7,235 matches
-
Linda și Carol să participe, deși știam că Ramona e ușor dezechilibrată psihic. Când fetele au crescut - adică în adolescența lor -, spectacolele au devenit stranii. Ramona și Maddy se pricepeau la machiaj, iar Ramona punea în scenă niște... piese care reconstituiau aventurile lui Emmett și ale prietenului lui Georgie Tilden în timpul Primului Război Mondial. Așa că-i punea pe copii să poarte kilt-uri ostășești, le pudra fețele și le dădea muschete de jucărie. Uneori le mânjea trupurile cu o vopsea ce imita sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
a rămas locului uluită. M-am întors la mașină, am hotărât că asta e o trebă pentru un singur om, am urmărit luminile aprinzându-se și stingându-se rând pe rând în casa imensă și m-au trecut toate nădușelile reconstituind totul: Ramona și Georgie torturând-o împreună, separat, tăind-o în două, împărțindu-și câte o bucată din trupul ei și mergând unul după altul cu mașina spre Leimert Park. Mi-am închipuit toate combinațiile posibile. Am derulat secvențe legate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
lumină. Iubirea și ura față de Germanicus au lăsat mărturii arheologice. În 1963, de pildă, la Amelia, în Umbria, printre niște vechi ruine s-a descoperit o statuie de bronz înaltă de aproximativ doi metri, însă spartă în bucăți. A fost reconstituită cu grijă, dovedindu-se o reprezentare a lui Germanicus: cu lancea în mâna stângă, mantia îndoită pe braț, încălțări militare, cu mâna dreaptă întinsă în atitudinea comandantului care începe un discurs, o adlocutio către oamenii săi. Chipul îi este calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
într-adevăr, pe o corabie de lemn se construise un edificiu cu ziduri. Cineva a scris că semăna cu un templu: „...o bisericuță cu nicchia“. Majoritatea cercetătorilor nu i-au acordat atenție. Însă în zilele noastre, când Ma-ne-djet a fost reconstituită cu grijă la scară, cu ajutorul rămășițelor descoperite, asemănarea cu templul ivit de sub lava de la Pompei este uluitoare. Într-adevăr, se construise un templu pe apă. Platforma rotativă destinată statuii zeiței a fost construită cu adevărat, la fel ca toate celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
locului copilăriei ies toate gândurile, toate ideile și toate visele cu care mă Întrețin, noapte și zi, În această cameră Întunecoasă de student, unde stau și câte două-trei zile nemișcat; Îmi joacă În memorie imagini disparate din care vreau să reconstitui aerul acela dens al Slatinei, Îmbibat de monștri, de drăcușorii roșii ce coborau În cohorte jucăușe, Îngroșând pâcla amurgului și câte lupte se dădeau În acele clipe, ce bătălii ale așteptării se-nghesuiau În raza ochiului meu, lacom să Înregistreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
aud bătaia oceanică a sensurilor, Întind mâna pe Întuneric, pipăi până ajung la hârtie și creion; la primul contact cu aceste obiecte străine, corporalitatea poemului s-a estompat pe jumătate; mă cramponez de resturile mutilate ce mi-au rămas, ca să reconstitui scheletul; am o foame nepotolită de scris: iată, lumina se-ngână cu Întunericul, stau culcat În patul cald, primitor, mă bucur fără motiv; nu-mi simt forma corporală a trupului; eu nu mai sunt În el, eu sunt În mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
către barăcile de vizavi de ceas să bem o bere; deodată, se aude un zgomot suspect În spatele cârciumii, de buldozere În lucru. „Ete-te drăcia dracului, se dărâmă arhitectura veche, păi să le pozez, neică!“, zice Vasile ironic, „să avem după ce reconstitui trecutul istoric al studenției noastre!“. Azi e În vervă, Îl las să vorbească până se oprește singur, nu râd. Vasile Înțelege că n-am chef de fleacuri, flerul lui oltenesc Îi dictează să tacă; mă privește atent, fără să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dar plini de iubire. Am observat că avea un fel de capișon de fulgi pe cap, cum au păsările fantastice din basme, iar solzii de pe piept Îi străluceau În funcție de reflexele luminii; În pântecul lui, ceva se mișca spasmodic, după forma reconstituită din exterior părea să fie o broască. Dar În momentul când am ajuns aproape de locul respectiv, șarpele a dispărut, deși Îl simțeam cum mă pândește de undeva (bineînțeles, cu bunăvoință!) și mă caută și el cu aceeași curiozitate filosofică; am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Aurora Jurnalul lui M. Îmi notez impresii, vorbe, fapte, scriu ca să nu uit; simt că nici nu m-am Îndepărtat bine de un loc sau de un obiect, și acesta a și dispărut. Când Încerc să-l descriu, să-l reconstitui din fragmente, văd cum mă Îndepărtez și mai mult, trădând acele prime senzații care mi-l făcuseră familiar. Mă reîntorc spre ceea ce mi se părea mai autentic și nu descopăr decât cuvinte, o plasă deasă de cuvinte care mă acoperă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
naratorul Își scrie romanul citind alternativ două jurnale complementare și contradictorii („Jurnalul lui M.“ și „Jurnalul lui A.“, principiu masculin și, respectiv, feminin, ambii studenți În filologie); În fragmentele tipografiate cursiv, naratorul descrie un personaj care citește „Jurnalul lui A.“, reconstituind un alt sens al vieții și morții ei. Multipla oglindire, moștenire a „specularității“ din romanul lui Camil Petrescu, determină ambiguitatea rolurilor: „când spun eu, nu știu dacă o fac În calitate de autor, actor, personaj, instanță auctorială etc.“ (p. 14). În ciuda poeticii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
-l luă cu el În lungul șinelor, aruncând vorbe În dreapta și În stânga celor ce descărcau vagoanele. Seara târziu l-a invitat la o cârciumă unde au mâncat și au băut pe săturate. O cârciumă din acelea ce nu pot fi reconstituite decât din memorie și din minciuna legendei. Cu vin roșu și țuică bătrână. Cu lăutari ce cântă din vioară și din voce și vitrine la vedere pline cu creieri, rinichi, ficați, spline, momițe și hălci de vită și de porc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
în trupul națiunii și pe care le voi extirpa fără milă“). Calm, ferm și viguros a intervenit atunci bătrânul Unamuno. Alocuțiunea lui n-a apărut în ziarele salamantine de a doua zi, așa cum s-a întâmplat cu celelalte, ea fiind reconstituită doar din amintirile martorilor, concordante aproape în totalitate, și devenind legendară; a spus în esență că generalul Millán Astray, mutilat de război ca și Cervantes, dar nu la înălțimea spirituală a acestuia, vrea să mutileze Spania și o afirmă jignitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și le asimileze în propria-i, riscând termenul, visceralitate spirituală, sortită însă mai totdeauna anonimatului, cazul acesta e de-a dreptul extraordinar, dacă nu chiar unicat, cel puțin în literatura modernă: a te retraduce tu pe tine însuți, a te reconstitui într-un al doilea original mediat, nu reprezintă un simplu act de traducere, ci o punere în mișcare a înseși rațiunii celei mai profunde a actului de a scrie, aceea de-a încerca să transpui inexprimabilul ultramundan în limba ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
sale științe istorice. Nu exista eveniment din trecut, oricât ar fi părut el de nesemnificativ, care să nu aibă în ochii lui un preț inestimabil. Știa că trebuie să înveți a vedea universul într-o picătură de apă, că paleontologul reconstituie dintr-un os animalul întreg, și arheologul, dintr-o toartă de vas, o întreagă civilizație stinsă, fără a ignora însă nici că stelele nu trebuie privite cu microscopul și un infuzor cu telescopul, așa cum obișnuiau să facă umoriștii pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a ignora însă nici că stelele nu trebuie privite cu microscopul și un infuzor cu telescopul, așa cum obișnuiau să facă umoriștii pentru a vedea tulbure. Dar, deși știa că o toartă de oală îi e de ajuns arheologului genial ca să reconstituie o artă îngropată în limburile uitării, cum el, în modestia sa, nu se considera un geniu, prefera două toarte în locul uneia singure - cu cât mai multe toarte, cu atât mai bine - și prefera oala întreagă în locul toartei singure. „Tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Potrivit aceeași legii, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare, potrivit reglementărilor emise în acest scop. Responsabilitatea de a reconstitui documentele contabile, în cazurile prevăzute la aalineatul de mai sus, revine administratorilor instituției de credit sau altei persoane care are obligația gestionării instituției de credit. Documentele contabile reconstituite vor purta mențiunea „Reconstituit”. Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
reglementărilor emise în acest scop. Responsabilitatea de a reconstitui documentele contabile, în cazurile prevăzute la aalineatul de mai sus, revine administratorilor instituției de credit sau altei persoane care are obligația gestionării instituției de credit. Documentele contabile reconstituite vor purta mențiunea „Reconstituit”. Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie, cu excepția primul an de activitate, când acesta începe la data înființării, respectiv înmatriculării, potrivit legii, la registrul comerțului. Așa cum am arătat instituțiile de credit au obligația să întocmească
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
aceeași legii, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare, potrivit reglementărilor emise în acest scop. 11 Responsabilitatea de a reconstitui documentele contabile, în cazurile prevăzute la aalineatul de mai sus, revine administratorilor instituției de credit sau altei persoane care are obligația gestionării instituției de credit. Documentele contabile reconstituite vor purta mențiunea „Reconstituit”. Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie Și se
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
emise în acest scop. 11 Responsabilitatea de a reconstitui documentele contabile, în cazurile prevăzute la aalineatul de mai sus, revine administratorilor instituției de credit sau altei persoane care are obligația gestionării instituției de credit. Documentele contabile reconstituite vor purta mențiunea „Reconstituit”. Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie Și se încheie la 31 decembrie, cu excepția primul an de activitate, când acesta începe la data înființării, respectiv înmatriculării, potrivit legii, la registrul comerțului. AȘa cum am arătat instituțiile de credit au obligația să întocmească
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
iar, hotărî să renunțe la restaurant și să ia micul dejun acasă. Cu toate că și Coreea de Sud era notorie pentru brutalitatea cu care reprima orice rebeliune și pentru felul În care poliția spărgea capetele studențior care manifestau. Până când apa Începu să fiarbă, reconstitui În minte Războiul din Coreea, perioada lui Truman, MacArthur și McCarthy, Încheind cu distrugerea orașelor Hiroshima și Nagasaki. Următorul holocaust nuclear nu va izbucni Între superputeri, Își zise, va izbucni aici, la noi. Din cauza conflictului nostru regional. Sirienii vor invada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de astă dată de la moarte sigură pe piticul din mine, pe care eram hotărât să-l ucid. Ridicai apoi de pe covor antologia, care închidea ceva din poemul și romanul lui Alfons Petzold. Din cărămizile găsite la întâmplare, nu am putut reconstitui frumusețea impozantă a întregului edificiu, pe care avui prilejul să-l identific chiar în creatorul lor, faimosul cocoșat de obârșie vieneză. Alfons Petzold, scriitorul epocal, avea înșurubat între ghebul spinării și al pieptului, un cap de dumnezeu, fără gât. Părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
așa, Beth revăzuse de nenumărate ori banda, până când Înțelese ce trebuia făcut. Ceva de pe bandă. Din păcate, acum n-avea la dispoziție acea bandă. Dar o văzuse și el de mai multe ori și probabil că ar putea să o reconstituie, derulând-o În minte. Cum fusese? Își reaminti scena: Beth și Tina mâncând câte o felie de prăjitură. Apoi Tina spusese ceva despre depozitarea benzilor În submarin. Iar Beth Îi replicase ceva. Pe urmă Tina ieșise din cadru, dar spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
din sutele de cărți situate-n dreapta mea și pe care le șterg c-o privire intelectuală de praful fericirii de funingine. De la Policolor. „Una dintre modalitățile cele mai bune de a recrea gîndirea unui om constă În a-i reconstitui biblioteca.” Marguerite Yourcenar. Sau În a-i citi cărțile pe care-ar fi vrut să le scrie. Înghesuite-n cele două corpuri de bibliotecă imitînd lemnul: Pendulul lui Foucault. Idiotul. Ulise. Al lui Joyce, nu al lui Homer. Bila vrăjită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
după filmul lui Robert Stevenson, cu Joan Fontaine și Orson Welles În rolul cetățeanului Kane scîrbit de nevasta dilie din turn. Singura parte de reținut a acestui remake inutil este prima, cu Jane copil, cu internatul și atmosfera lui dickensiană reconstituită epocal, ca Într-o galerie de artă. Dar nu durează mult și, În ciuda imaginii de excepție, a peisajelor și a lui William Hurt care face și el ce poate fără să strălucească nici cu reflectorul În ochi, se ivește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Fire (1981) este și el un film clădit pe imagine. Ca și Ridley Scott, Hugh Hudson Își Învîrte ochiul britanic creînd o succesiune de tablouri de o incredibilă frumusețe. Și demonstrînd că, la fel ca-ntotdeauna cînd Își propun să reconstituie sfîrșitul secolului XIX ori Începutul secolului XX, englezii sînt de neegalat. Fiecare detaliu e tratat cu infinită grijă, pe fiecare centimetru de cadru. Chariots a smuls un Oscar pentru muzică (Vangelis) și unul pentru costume. Se Înțelege mai puțin de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]