8,522 matches
-
Discuția a pornit de la cum a găsit ea litoralul, dacă a mai fost la Mangalia și dacă da, ce schimbări în bine a sesizat, apoi am continuat tangențial, despre noi și viețile noastre, cu bune și rele, fără inhibiții în relatări. Ea mi-a povestit că a mai fost odată cu soțul la Neptun și a vizitat și Mangalia, îi place cum arată acum, este un oraș plăcut și liniștit, ideal pentru cei ce iubesc marea și doresc să scape de tumultul
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
Acasă > Impact > Relatare > SATUL CU PROFESORI Autor: Mirela Penu Publicat în: Ediția nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului -Mai spune, Grișa, mai spune o dată...! -Ți-am tot povestit, draga mea.... -Ce dacă!...Mai spune o dată... -Bine... îți spun...doar ca să ții
SATUL CU PROFESORI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377732_a_379061]
-
Acasă > Impact > Relatare > CANTEC PIERDUT Autor: Mirela Penu Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Îl caut de mulți ani... Uneori cred că îl caut chiar din clipă în care l-am auzit! Și mai cred că Dumnezeu
CANTEC PIERDUT de MIRELA PENU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377733_a_379062]
-
Acasă > Impact > Relatare > UNDE EȘTI..??!!! Autor: Mirela Penu Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Tudorița iubea fiecare colțișor din grădina ei cu flori... Căci toate florile, de toate culorile,de toate mărimile , de toate formele și din
UNDE ESTI..??!!! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377731_a_379060]
-
Acasă > Impact > Relatare > CIOBURILE Autor: Mirela Penu Publicat în: Ediția nr. 1556 din 05 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Își ține mâinile în poala iar cu ochii îmbrățișează lumea! Are în privire un amestec ciudat de înțelegere, uimire, duioșie și tristețe.A avut-ca
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > FRUNZE DE NUC Autor: Mirela Penu Publicat în: Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015 Toate Articolele Autorului Slavă zilei de Rusalii ! FRUNZE DE NUC 10 septembrie 2014 “Sărut mâna, măicuță dragă Sărut mâna ,tăicuță drag Doar tu ,maică bună
FRUNZE DE NUC de MIRELA PENU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377736_a_379065]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Relatare > PARFUM DE GUTUI Autor: Mirela Penu Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului I Ileana își privea soțul adînc, căutînd încet răspunsuri la multe intrebari nerostite, la multe frămîntări adunate acolo ,în suflet ,de ceva
PARFUM DE GUTUI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377734_a_379063]
-
de la moartea sa? În ce fel de societate trăim dacă statul stimulează o așa zisă „creație literară” a pușcăriașilor iar pensionarii jurnaliști sunt lăsați de izbeliște cu opera lor literară de o viață ? Câte foloase ar trage societatea noastră din relatările jurnaliștilor despre poticnelile sau izbânzile mersului ei ! Ștergem istoria sinuoasă a interminabilei tranziții post-decembriste fără să reținem din ea nimic util pentru viitorime? Felicităm conducerea UZPR pentru consecvența cu care a pregătit prima bătălie într-o cameră a parlamentului, parlament
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > PLECAREA LUI PAVEL CUCI Autor: Mirela Penu Publicat în: Ediția nr. 1688 din 15 august 2015 Toate Articolele Autorului PREMIUL I CONCURSUL DOR DE DOR-PROZA-2015 CAPITOLUL I Priveau cerul prin frunzișul abia ivit. Fiecare credea că poate răzbate cu privirea
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
mai restrîns al cuvîntului purane, adică poeme antice, par asemănătoare felului pe care-l regăsim la poeții ciclici posthomerici, o înșirare prozaică și seacă a tot ce ține de cercul miturilor unui anumit zeu, descinzînd printr-un amplu proces de la relatarea genezei zeilor și a lumii pînă la genealogiile unor eroi omenești și a unor principi. În cele din urmă apoi, pe de o parte, sîmburele epic al vechilor mituri se volatilizează în parfumul și grația formei și dicțiunii poetice exterioare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Albini este interesat să afle ce s-a întâmplat după 11:30, „când sania în care te găseai Dumneata, Maestrul Pandele, Niculina și Serdaru, și care se afla în fruntea coloanei, sania aceasta s-a făcut nevăzută...“. Damian are o relatare a faptelor care nu se potrivește cu realitatea prezentă; el vorbește de o pădure și de o casă de pădurar care nu mai există de multă vreme. Pădurea evocată de Damian exista aievea în 1914, când a fost tăiată, însă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
cîștigat o credibilitate de specialist în istoria țării. Priveam în liniște misterul unei desfășurări ale cărei jaloane începeam să le sesisez în arhivele Parisului, Romei și Londrei. Toți diplomații europeni iubiseră România dintre cele două războaie mondiale. Mă foloseam de relatările, lor pentru a-mi aminti", spune Catherine Durandin, convinsă că adevărata cunoaștere implică întotdeauna și realitatea vie, experiența directă 25. Această experiență e un capitol de "istorie", fiindcă între timp autoarea sintezei ce se tipărește acum în versiune românească a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care pun în evidență o dinamică crescîndă a naționalismului de la 1848 la 1918, o afirmare continuă a revendicării autonomiei și apoi de ruptură independentă în 1918. Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat este înțeleasă ca elementul constitutiv al conștiinței naționale, iar relatările istorice naționale șterg sau minimalizează legăturile între evoluția cauzei românești și aceea a altor naționalități ale imperiului. Istoriografia națională română consideră, în mod global, dezagregarea Imperiului Habsburgilor ca un semn de progres, imperiul fiind considerat anacronic. Analizele istoriografiei străine, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
înconjurînd un corp de construcție, cu o decorație interioară compozită, neoclasică, neobizantină și în stilul Renașterii italiene...). Ceremonia inaugurală a clădirii restaurate de Carol II, la care asistă și Morand, exprimă reușita regelui, însă arată și carențele legitimității sale. Citind relatarea observatorului francez din 1935, credibilitatea suveranului apare sub semnul întrebării: "La fiecare treaptă de marmură albă, escorta regală adăuga cîțiva soldați de plumb și alte jucării. În marele salon, erau prezenți guvernul și întreaga Curte. Eram singurul străin, invitat prin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
667 combatanți în aeronautică cu 661 pierderi; 9.468 unități de marină cu 20 pierderi. Povestirea acestor zile subliniază rolul unităților insurecționale care ar fi fost baza viitorului partid comunist, patriot, antifascist și aliat, al fraților sovietici... A organiza o relatare care plasează în primul plan angajamentul românesc este un fel de a reafirma suveranitatea României și de a șterge istoria anilor de colaborare cu Germania. Mărturia regelui infirmă, în privința eliberării Bucureștiului, această reorganizare a memoriei: nu a existat nici o intervenție
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
crearea Kominformului, au ca ecou în România arestarea marilor figuri ale lumii național-țărăniste și liberale. Cele două mari partide sînt dizolvate în august 1947, ziarele lor sînt suprimate, sediile le sînt închise. Militanții sînt urmăriți, simpatizanții arestați, așa cum o dovedesc relatările familiilor țărăniștilor, puse la dispoziția publicului după 1989 prin îndepărtarea cenzurii. Pe 30 octombrie 1947, Maniu, Ion Mihalache și încă șaptesprezece personalități ale Partidului Național-Țărănesc sînt deferite justiției. Ei sînt aduși în fața unui tribunal militar pentru că ar fi conspirat împreună cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
epoca postconstantiniană este prezentă mai ales în domeniul instrucției religioase și al recunoașterii creștine. Există, bineînțeles, un dezacord fundamental între Biserică și stat în modul de a înfățișa principiul vieții religioase. Dar, în ciuda acestei tensiuni ideologice, nu există tensiune politică". Relatările făcute după 1989 nu confirmă această lipsă de tensiuni politice. În primul rînd, pentru că statul duce o politică de îndoctrinare. În 1949, vara, se organizează primele programe de "reorientare socială" a popilor. Apoi, pentru că supravegherea exercitată asupra popilor conduce la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mari pentru a ținea întinse coardele atenției publice în țara sa. În zilele noastre același fir telegrafic care ne-ar aduce știrea întristătoare despre îmbolnăvirea bunăoară a M. S. regelui insulelor Samoa produce cu mai puțină osteneală uimirea Europei prin relatarea călătoriei d-lui Brătianu și prin importanța misiunilor sale, și aceleași jurnale care nu se pot mira îndestul cum abisinienii s-au revoltat îi atribuie și ministrului nostru prezident intenția de-a modela după gustul său politica europeană. Cât despre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mânecă cu "Le Nord", n-am văzut și nu vedem nici un inconvenient de a reproduce articole privitoare la țara noastră dintr-un jurnal cu care încolo nu avem nici un fel de comunitate de idei. Mediul străin prin care trec acele relatări privitoare la țara noastră, ne e cu totul indiferent, precum, cu tot calendarul iulian, ne e indiferent astăzi, după Galilei și Copernic, sistemul geocentrist al lui Ptolomeu. Articolul respectiv din "Le Nord" nu este decât prea adevărat. D. Brătianu nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
iar Eminescu va nota în Materiale etnologice fără falsă modestie: "Întâmplarea m-a făcut ca, din copilărie încă, să cunosc poporul român, din apele Nistrului începând, în cruciș și-n curmeziș, pîn-în Tisa și-n Dunăre" (Timpul, 8 aprilie, 1882). Relatărilor de la fața locului făcute de I. Slavici ("prelungite taifasuri cu Slavici", zice Perpessicius) despre Sătmar i se vor fi alăturat și altele, cu siguranță, din povestirile lui Miron Pompiliu, "bunul Mirune" din Ștei, de lângă Beiuș, autorul culegerilor Poezii poporane de sub
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
din părțile Sătmarului" (p. 27). Putem să-l credem pe șirian pentru că paginile sale "și-au cucerit recunoașterea" (D. Vatamaniuc) dar și pentru că el deja cunoștea la acea dată Sătmarul, unde în 1868, își susținuse examenul de maturitate. Dar referințe, relatări ale lui V. Lucaciu privitoare la aceste (posibile) întâlniri ne lipsesc. Rămâne doar relatarea în alb-negru a lui Ioan Slavici. De mirare, deoarece V. Lucaciu primea vederi de la I.L. Caragiale alt prieten al lui Eminescu în Laczfalu (Șișești), comitatul Szátmar
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și-au cucerit recunoașterea" (D. Vatamaniuc) dar și pentru că el deja cunoștea la acea dată Sătmarul, unde în 1868, își susținuse examenul de maturitate. Dar referințe, relatări ale lui V. Lucaciu privitoare la aceste (posibile) întâlniri ne lipsesc. Rămâne doar relatarea în alb-negru a lui Ioan Slavici. De mirare, deoarece V. Lucaciu primea vederi de la I.L. Caragiale alt prieten al lui Eminescu în Laczfalu (Șișești), comitatul Szátmar, încheiate astfel: "Cu dragoste și respect, al dtale devotat prieten și admirator, Caragiale"32
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
catolică (15-28 februarie) Vasile Lucaciu în cadrul activităților Ligii pentru Unitatea Tuturor Românilor are o întâlnire cu secțiunea București (Ioan Bianu, Aurel Mureșianu, Grigore T. Brătianu, I. Russu Șirianu, I. Coroianu) care va combate acțiunile "antimemorandiste" ale lui V. Babeș. Iată relatarea lui V. Lucaciu a acestei întâlniri (din 17/29 mai 1891) într-o scrisoare către Cezar Colescu Vartic datată Șișești, 11[23] sept. 1891: "...Apropos, cu dl. Slavici, Nenițescu, Bianu etc., lucrul stă așa, că acești onorabili domni, după depărtarea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
nelucrării Comitetului: cu toții, cu un suflet, cu o inimă stăruiau, și mă rugau, mă sfătuiau, împreună cu Slavici, Brote, Popovici și Albini, să nu ne dezbinăm, să ne strângem, rândurile..." (Tribuna, an XIII, nr. 55 din 9/21 martie 1866). Sau relatarea din "Revista Orăștiei": "...Sturdza, Urechia, Periețan Buzeu, Sihleanu, Bian, Brote, Albini, Slavici, Rosseti, și voi toți ceilalți câți ați înălțat cauza națională la glorie ne mai pomenită înaintea lumii întregi: vedeți cine și cum ne insultă!..." (anul II, nr. 32
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
silința să rezolve conflictul; să se abțină a aduce insulte, jugniri celuilalt; să se abțină a face gesturi de dezacord în timp ce vorbește celălalt; îl va asculta cu atenție, empatizând cu celălalt, fără a-l întrerupe. Dacă apar informații noi în relatarea vreuneia dintre părți, întrebați cum le afectează aceasta punctul de vedere, îndemnându-i pe mediați să vorbească unul cu celălalt. Fiecare dintre elevii implicați va repeta ce a spus persoana cu care se află în conflict. Dacă unul dintre ei
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]