2,694 matches
-
Bandă 79-81 BDHI 28, 175 C Capacitate cognitiv-afectivă 10 Catharsis 123, 126, 185, 222-224 Centru nervos 11 cortex 107 neocortex 107 Chestionar multidimensional 100 Cromozom XXX 103 XYY 102 XO 103 Cod etic și deontologic 163 Cogniție agresivă 96 Competență relațională 75 socială 130, 213, 216 socio-afectivă 19 sociocognitivă 19 Competiție 52, 59 Complice 40, 43, 49-50, 60, 93, 114, 162, 164, 166, 170, 201, 231 Comportament 9, 10 adulților 19 agresiv 9 aversiv 10 de apropiere 117, 119 de evitare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
regionale. Distribuția spațial-teritorială a diferitelor tipuri de infrastructuri critice în arealul arab ține seama de dispunerea altor componente ale mediului fizic și uman-geografic, iar la rândul lor își aduc o contribuție majoră la organizarea spațiului geopolitic și la dimensionarea raporturilor relaționale interstatale și interregionale, aspecte de care ne propunem să ne ocupăm în cele ce urmează. 4.1.1. Infrastructurile sistemelor de transporturi și comunicații - rețeaua sangvină a teritoriului Pentru o regiune mediană de triplu racord intercontinental cum este spațiul arabofon
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
câteva state arabe devenite independente (Arabia Saudită, Egipt, Irak). Astfel, din perioada interbelică domeniul arab a căpătat atributele unui spațiu intermediar transmediteraneean interpus între lumea veche încă europocentristă și periferiile sale coloniale îndepărtate din Africa și Asia meridională; pe aceste coordonate relaționale spațiul arab începe acum să-și piardă caracterul de spațiu de separație și să devină tot mai mult un spațiu de racord între arealele menționate, “străpuns” de tot mai multe și mai intense fluxuri de comunicații dintre aceste areale. După
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
rău... un "rău în sine", cum aprecia Foucault. În China imperială sau în India premodernă sexualitatea era o stare de armonie, armonia însăși cu microcosmosul și o artă de a trăi. Puterea-cunoaștere, tehnologiile și capul Regelui Trăim într-o lume relațională pe care instituțiile au sărăcit-o în mod considerabil. Societatea și instituțiile care constituie osatura acesteia au limitat posibilitatea relațiilor, pentru că o lume relațională bogată ar fi foarte greu de condus. Michel Foucault, 1981 Discursul foucauldian este centrat pe această
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
microcosmosul și o artă de a trăi. Puterea-cunoaștere, tehnologiile și capul Regelui Trăim într-o lume relațională pe care instituțiile au sărăcit-o în mod considerabil. Societatea și instituțiile care constituie osatura acesteia au limitat posibilitatea relațiilor, pentru că o lume relațională bogată ar fi foarte greu de condus. Michel Foucault, 1981 Discursul foucauldian este centrat pe această putere-cunoaștere, fără ca profesorul de la Collège de France să scrie unul sau mai multe studii despre acest concept, lăsat în ambiguitate și în posibilitatea unor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
oarecum reflecția patristică (Augustin, în mod deosebit, pe Părinții latini și Maxim Mărturisitorul pe Părinții greci), și pun la dispoziție bazele pentru reflecțiile ulterioare. Jean Galot consideră că doctrina Sfintei Treimi este cea care impune conceptul de persoană ca ființă relațională (675 - al XI Conciliu din Toledo), deoarece persoanele sunt definite pe baza referinței la celelalte persoane, și natura sau substanța formează o realitate absolută. Se înțelege că ființa relațională nu implică o relație logică, ci o realitate relațională, adică o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Sfintei Treimi este cea care impune conceptul de persoană ca ființă relațională (675 - al XI Conciliu din Toledo), deoarece persoanele sunt definite pe baza referinței la celelalte persoane, și natura sau substanța formează o realitate absolută. Se înțelege că ființa relațională nu implică o relație logică, ci o realitate relațională, adică o relație între naturi sau între creaturi și Creator, deci o relație între persoane. Pare evidentă posibilitatea de a conchide o definiție analogă a persoanei umane, ca ființă relațională. Astfel
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ca ființă relațională (675 - al XI Conciliu din Toledo), deoarece persoanele sunt definite pe baza referinței la celelalte persoane, și natura sau substanța formează o realitate absolută. Se înțelege că ființa relațională nu implică o relație logică, ci o realitate relațională, adică o relație între naturi sau între creaturi și Creator, deci o relație între persoane. Pare evidentă posibilitatea de a conchide o definiție analogă a persoanei umane, ca ființă relațională. Astfel, Dumnezeu nu a creat o ființă, ci o comunitate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ființa relațională nu implică o relație logică, ci o realitate relațională, adică o relație între naturi sau între creaturi și Creator, deci o relație între persoane. Pare evidentă posibilitatea de a conchide o definiție analogă a persoanei umane, ca ființă relațională. Astfel, Dumnezeu nu a creat o ființă, ci o comunitate de ființe în relație una cu cealaltă. Fiecare persoană posedă natura sa proprie, motiv pentru care termenul de persoană ar putea să desemneze totalitatea ființei umane, persoană și natură. De
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
comună pe care oamenii o au despre persoana lor, în relație cu celelalte persoane. El este însoțit de termenul mai abstract «ipostază» care adaugă o valoare mai ontologică afirmației unității făcute la nivelul experienței obișnuite a persoanei”. Conceptul de ființă relațională nu se opune afirmării persoanei ca subiect, înțeleasă ca realitate dinamică și cu o orientare spre ceilalți, care tinde să exprime acest dinamism prin activitatea care îi este proprie. Termenul de „ipostază” este sinonim cu cea de persoană, deoarece există
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
realitate dinamică și cu o orientare spre ceilalți, care tinde să exprime acest dinamism prin activitatea care îi este proprie. Termenul de „ipostază” este sinonim cu cea de persoană, deoarece există o subzistență proprie persoanei, fiind vorba de o subzistență relațională. Se afirmă că: „Unul din aspectele cruciale ale dezbaterii filosofice, activat de creștinism în jurul conceptului de persoană, constă tocmai în a stabili dacă ea indică substantia abstractă sau concretul subsistens. Direcția în care se îndreaptă teologia trinitară este evident cea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
bunătății Creatorului și cea a responsabilității creaturii, în opoziție cu o teologie care-l supune și pe Dumnezeu sclaviei destinului. Se remarcă faptul că în istoria conceptului persoanei predomină concepția substanțialistă, deși există momente de dezvoltare și a unei concepții relaționale. Printre acestea amintim momentul trinitar în gândirea creștină (sfântul Augustin), momentul de invenție a subiectului de drept ca persoană în secolul al XII-lea (de la Grotius la Leibniz), momentul recunoașterii (Fichte și Hegel), momentului dialogului interpersonal (M. Buber și E.
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Treimi și identificat ca „eu”, Augustin a contribuit la elaborarea noțiunii de persoană. Punctul culminant îl constituie meditarea dogmei sfintei Treimi, dând naștere unei noi modalități de a concepe Ființa lui Dumnezeu ca Relație, iar persoana umană ca o ființă relațională după imaginea Trinității. Potrivit cercetătorilor gândirii sale, în antropologia sa creaționistă Augustin afirmă că „sufletul nu este de la Dumnezeu, nici de natură trupească, ci spiritual, creat de asemenea din nimic și nemuritor”. În acest sens, se poate recunoaște cu ușurință
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
purtătorului și definițiile ulterioare ale persoanei, elaborate din perspectivă teologică și filosofică, ce vor să răspundă la întrebarea despre ce este persoana, dar și despre cine este ea. Pe fundamentul ideii de relație, Sfinții Părinți reflectează despre persoană ca ființă relațională, distingând pe acest fond între conceptul de natură și cel de persoană, cu semnificația lor originală în greacă și latină. Este remarcabilă originalitatea lui Augustin care concepe omul ca ființă relațională după imaginea Trinității, dar și concepția lui Maxim Mărturisitorul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de relație, Sfinții Părinți reflectează despre persoană ca ființă relațională, distingând pe acest fond între conceptul de natură și cel de persoană, cu semnificația lor originală în greacă și latină. Este remarcabilă originalitatea lui Augustin care concepe omul ca ființă relațională după imaginea Trinității, dar și concepția lui Maxim Mărturisitorul care, mergând pe linia lui Vasile cel Mare, consideră ființa ca fiind luată în sens general și universal, iar persoana în sens particular, acest fapt putându-se observa și în cazul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
mai ales pentru învățarea limbilor străine. Sugestopedia are la bază trei principii fundamentale: 1. eliminarea tensiunii din procesul de învățământ; 2. unitatea conștient inconștient; 3. interacțiunea sugestivă. Metodele sugestive G. Lozanov, creatorul sugestologiei (1978), se referea la sugestie ca fenomen relațional, deosebit de complex, cu o dublă natură: psihologică și fiziologică. Ea funcționează ca un sistem unitar și armonios, în care orice disociere dintre sugestor și sugestionat, dintre individ și mediu, dintre conștient și inconștient, dintre trecut, prezent și viitor, dintre real
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
program prelungit în anumite condiții. *5) Se stabilesc pe baza activităților care presupun exercitarea prerogativelor de putere publică, în concordanță cu specificul funcției publice corespunzătoare postului. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Identificarea funcției publice corespunzătoare postului: │ │ 1. Denumire ............................................................ │ │ 2. d) relații de reprezentare: ............................................ │ │ 2. Sfera relațională externă: │ │ a) cu autorități și instituții publice: *6) Reprezintă libertatea decizională de care beneficiază titularul pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi revin. *7) Se întocmește de către primul-ministru sau de persoana desemnată de acesta, pentru secretarul general și secretarul general adjunct al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207068_a_208397]
-
3. Scopul principal al postului ............................................. Condiții specifice pentru ocuparea postului*2) 1. Studii de specialitate ...................................................│ │2. Perfecționări (specializări) ............................................. 3. Gradul profesional*7) ....................................................│ │4. Vechimea în specialitate necesară ........................................ b) Relații funcționale: ..................................................... c) Relații de control: ...................................................... d) Relații de reprezentare: .................................................│ │2. Sfera relaționala externă: │ │a) cu autorități și instituții publice: 4. Delegarea de atribuții și competența .....................................│ │Întocmit de*9): 1. Numele și prenumele ...................................................... Luat la cunoștință de către ocupantul postului *1) Se va completa cu numele și funcția conducătorului autorității sau instituției publice. Se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207064_a_208393]
-
program prelungit în anumite condiții. *5) Se stabilesc pe baza activităților care presupun exercitarea prerogativelor de putere publică, în concordanță cu specificul funcției publice corespunzătoare postului. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Identificarea funcției publice corespunzătoare postului: │ │ 1. Denumire ............................................................ │ │ 2. d) relații de reprezentare: ............................................ │ │ 2. Sfera relațională externă: │ │ a) cu autorități și instituții publice: *6) Reprezintă libertatea decizională de care beneficiază titularul pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi revin. *7) Se întocmește de către primul-ministru sau de persoana desemnată de acesta, pentru secretarul general și secretarul general adjunct al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206513_a_207842]
-
că organizarea și angrenarea resurselor umane stă la baza reușitei sau a eșecului își regăsește cu atât mai mult suportul. Eficacitatea este un atribut al omului, își are sursa în personalitatea , rațiunea și cunoștințele sale și este influențată de abilitatea relațională a acestuia. Din acest punct de vedere determinarea organizării resurselor umane, a sferei relaționale formale, motivarea indivizilor organizaționali, constituie elemente cu influență esențială asupra funcționării organizației sportive în condiții de eficiență și de eficacitate și se înscrie ca un atribut
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
regăsește cu atât mai mult suportul. Eficacitatea este un atribut al omului, își are sursa în personalitatea , rațiunea și cunoștințele sale și este influențată de abilitatea relațională a acestuia. Din acest punct de vedere determinarea organizării resurselor umane, a sferei relaționale formale, motivarea indivizilor organizaționali, constituie elemente cu influență esențială asupra funcționării organizației sportive în condiții de eficiență și de eficacitate și se înscrie ca un atribut de bază al managementului organizațional. Organizarea, în primul rând a resurselor umane manageriale și
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
de bază ale administrației organizaționale: 1. să ofere coordonarea necesară în interiorul organizației pornind de la miezul activității tehnice, ceea ce înseamnă în primul rând determinarea activităților de bază, a celor de susținere și a celor de deservire, ca suport al ordinii structurale, relaționale, al repartizării resurselor și coordonării eficiente; 2. să asigure adaptarea permanentă la condițiile / cerințele mediului extern. Aceasta presupune, printre altele: contacte cu lumea înconjurătoare, negocieri pentru armonizarea intereselor proprii cu cele din afara organizației, adoptarea unor decizii de schimbare internă în
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
fi considerată o componentă multidisciplinară (Al. Puiu 2003) ce presupune un set structurat de capacități, cunoștințe, tehnici care le depășesc pe cele specifice specializării. Acestea vizează, în principal, deprinderea de organizare a activității, abilitatea de a stabili fluxuri informaționale și relaționale și, în mod deosebit, capacitatea de a valorifica resursele organizației sportive prin decizii corecte. Capacitatea managerială presupune un complex de însușiri, calități, aptitudini, etc., care împreună cu pregătirea, autoritatea, responsabilitatea managerului, generează competența managerială. Sintetizând puncte de vedere exprimate în literatura
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
raționale și iraționale, de grup și individuale aflate în complexe intercondiționări și cu impact major supra funcționalității și performanțelor organizației (O. Nicolescu-2003). Cultura organizației, valorile și normele etice specifice acesteia jalonează conduita angajaților, procesul decizional, strategia dezvoltării, structura organizațională, sfera relațională și are un impact direct asupra eficacității și eficienței activității acesteia. Viziunea modernă asupra managementului organizațional așează cultura organizațională în prim plan întrucât se consideră că valoarea unei organizații stă în resursa umană a acesteia, în modul în care aceasta
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
tipurile și stilurile de management practicate și care au efecte asupra activității întregii organizații și a membrilor acestora. Deciziile și acțiunile managerilor vizează orientarea activității către atingerea obiectivelor, pot dezvolta modele de comportament organizațional, contribuie la dezvoltarea și realizarea coeziunii relaționale a indivizilor și grupurilor în cadrul organizației. Corelația și determinările culturii, de la cea națională până la cea managerială, în viziune sistemică și din perspectiva influenței structurii organizatorice, sunt prezentate în figura 11.2. Cultura managerială se reflectă în organizarea managerială, în modul
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]