracterul pur al Subiectelor divine presupune o deplină Intersubiectivitatea a lor. Fiecare Persoană dumnezeiască împărtășește în mod distinct întreaga ființă divină. Tatăl Îl naște pe Fiul, însă aceasta nu presupune oarecum
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
Intersubiectivitatea a lor. Fiecare Persoană dumnezeiască împărtășește în mod distinct întreaga ființă divină. Tatăl Îl naște pe Fiul, însă aceasta nu presupune oarecum că Fiul este un obiect al Tatălui. Fiecare își trăiește propria subiectivitate într-o relație de afirmare reciprocă. De aceea este folosită și expresia „Fiul se naște din Tatăl”. Tatăl se cunoaște prin Fiul și Fiul prin Tatăl. Intersubiectivitatea divină presupune afirmarea reciprocă a Persoanelor Sfintei Treimi, fără să se ajungă la confuzia modurilor de împărtășire a ființei
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
este un obiect al Tatălui. Fiecare își trăiește propria subiectivitate într-o relație de afirmare reciprocă. De aceea este folosită și expresia „Fiul se naște din Tatăl”. Tatăl se cunoaște prin Fiul și Fiul prin Tatăl. Intersubiectivitatea divină presupune afirmarea reciprocă a Persoanelor Sfintei Treimi, fără să se ajungă la confuzia modurilor de împărtășire a ființei dumnezeiești. Astfel, „Intersubiectivitatea și afirmarea reciprocă face ca Tatăl, trăindu-se ca Tată, trăiește ca Tată toată subiectivitatea filială a Fiului; subiectivitatea Fiului Îi este
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
expresia „Fiul se naște din Tatăl”. Tatăl se cunoaște prin Fiul și Fiul prin Tatăl. Intersubiectivitatea divină presupune afirmarea reciprocă a Persoanelor Sfintei Treimi, fără să se ajungă la confuzia modurilor de împărtășire a ființei dumnezeiești. Astfel, „Intersubiectivitatea și afirmarea reciprocă face ca Tatăl, trăindu-se ca Tată, trăiește ca Tată toată subiectivitatea filială a Fiului; subiectivitatea Fiului Îi este interioară, dar ca unui Tată. Îi este nesfârșit mai interioară de cum îi este interioară unui tată pământesc subiectivitatea filială a fiului
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
manifestă ca unitate în iubirea desăvârșită existentă între Persoanele Sfintei Treimi, de ordin duhovnicesc, întemeiată prin Tatăl. Unitatea intratreimică nu presupune nici confuzie depersonalizantă, nici o structură a monadelor. În unitatea intratreimică asumată ca unitate de iubire desăvârșită este trăită o reciprocă dăruire a Persoanelor. Plenitudinea existenței intratrinitare este trăită ca o bucurie a dăruirii. În acest act de viață al dăruirii desăvârșite este trăită cu intensitate deopotrivă taina persoanei și a comuniunii. Persoana nu rămâne în izolare, ci este deschisă spre
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
a dăruirii. În acest act de viață al dăruirii desăvârșite este trăită cu intensitate deopotrivă taina persoanei și a comuniunii. Persoana nu rămâne în izolare, ci este deschisă spre comuniune. Această comuniune este structurată prin iubirea intratrinitară care presupune cuprinderea reciprocă a Persoanelor. Prin unitatea intratreimică trăită ca unitate de iubire, afirmarea fiecărei Persoane se face prin dăruirea față de celelalte Persoane: „În iubirea deplină persoanele nu se dăruiesc numai reciproc și nu se acceptă numai, ci se și afirmă, se pun
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
intratreimică trăită ca unitate de iubire, afirmarea fiecărei Persoane se face prin dăruirea față de celelalte Persoane: „În iubirea deplină persoanele nu se dăruiesc numai reciproc și nu se acceptă numai, ci se și afirmă, se pun în existență prin dăruire reciprocă. Iubirea divină este autoeficientă. Tatăl pune pe Fiul din veci în existență, prin dăruirea integrală a Sa, iar Fiul afirmă pe Tatăl continuu ca Tată, prin faptul că se acceptă pus în existență prin Tatăl, prin faptul că se dăruiește
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
-se reciproc în existență prin iubirea perfectă, actele prin care se săvârșește aceasta sunt acte din veci și au un caracter de acte cu totul personale, deși sunt acte în care persoanele divine sunt împreună active” . În relația de dăruire reciprocă este păstrat și valorificat specificul fiecărei persoane: „O persoană divină se dăruiește în iubirea sa supremă alteia, fără să se poată pierde. Persoana pusă în existență are totul din dăruirea celeilalte. Dar dăruirea e reciprocă între persoanele ce se iubesc
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
active” . În relația de dăruire reciprocă este păstrat și valorificat specificul fiecărei persoane: „O persoană divină se dăruiește în iubirea sa supremă alteia, fără să se poată pierde. Persoana pusă în existență are totul din dăruirea celeilalte. Dar dăruirea e reciprocă între persoanele ce se iubesc, prin urmare și între persoanele divine. Astfel bucuria Persoanei divine care are etern inițiativa dăruirii este îndoită: aceea de a se dărui, punând în existență pe alta care să poată primi darul, care să se
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
existență pe alta care să poată primi darul, care să se poată împreună-bucura cu ea de plenitudinea ființei, și aceea de a primi iarăși ființa dăruită, dar ca semn al iubirii celeilalte. Tatăl și Fiul își păstrează însă în această reciprocă dăruire poziția proprie. Fiul se bucură de darul existenței primite de la Tatăl, iar Tatăl se bucură de darul darului său primit de la Fiul” . Relațiile intratreimice exprimă un mod de existență în care sunt ținute împreună atât unitatea cât și distincția
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
proprie. Fiul se bucură de darul existenței primite de la Tatăl, iar Tatăl se bucură de darul darului său primit de la Fiul” . Relațiile intratreimice exprimă un mod de existență în care sunt ținute împreună atât unitatea cât și distincția. Într-o reciprocă interioritate a Persoanelor se întărește subiectivitatea proprie și a celorlalte Persoane în relații unitare. Unitatea este trăită prin distincțiile Persoanelor, prin valorificarea darurilor specifice într-un act de comuniune profundă. Distincția nu dispersează unitatea și unitatea nu anulează distincția. Persoanele
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]