KorAP: Find »[drukola/base=recurent & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...105 106 107 ...200 >

4,978 matches

Corola-website/Law/215307_a_216636

și aspirină reduce riscul de noi evenimente vasculare [326]. Anticoagularea orală Anticoagularea orală după AVC ischemic fără cauza cardiacă nu este superioară aspirinei, dar produce mai multe hemoragii [327-329]. Anticoagularea orală (INR 2,0- 3,0) reduce riscul de AVC recurent la pacienții cu FĂ non-valvulară (fie ea permanentă, cronică sau paroxistica) [330] și cu majoritatea celorlalte surse de embolii cardiace. Anticoagularea trebuie administrată pe termen lung sau pentru cel putin 3 luni după AVC cardioembolic datorat unui infarct miocardic [331

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
pacienții cu aterom aortic [333], anevrisme fusiforme ale arterei bazilare [334] sau disecție cervicala [335]. Studiul în curs ARCH compară combinația clopidogrel plus aspirină cu anticoagularea orală în prevenția secundară la pacienții cu plăci aterosclerotice ale arcului aortic. Eveniment vascular recurent în cursul tratamentului antiplachetar Tratamentul pacienților care au un eveniment vascular recurent pe durata terapiei antiplachetare rămâne neclar. Trebuie căutate alte cauze de AVC și mai ales la acești pacienți este obligatoriu controlul factorilor de risc. Trebuie luate în considerare

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
disecție cervicala [335]. Studiul în curs ARCH compară combinația clopidogrel plus aspirină cu anticoagularea orală în prevenția secundară la pacienții cu plăci aterosclerotice ale arcului aortic. Eveniment vascular recurent în cursul tratamentului antiplachetar Tratamentul pacienților care au un eveniment vascular recurent pe durata terapiei antiplachetare rămâne neclar. Trebuie căutate alte cauze de AVC și mai ales la acești pacienți este obligatoriu controlul factorilor de risc. Trebuie luate în considerare strategii terapeutice alternative: menținerea neschimbată a tratamentului, schimbarea cu un alt medicament

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
carotidiana Evaluarea gradului de stenoza trebuie făcută după criteriile NASCET. Deși ECST (European Carotid Surgery Trialists) și NASCET folosesc metode diferite de măsurare, este posibilă convertirea stenozei procentuale derivate dintr-o metodă în cealaltă [336]. EAC reduce riscul de AVC recurent dizabilitant sau deces (RR 0,52) la pacienții cu stenoza severă (70-99%) de arteră carotida internă ipsilaterală [280, 337, 338]. Pacienții cu stenoza carotidiana ipsilaterală mai puțin severă (50-69%) ar putea de asemenea beneficia [338]. Chirurgia este potențial nociva la

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
arterele temporală superficială și cerebrală medie nu aduce beneficii în prevenția AVC la pacienții cu stenoza sau ocluzie ACM sau ACI [349]. Stentarea stenozelor arterelor intracraniene sau vertebrale Pacienții cu stenoze intracraniene simptomatice de ≥ 50% au risc înalt de AVC recurente, atât în circulația anterioară cât și posterioara (12% după 1 an și 15% după 2 ani în teritoriul arterei stenozate) [318, 350]. Stenozele severe (≥ 70%) au un risc mai ridicat decât stenozele moderate (50% până la TRATAMENTUL GENERAL AL AVC Recomandări

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
plus au avut o recuperare completă. Terapia antiplachetară a fost asociată cu un exces mic, dar net de hemoragii intracraniene simptomatice, două pentru fiecare 1000 de pacienți tratați, dar acesta a fost mai mult decat depășit de reducerea de sapte recurente ale AVC ischemic și aproximativ o embolie pulmonară pentru fiecare 1000 de pacienți tratați. Un studiu randomizat, dublu-orb, placebo-controlat, a arătat că aspirină (325 mg) administrată o dată pe zi pentru 5 zile consecutive și începută la sub 48 de ore

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
doze scăzute sau moderate [415], nadroparina [420, 421], certoparina [422], tinzaparina [423], dalteparina [424] și danaparoidul intravenos [425] nu au demonstrat un beneficiu general al anticoagulării inițiate la 24-48 de ore de la debutul AVC. Ameliorările prognosticului sau reducerile ratelor de recurenta a AVC au fost în majoritate contrabalansate de un număr crescut de complicații hemoragice. Într-o meta-analiză a 22 de studii, terapia anticoagulanta a fost asociată cu aproximativ nouă AVC ischemice recurente mai putin, la 1000 de pacienți tratați (OR

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
debutul AVC. Ameliorările prognosticului sau reducerile ratelor de recurenta a AVC au fost în majoritate contrabalansate de un număr crescut de complicații hemoragice. Într-o meta-analiză a 22 de studii, terapia anticoagulanta a fost asociată cu aproximativ nouă AVC ischemice recurente mai putin, la 1000 de pacienți tratați (OR 0,76; 95% CI 0,65-0,88), si cu aproximativ nouă hemoragii intracraniene simptomatice mai multe la 1000 (OR 2,52; 95% CI 1,92-3,30) [426]. Totuși calitatea studiilor a variat

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
16,8% față de 21,9%; P=0,189), si mai multe hemoragii cerebrale simptomatice (6,2% față de 1,4%; P=0,008) [427]. În studiul RAPID (Rapid Anticoagulation Prevents Ischemic Damage) pacienții tratați cu HNF au avut mai putine AVC recurente precoce și o incidență similară a evenimentelor hemoragice severe comparativ cu cei care au primit aspirină [428]. În grupul HNF, agravarea ischemica sau hemoragica a fost asociată cu niveluri plasmatice neadecvate ale HNF. În urma acestor descoperiri, valoarea HNF administrată la

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
beneficiu net al heparinei pentru nici unul dintre subtipurile de AVC. O meta-analiză restrânsă la pacienții cu AVC cardioembolic acut a arătat că anticoagulantele administrate în maximum 48 de ore de la debutul clinic au fost asociate cu o reducere nesemnificativă în recurenta AVC ischemic dar fără reducerea substanțială a deceselor sau dizabilității [431]. În ciuda lipsei de dovezi unii experți recomandă heparina în doză uzuală la pacienți selecționați, ca de exemplu cei cu surse cardiace de embolie cu risc înalt de re-embolizare, disecție

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
electroencefalografică (EEG) și hemodinamica deoarece poate apărea o scădere semnificativă a tensiunii arteriale. Hipotermia Hipotermia ușoară (de exemplu, temperatura cerebrală între 32-33°C) scade mortalitatea la pacienții cu infarcte severe în teritoriul ACM, dar poate determina efecte secundare severe inclusiv recurenta episoadelor de creștere a PIC în timpul reîncălzirii [443, 444]. Într-un mic SCR, hipotermia ușoară (35°C) asociată chirurgiei decompresive a dus la o tendință către un prognostic clinic mai bun decât chirurgia decompresivă singură (P=0,08) [445]. Chirurgia

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
luarea în considerare a administrării heparinei subcutanate în doză scăzută sau a heparinelor cu greutate moleculară mică pentru pacienții cu risc înalt de TVP sau embolie pulmonară (Clasa I, Nivel A). - Administrarea de anticonvulsivante se recomandă pentru prevenirea crizelor convulsive recurente post-AVC (Clasa I, Nivel A). Administrarea profilactica de anticonvulsivante la pacienții cu AVC recent care nu au avut crize convulsive nu este recomandată (Clasa IV, GCP). - O evaluare a riscului de cădere este recomandată la fiecare pacient cu AVC (Clasa

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
10000), efect cu greutate mai mică față de beneficiul riscului infarctului de miocard (137 evenimente la 10000) și accidentul ischemic cerebral (39 evenimente la 10000). Riscul crescut de hemoragie este la asocierea aspirinei cu clopidogrel administrate la pacienții cu risc de recurenta mare după AIT sau accident ischemic . Toyoda consideră că tratamentul antitrombotic este un factor independent în creșterea hematomului măsurat în a 2-a zi de spitalizare; - consumul de droguri (amfetamina, cocaina, fenilpropanolamina) reprezintă factori de risc la bolnavii tineri fără

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
la 38% dintre pacienți în primele 2-3 ore, 2/3 din cazuri cu creștere în prima oră. Creșterea hematomului se asociază cu risc de 5 ori mai mare de deteriorare clinică, evoluție nefavorabilă și moarte. Localizarea lobara crește riscul de recurenta a hemoragiei pe termen lung cu 3,8 . Examenul IRM la fel ca si CT evidențiază caracteristicile hematomului dar studii multicentrice în stadiul acut (în primele 6 ore) și în hemoragiile cronice au arătat ca secvență IRM în gradient-echo are

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
vitale (TA, frecvență cardiacă, gazele sanguine și temperatura) trebuie continuu monitorizate și controlate; 2. prevenirea și tratamentul complicațiilor, care pot fi neurologice (edemul cerebral, crize) sau medicale (infecții, ulcere de decubit, tromboembolismul pulmonar); 3. prevenția secundară pentru a scade incidența recurentei precoce a hemoragiei (controlul HTA,controlul altor factori de risc); 4. reabilitarea precoce care nu este diferită de reabilitarea din AVC ischemic 5. terapie specifică direcționată pe creșterea hematomului, opțiuni terapeutice neurochirurgicale. Termenul de tratament general se referă la procedurile

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
cerebrală ajung la spital într-o situație amenințătoare de viață, mulți au tulburări neurologice semnificative sau comorbidități. Trebuie rapid recunoscute simptomele și semnele care pot anunță complicații ulterioare, cum sunt infarctele cerebrale cu efect de masă, hemoragia sau AVC-ul recurent și afecțiunile medicale, cum sunt criză hipertensiva, infarctul miocardic coexistent, pneumonia de aspirație, insuficiență cardiacă sau renală. Managementul general al pacientului cu hemoragie cerebrală include: tratamentul tulburărilor respiratorii, cardiace, controlul TA, reechilibrare hidroelectrolitica și metabolica. Măsurile de prevenție se referă

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
ale debutului hemoragiei cerebrale de regulă se evita astfel de tratamente dar se pot administra numai la pacienții cu risc înalt de tromboze venoase profunde și tromboembolism pulmonar la jumătate din doză uzuală recomandată. Trebuie monitorizat nivelul de anticoagulare. Rata recurentei hemoragiei intracraniene în primele 3 luni după hemoragia acută este de 1%, teoretic anticoagularea crește riscul hemoragiei de 2 ori astfel trebuie cântărit riscul apariției tromboembolismului vs riscul recurenta hemoragiei în care rata mortalității este de 50%. Riscul recurentei hemoragiei

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
jumătate din doză uzuală recomandată. Trebuie monitorizat nivelul de anticoagulare. Rata recurentei hemoragiei intracraniene în primele 3 luni după hemoragia acută este de 1%, teoretic anticoagularea crește riscul hemoragiei de 2 ori astfel trebuie cântărit riscul apariției tromboembolismului vs riscul recurenta hemoragiei în care rata mortalității este de 50%. Riscul recurentei hemoragiei este dependent de vârstă și localizare (risc mai mare au pacienții cu hemoragia lobara, datorită angiopatiei amiloide). Se pot folosi metode mecanice (compresie mecanică intermitenta) - O altă opțiune este

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
Rata recurentei hemoragiei intracraniene în primele 3 luni după hemoragia acută este de 1%, teoretic anticoagularea crește riscul hemoragiei de 2 ori astfel trebuie cântărit riscul apariției tromboembolismului vs riscul recurenta hemoragiei în care rata mortalității este de 50%. Riscul recurentei hemoragiei este dependent de vârstă și localizare (risc mai mare au pacienții cu hemoragia lobara, datorită angiopatiei amiloide). Se pot folosi metode mecanice (compresie mecanică intermitenta) - O altă opțiune este plasarea unui filtru pe vena cava inferioară dar nu sunt

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
cu hemiplegie după 3-4 zile de la debut(clasa ÎI b, nivel B) - decizia de terapie anti trombotica pe termen lung sau plasarea unui filtru pe vena cava inferioară trebuie să fie discutată în legătură cu cauza hemoragiei (amiloidoza are risc crescut de recurenta hemoragiei vs hipertensiune), condițiile asociate riscului crescut de tromboza arterială (fibrilația triala) și alte comorbiditati care modifică mobilitatea pacientului(clasa ÎI b, nivel B) Tratamentul complicațiilor hemoragiei cerebrală Tratamentul hipertensiunii intracraniene Creșterea presiunii intracraniene, edemul cerebral și efectul de masă

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
cu fibrilație adriala nonvalvulara, riscul este de 5%, 12% pe an la cei cu accident vascular cerebral ischemic și 4% la pacienții cu proteză mecanică valvulara. Este o decizie dificilă și trebuie cântărit riscul de prevenție a emboliei cerebrale și recurenta hemoragiei cerebrale (nu există studii). Sunt date puține care sugerează anticoagularea și administrarea concentratului de protrombina după hemoragia cerebrală la pacienții cu proteză valvulara sau fibrilație cronică non valvulara (risc relativ mic de evenimente embolice după 7-10 zile), după care

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
de factor IX și rFVIIa normalizează INR foarte rapid dar are mare risc de tromboembolism (clasa ÎI b, nivel B); - Decizia de reîncepere a terapiei antitrombotice după hemoragia secundară terapiei antitrombotice depinde de riscul de tromboembolism arterial sau venos, riscul recurentei hemoragiei și comorbiditatile pacientului. Pentru pacienții cu risc scăzut de embolie cerebrală (fibrilația atriala fără alte evenimente ischemice în antecedente) și cu risc crescut de angiopatie amiloida (pacient vârstnic cu hemoragie lobara) sau deficite neurologice severe, terapia antiplachetară este cea

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
cazul inundației ventriculare. În cazul PV mecanice, în special mitrale, va fi necesar să reevaluam boală cardiacă la distanță de hemoragia intracraniana. Trebuie să ne asigurăm în cazul întreruperii anticoagulării de absență trombozei valvulare prin ecocardiografie transtoracica și transesofagiana. Prevenirea recurentei hemoragiei Rata mare de mortalitate a hemoragiei cerebrale impune identificarea factorilor de risc, tratarea lor, pentru evitarea recurentei hemoragiei. Factorii de risc nemodificabili că vârsta - 65 ani este factor de risc cu OR -2.8 pentru recurenta hemoragiei. Hipertensiunea rămâne

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
distanță de hemoragia intracraniana. Trebuie să ne asigurăm în cazul întreruperii anticoagulării de absență trombozei valvulare prin ecocardiografie transtoracica și transesofagiana. Prevenirea recurentei hemoragiei Rata mare de mortalitate a hemoragiei cerebrale impune identificarea factorilor de risc, tratarea lor, pentru evitarea recurentei hemoragiei. Factorii de risc nemodificabili că vârsta - 65 ani este factor de risc cu OR -2.8 pentru recurenta hemoragiei. Hipertensiunea rămâne cel mai important factor de risc, cu OR-3.5 pentru pacienții netratați și 1.4 pentru cei tratați

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
și transesofagiana. Prevenirea recurentei hemoragiei Rata mare de mortalitate a hemoragiei cerebrale impune identificarea factorilor de risc, tratarea lor, pentru evitarea recurentei hemoragiei. Factorii de risc nemodificabili că vârsta - 65 ani este factor de risc cu OR -2.8 pentru recurenta hemoragiei. Hipertensiunea rămâne cel mai important factor de risc, cu OR-3.5 pentru pacienții netratați și 1.4 pentru cei tratați, ceea ce sugerează că tratamentul hipertensiunii poate preveni hemoragia cerebrală. În studiul PROGRESS cu evenimente cerebrovasculare în antecedente, tratamentul cu

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]