3,457 matches
-
este o metodă de învățământ ce se bazează pe citirea din manual și explicarea, în clasă, sub îndrumarea strictă a profesorului. Desfășurarea acestei activități pornește de la lectura integrală, continuând cu analiza pe părți sau aspecte și încheind cu încercarea de redare a întregului. La începutul anului școlar se folosește această metodă pentru a arăta elevilor modul de folosire a manualului în învățare, inițiindu-i astfel în practica lecturii individuale dirijate de către profesor. Nivelul pe care trebuie să-l realizeze elevii claselor
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
fenomen, proces tehnologic, sistem de funcționare, etc.), în așa fel încât să fie pus în evidență elementul care ne interesează. Modelarea poate fi realizată prin mai multe procedee: mărire sau reducere la scară a unor reproduceri similare (machete, mulaje); concretizare (redare figurativă a unor cifre sau grupuri de cifre); abstractizare (redarea prin anumite formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte, procese, acțiuni); analogie (imaginarea unui obiect sau aparat nou, a căror funcționare să fie concepută prin comparație cu
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
încât să fie pus în evidență elementul care ne interesează. Modelarea poate fi realizată prin mai multe procedee: mărire sau reducere la scară a unor reproduceri similare (machete, mulaje); concretizare (redare figurativă a unor cifre sau grupuri de cifre); abstractizare (redarea prin anumite formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte, procese, acțiuni); analogie (imaginarea unui obiect sau aparat nou, a căror funcționare să fie concepută prin comparație cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent, asemănător). 9
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
înapoi, nu revine într-o reapariție aparentă; el nu se reumple poetic printr-o imposibilă reiterare de sine. Restituirea nu e aici actul reparator, recuperator al unei aboliri, doar forma care ar reabilita, fantomatic, un cuprins nevăzut. Nu cu o redare avem de a face, nu cu repunerea în drepturi - și în vedere - a unui conținut derealizat. Darul golului e o donație absolută, preaplinul unei donații aurorale, ceea ce se dă în retragere, atunci când se ia din vedere: "Goliciunea transparentă,/ interioară, de
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
18 Ibid., p. 612. 19 Lucian Blaga, Trilogia cunoașterii, III, Eonul dogmatic, Editura Humanitas, București, 1993, p. 51. 20 v. Revista Cercului Literar, an I, nr. 2, februarie 1945, pp. 44-48. 21 Fără să ignorăm ceea ce s-a publicat anterior, redarea masivă a operei a început cu cele trei substanțiale volume concepute de Marin Diaconu și Zaharia Balica (cei ce au selectat textele și au făcut totodată notele și comentariile) și apărute, în 1996, la Editura Eminescu: Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ajungi la asta, nu poți pretinde că faci filozofie". Acest citat este comentat de Mircea Flonta în sensul creativității de care trebuie să dea dovadă până la urmă metafizica: ea "ilustrează la fel de bine ca și arta ceea ce opune creația conformității, ca redare sau oglindire, invenția descoperirii, subiectivitatea, ca afirmare a individualității, obiectivității, ca impersonalitate" (Metafizică a cunoașterii..., p. 519). Credem că aprecierile lui Noica pot fi puse în legătură și cu faptul că orice construcție filozofică trebuie s-o ia de la capăt
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
se înscriu pe circuitul de emitere în actul comunicării intersociale, traumatizează copilul rhinolalic, de mai multe ori, cu efecte inhibitorii asupra actului de producere a limbajului. Achiziția întârziată a unităților fonologice și lingvistice, imposibilitatea de antrenare a elementelor articulatorii înainte de redarea integrității anatomice duc la o anumită lipsă de antrenament a abilităților psihice, a mânuirii limbajului, ceea ce implică unele aspecte ale funcției mediatoare a limbajului în sistemul de comunicare. Se ridică problema importanței și necesității reeducării fonetice a vorbirii rhinodislalice specifice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
artei: stimularea plăcută a organelor de simț este condiția sine qua non a oricărei frumuseți. Și de la frumusețe pleacă totul, inclusiv credința. Datoria artistului este să păstreze fiecare lucru cât mai clar și mai durabil posibil. Nu se pune problema redării naturii așa cum ar fi putut să apară din‑ tr‑un unghi oarecare. Artistul desenează din memorie respectând reguli stric‑ te, a căror aplicare asigură că tot ceea ce trebuie să figureze în pictură se va putea discerne perfect 8. 8 Cf.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
vizibile specifice spiritualității imagi‑ nii: mobilitatea figurii arată că persoana cucerită de o spiritualitate divină bogată era în pace cu sine însăși, în comparație cu celelalte instabilități și tensiuni nervoase care trădau lipsa harului 98. Așadar pictura sfinților se păs‑ trează în redarea unei stări contemplative, impasibile și lipsite de dinamism fizic după idealul meditației pasive. La sfârșitul secolului al XI‑lea stilul clasic și bizantin al capitalei Constan‑ tinopol se stabilizează devenind centrul de referință timp de secole pentru mai multe școli
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
arta nu 20 Ibidem, 88‑89. 21 Cf. p. f. Carrassat - i. marCadé, Mișcări artistice în pictură, Ed. Rao, București 2007, 10. 22 Cf. e. GomBriCh, o.c., 325. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 62 mai era limitată la redarea unei teme sacre, putea pasiona pictorii, aceștia în‑ cepând să experimenteze căutarea unor efecte noi: această dorință teribilă de aventură care a pus stăpânire pe artă în cursul secolului al XV‑lea, marchează despărțirea de spiritul Evului Mediu. Asistăm practic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Potopul. Aceste scene centrale sunt înconjurate de profeți pe tronuri de marmură și de alte subiecte din Vechiul Testament. Pentru a se pregăti în ve‑ derea realizării acestei imense lucrări, Michelangelo a desenat numeroase fi‑ guri. Ele demonstrează măiestria sa în ceea ce privește redarea anatomiei umane. Înainte de misiunea sa de a picta capela Sixtină, Michelangelo a fost desemnat de către papa Iuliu al II‑lea să‑i realizeze mormântul, care se dorea a fi magnific pentru timpurile creștine. Trebuia să fie localizat în noua bazilică
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
această Pietà, ambele trupuri par sculptate din‑ tr‑o coloană, deși contururile abia se disting pentru că sunt eboșate 33; ea este expresia cea mai emoționantă prin simplitatea tratării dramei, prin poziția pe care o dă personajelor, prin expresia folosită în redarea suferinței celei mai profunde. În Pietà din domul din Florența, sunt reprezentate un grup de patru perso‑ naje de dimensiuni mai mari decât cele naturale. Trupul lui Isus este înfățișat legat peste piept și de subsuori și susținut între cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
său Giotto, Masaccio a reușit să creeze o lume care să sintetize‑ ze forma, conținutul și sensul, într‑un mesaj care cuprinde principii umaniste, dar mai ales principii ale credinței religioase. Diferența dintre Masaccio și Giotto constă în modul de redare a spațiului în care au loc evenimentele; în opera lui Masaccio nu este vorba de un spațiu generic și simbolic, dar de peisajul recognoscibil din și de lângă Florența și valea râului Arno3. 2 Cf. d. Gariff, o.c., 13. 3
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
foarte bine2. Nu se poate pune problema înțelegerii acestor ciudate începuturi ale artei dacă nu încercăm să pricepem spiritul popoarelor primitive 3. Datoria artistului era să păstreze fiecare lucru cât mai clar și durabil po‑ sibil. Nu se punea problema redării naturii așa cum ar fi putut să apară din‑ tr‑un unghi oarecare. El desena din memorie respectând reguli stricte a că‑ ror aplicare asigura că tot ceea ce trebuia să figureze în pictură se va putea discerne perfect 4. Noutatea nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
început creațiile cu un discurs metaliterar. Multe dintre textele adunate în cele două volume din Aspecte și direcții literare sunt note, comentarii și eseuri pe marginea poeziei moderne, justificând propriile opțiuni. Unul dintre primele articole conturează esența inovației lui Mallarmé - redarea „pe cale de sugestie a unor stări sufletești nedeslușite”, a unor „reverii intelectualizate”, într-un vers fluid și muzical, dar de maximă condensare. Însă drept „profet moral” e recunoscut Baudelaire, cel care a adus o poezie „cu adevărat omenească”, profund lăuntrică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
din ce în ce mai mult pe elementele cromatice. Modigliani a fost unul dintre cei mai mari pictori de nuduri. Lucrările sale sunt imagini ale artei occidentale definite fără echivoc, erotice. Conturul corpurilor este realizat cu inegalabila finețe a desenului de sorginte florentină, favorizând redarea unei senzualități reale și palpitante. Modigliani este legat de o tradiție istorică prin modul de a picta, prin compoziție. El este apropiat unui capitol de istorie a artei, anterior academismului. Nudurile nu interesează decât prin goliciunea lor, prin voluptate, erotism
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
al lui Besançon, lumea modernă a imaginilor îl înțelege greșit pe Platon, sau refuză să-l înțeleagă, considerând că asemănarea despre care vorbea filosoful antic este dusă la extrem și dobândește "caracterul unei halucinații și derealizează tocmai în măsura minuției redării. Diferența față de model, pe care Platon și Areopagitul o consideră necesară, fiind ștearsă, hiperrealismul produce o versiune Mme Tussaud a lumii noastre, dar înspăimântătoare pentru că natura revine, ca spectrul unui asasinat"79. În concepția lui Aristotel, imaginea este legată de
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
există datorită procesului perceptiv. În acest sens, imaginea nu este o simplă imitație, ci o reconstrucție, care depinde de felul cum conștiința se raportează la obiecte și de valoarea originalului pe care îl reflectă. Fenomenologia imaginii husserliene presupune atât o redare a unui original, cât și o valorizare a formelor pe care acesta le dobândește în urma procesului perceptiv. Perspectiva lui Husserl despre imagine este criticată de Jean-Paul Sartre, pentru care imaginea este o sinteză a semnificațiilor despre obiect. Individul cunoaște lumea
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Boia, au în general o origine științifică. După ce le-a inventat, știința încearcă adesea să le demoleze, dar se dovedește neputincioasă în fața unor fantasme care își trăiesc propria viață"268. În termenii lui Boia, mitul ar fi o încercare de redare în plan simbolic a unei realități complexe, proces prin care realitatea dobândește noi valențe și semnificații și chiar o existență autonomă. Fără îndoială, diversitatea și complexitatea miturilor prezente în diferite culturi și religii impun o perspectivă istorică asupra mitului. Acesta
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care vă interesează. 3.1.1.8 Înțelegerea termenului de podcast și a utilității acestuia Podcast înseamnă o înregistrare audio digitală, pusă la dispoziție pe Internet oricui este dispus să o descarce pe propriul calculator sau pe alt instrument de redare audio, de tipul iPod sau Apple. Podcasting-ul este o modalitate de a produce și distribui fișiere media (audio sau video) prin Internet. Cuvântul este alcătuit din două părți Ipod și broadcasting (difuziune de programe). 3.1.2 Securitate 3.1
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
de felicitare pentru această inițiativă” (Sidoreac, 2000 : 84). O altă tentativă de reconstituire a pelerinajului-semn a fost ciclul de reportaje dedicat sărbătorii Sfintei Parascheva, apărute în ziarul Lumina, oficialul Patriarhiei Române, în perioada 14- 16 octombrie 2012. S-a încercat redarea „veritabilei” realități a pelerinajului și a rândului de așteptare în special, în opoziție cu imaginea dominantă din media laică. și în acest caz, al reportajelor din Lumina (dar și al intervențiilor de pe teren ale televiziunii Trinitas), avem de a face
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
imaginea dominantă din media laică. și în acest caz, al reportajelor din Lumina (dar și al intervențiilor de pe teren ale televiziunii Trinitas), avem de a face cu o supraabundență de detalii, uneori aceleași de la media laică, puse însă în slujba redării strălucirii și a sensului inițial al pelerinajului. Rândul este proba fizică supremă, motivațiile pelerinilor intervievați sunt justificate teologic, pelerinajul apărând ca un veritabil generator de „communitas”. În ziarul Lumina din 15 octombrie 2012, ediția online, putea fi văzută o splendidă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
genocid" este tot mai utilizat, iar "dezastru" și "catastrofă" sunt încă folosite, își face apariția cuvântul Holocaust. Termenul vine de la grecescul holokauston, "ardere de tot", și servise, până atunci în mod tradițional, în greacă și în diverse limbi europene, pentru redarea ebraicului ola, care în Leviticeeeee desemnează un anumit tip de ofrandă adusă lui Dumnezeu, în general un animal "ars în întregime". În franceză și italiană, "holocaust" își păstrase până foarte târziu sensul "sacrificial" și nu apărea decât în aceste contexte
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de lexicalizare a percepțiilor fizice 1. În acest sens, studiile arată că există o mare variație în ceea ce privește numărul verbelor prin care se desemnează percepțiile primare 2 (engl. basic perceptions). Verbele de percepție fac parte dintr-un sistem mai larg de redare a surselor de informație exterioară, care include verbele de comunicare și verbele cognitive, precum și termenii care desemnează anumite procese senzoriale (adjectivele care desemnează nume de culori, cele care denumesc proprietăți de natură gustativă sau tactilă, substantivele care denumesc reacții fiziologice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
1991) pentru aceeași opinie cu privire la interpretarea acestor contexte. 64 Vezi observațiile din Jackendoff (1999 [1976]: 149-151). 65 Rețeaua semantică WordNet, creată în 1985 la Universitatea din Princeton de psiholingvistul George Miller și de Christiane Fellbaum, este un program aplicativ de redare a relațiilor dintre sensuri, dezvoltat inițial pentru limba engleză. Concepută ca o bază de date lexicale, WordNet grupează substantivele, verbele, adjectivele și adverbele în seturi de (cvasi-)sinonime, cunoscute ca sinseturi, iar unitățile incluse în această rețea sunt interconectate prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]