3,881 matches
-
aștepți cu dor, cu nerăbdare; Eu știu ce‐nseamnă ‐ aceea așteptare. Și voi veni, că așteptarea ta 178 Mă va aduce‐n sat în pragul serii Și nu de vinul nou m‐oi îmbăta, Ci doar de sfântul ceas al revederii. Sărutul nu‐i un obicei urât; E o‐nchinare‐ n prag de simțăminte. Și noi ne‐om săruta‐ ndelung, încât De printre stele‐ n purpurii veștminte O să ne strige luna înciudată: ‐ Hei, voi de jos, da ´isprăviți odată!... Sau în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Maria din clasa a XII-a, în Lyceum nr.3-4/1968. * Liceul „Mihai Eminescu” Liceul „Mihai Eminescu” Bârlad, promoția 1998, revistă realizată de prof. C.Boicu, tiparul executat la S.C. „Porto Franco” S.A. Galați în septembrie 1997, cu promisiunea „La revedere în 2008!” Este mai mult o expunere a fotografiilor absolvenților și a cadrelor didactice, vitregită de texte, dar cu loc lăsat pentru „Note și amintiri”. Din care să rezulte, posibil, altă revistă scoasă de fii ori nepoții celor prezenți în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
iasomie s-a trecut, iar vinul roșu a început să prindă floare. În schimb, cel alb (vinul de cursă lungă), se învigorează pentru prieteni. Ce-ar fi ca, într-un amurg, o să veniți să vedeți cum stă?! În așteptarea unei revederi - întreaga dragoste a lui I. Al. A.” Și cum venirile la Huși a ieșenilor, dar și a celor din alte localități, nu se putea să nu se termine la Cenaclu sau în atmosfera cenaclului literar, iată și ce făcea “Simpla
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
că într-o cărțulie pentru copii strecuraseră TRICOLORUL ROMÂNESC și că lirica lui Grigore "Izvorul și clipa" era bine primită la București, ca și filmul muzical "Maria Mirabela". Ne am întâlnit mai apoi pe diverse "paliere sociale" cu o zgomotoasă revedere și cu Nicolae Dabija la proclamarea independenței Moldovei unde subsemnatul i-a luat primul interviu (înaintea BBC) lui Mircea Snegur iar apoi pe estrada din centru stăteau colaboratorii TVV. GRIGORE VIERU era un tip plăpând, cam străin de lume dar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și mai mult tabloul clinic deja încărcat al schizofreniei... Dacă balanța tuturor considerentelor amintite înclină în favoarea unor posibile SEP, prevenția lor cu antiparkinsoniene într-o primă intenție este licită, în caz contrar, abținerea pare cea mai recomandabilă și corectă cale. Revederea judicioasă a asociațiilor de NL, atât de tentantă pentru orice psihiatru clinician, pare o cale utilă, în egală măsură, de limitare a prescrierii medicației antiparkinsoniene. III. Cea de a treia linie, a unei profilaxii extinse conturează, prin analiza datelor, o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
discuție două domenii care copleșesc prin gravitate: nefericirea și libertatea 32. Viziunea de coșmar Îmblânzit sugerată de Nerval În ultima sa scrisoare („Căci noaptea va fi neagră și albă!”) ori saltul aproape tandru În moarte al lui Romain Gary („La revedere și mulțumesc!”) deschid un arc de cerc În care intră aproape totul, de la semi-sinuciderea lui Socrate, la refuzul lui Seneca de a accepta imperiul necesității, la sinuciderea romantică, supusă capriciilor modei, la nefericirea istorică a exilaților (Zweig, W. Benjamin), la
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ca Atlanticul să devină prea periculos de traversat, și au intrat în portul New York în dimineața Anului nou 1940. America, America (1940-1951) America, America, ah, să fii în America. Christopher Isherwood, cântecul de cabaret al lui Sally Bowles din La revedere, Berlin 41 Josyanne Savigneau, biografa oficială a lui Yourcenar, a numit anii '40 anii întunecați 42. Ei chiar au fost astfel în multe privințe, dar în ultimă instanță i-au fost de folos: este de neconceput ca Marguerite să fi
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
experiențiale directe, motivate, • dezvoltarea prin cooperare și promovarea competiției cu evitarea izolării, • asigurarea materialelor, a instrumentelor, a oportunităților care să satisfacă potențele individuale prin inclusiv elaborarea de lucrări individuale de exprimare proprie, • diversificarea situațiilor și a experiențelor directe de învățare, • revederea relației autoritate-libertate, • folosirea intensivă a evaluării formative, • valorificarea spontaneității și a creativității în activități, • adaptarea folosirii noilor tehnologii pentru stimularea învățării prin programe de individualizare a abilităților de evaluare critică și de adaptare, • în proiectarea acțiunilor să sesizeze confuziile, prejudecățile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de consolidarea și afirmarea competențelor profesionale, iar conceptul de experiență capătă un alt înțeles superior, rațional: reflexivitate, inițiativă, idei clare, sesizare și rezolvare de probleme, formulare și verificare de ipoteze, autoanaliză critică, comunicare și colaborare ș.a. Este atunci necesară o revedere a formării inițiale și apoi continue a profesorului, cea prezentă dând dovadă de multă ineficiență formativă în sensul arătat în noua paradigmă, venind timpul conturării unei pedagogii a alternanței și a articulării teorie-practică, cu accent pe aspectul constructivist și formativ
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai amplă a individului în modul de învățare, nu numai în informare, ci și în acțiunea practică, indiferent de domeniu. Desigur că acum se caută efecte ale acceptării acestei paradigme de către comunitatea educatorilor și a educaților, mai ales în planul revederii metodologiei activității de învățare, fiind deja subliniate câteva (Roegiers și De Ketele, 2001, pp. 76-81): a da sens achizițiilor în anumite contexte, a găsi achizițiile cele mai eficace pentru a le fixa mai bine, a pune accent pe esențial, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
experiență, ca mijloc de formare, atunci "competențele de bază" devin principale în formarea inițială, pentru că dau minimele cunoștințe, abilități, proceduri pentru situații concrete, comune ale practicii ulterioare efective. Din perspectiva metodologiei educației, acest nou sens al paradigmei formării competențelor, prin revederea conceptului de integrare a cunoștințelor și a celorlalte achiziții are mai multe sensuri, după contextele reale ale vieții postșcolare (Roegiers și De Ketele, 2001, pp. 21-26). Dar aici, în câmpul educațional, integrarea achizițiilor esențiale înseamnă integrarea lor în situații de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
performanței. 8. Asigurarea posibilității de transfer. 9. Asigurarea păstrării în memorie. Modelul învățării generative, ca model constructivist (Wittrock, 1990, 1992, apud Joița, E., 2006, pp. 164-165) 1. Reactualizarea informațiilor și a experiențelor anterioare, pentru a asigura baza de plecare, prin revederi, repetiții, aplicații. 2. Integrarea noilor informații în această bază, pentru a fi transformate, prin sinteze noi, parafrazări, generarea de întrebări și exemple, de analogii, metafore, reflecții. 3. Organizarea acestor idei în rețele, categorii, liste, hărți conceptuale, scheme. 4. Elaborarea ideilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
procedurii. 4. Elaborarea în sinteză a rezolvării sarcinilor, în variate produse-construct: concepte, definiții, scheme, sensuri și semnificații, schițe, programe, modele, eseuri, reprezentări grafice, texte, prototipuri, proiecte, decizii redactate. 5. Reflecția ca finalizare a construirii cunoașterii, înțelegerii, învățării temei date, cu revederea întregului demers efectuat, cu stabilirea de variate corelații intrași interdisciplinare, cu analiza critică a metodologiei și a utilizării metacogniției, cu generarea de noi ipoteze, dezvoltări. 6. Evaluarea este criterială, cu metode alternative de verificare, cu valorificarea evaluărilor continue, prin comparare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cât mai eficient: fiind ea însăși un proces, educatorul anticipă nevoile reale, în baza cunoașterii evoluției educaților și poate introduce alternativele prevăzute la momentul oportun, poate organiza mai adecvat modul de corectare sau îndrumare sau revizuiește efectul acestora. Tipuri • De revedere expertă a procesului, necesară în proiectare sau cercetare, perfecționare metodologică, organizatorică, managerială. • De completare a unui lanț de asemenea evaluări și interpretări. • De analiză a drumului spre performanță la nivel de grup mic, prin dezbatere. • De pregătire a testării finale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
decizii acceptate de majoritatea acestora, • îi antrenează în luarea și aplicarea deciziilor, • îi influențează în stabilirea de așteptări superioare, • se orientează în detalii și le canalizează, • diversifică rolurile pentru ei după specificul situațiilor. Însușirea unei culturi manageriale generale și specifice, revederea rolurilor profesionale prin această prismă se cer a fi reanalizate, dar pentru ca noua cultură a educatorului-manager să fie și aplicată, trebuie creat contextul cultural general și cel al organizației în acest spirit: la nivelul strategiei generale și specifice, al conceptelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai în vârstă cu formulele „Salut!” ori „Bună!”. Salutăm cu „Bună dimineața” până la ora 11 a zilei, cu „Bună ziua”, după ora 11, până la lăsarea serii și cu „Bună seara” după lăsarea serii. La despărțire se salută de regulă cu „La revedere”. Se poate saluta și cu „Bună ziua” sau „Bună seara”. Putem saluta cu „Sărut-mâna” femeile, părinții, bunicii, rudele foarte apropiate, arătându-le și prin aceasta dragostea și respectul nostru deosebit. De multe ori salutul se limitează la schițarea unui gest cu
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
spălatul pe dinți pentru nici un motiv. Dacă avem timp ajutăm la pregătirea micului dejun. Înainte de a ieși din casă, nu uităm să salutăm. Dacă toți membrii familiei sunt împreună îi salutăm pe toți odată. Dacă nu, mergem să spunem: „La revedere”, fiecăruia în parte. La sosirea acasă, după ce salutăm pe toți cei prezenți, ne schimbăm hainele și le așezăm în ordine. Hainele cu care suntem îmbrăcați în casă trebuie să fie curate și decente. Ne asigurăm că în camera noastră este
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
C. Hamangiu, Consilier la înalta Curte de Casație, I. Rosetti Bălănescu și Al. Băicoianu , advocați. Cea mai mare parte din lucrare — spune d l Hamangiu în pr efață — se datorește muncii celor 2 din urmă, partea sa cuprinzând examinarea și revederea în mod amănunțit a în treg ului material precum și completarea și rectificarea unor ca pitole. Ca plan și metodă au urmat tratatele așa de r eput ate ale d-lor Planiol, Colin și Căpitant, din care au împrumutat împărțiri și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de la intrare, mă gândesc cum dracu să fac un subiect din halimaua asta. Lângă mine apare o țigancă voinică, mai în vârstă: Dumnitale? Ești di la tiliviziune? Da. Daaaa? Atunci, ia, afară, haide-te, s-o terminat totu', acuma la revedere, mă ia țiganca de-o aripă, și nici n-apuc să zic ceva, că mă aruncă haiducește afară și trosc, îmi și trântește ușa drept în nas. Cine dracu e asta? întreb eu, încă lejer năucit. Cum, domnule, matale nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Litoral și să danseze la Cireșica. In asemenea condiții, vă rog să-mi spuneți dragi spectatori de pe margini, la alba-neagra prezidențială, cine-și mai amintește, între timp, de disponibilizările din Poliție? Poate doar el, care salută șmecherește, pe polițai, „La revedere, ne vedem la iarnă, atunci să aruncăm cu șepcile pe gheață!". E uimitor, cât de bine a prins omul acesta jocul acela țigănesc și cât de magistral îl joacă. E uimitor cum, cu iuțeală de mână și nebăgare de seamă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
lui victimă, Mircea Eliade, nu se delasă de ospitalitate și generozitate. La fiecare revenire în Paris a lui Mircea Eliade, au loc întâlniri, mai mult sau mai puțin oficiale. Activitatea radio a Monicăi Lovinescu constituie ani de zile prilej de revedere, numai că, așa cum povestește autoarea, Eliade are trac în fața microfonului, motiv pentru care toate convorbirile le înregistrează fie la domiciliul lui, fie în casa ei. În simplele discuții, Eliade vorbește cu o viteză uimitoare, dar când apare microfonul, e copleșit
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
bine, vești de la și pentru prieteni, măsura tuturor lucrurilor simple sau mărețe, sunt teme despre care mama îi vorbește cu tristețe și dor nespus de mult. Într-o misivă din 21 noiembrie 1947, Ecaterina Bălăcioiu anticipează, mult prea devreme, imposibilitatea revederii: "o să-ți mărturisesc ceva, cu toată suferința pe care am să ți-o provoc: n-am să pot veni să te văd. Și dacă ți-o spus așa de-a dreptul, e fiindcă, cu orice chip, o să trebuiască să acceptăm
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
plămâni. L-a întâmpinat o ființă suferindă, formată numai din piele și oase; nu tânăra veselă, zâmbitoare, dornică de viață, cu obrajii trandafirii, așa cum o lăsase la plecare. L-a așteptat ca să-i moară în brațe la câteva săptămâni de la revedere. Lista cu surprize nu se încheiase. La ea s-au mai adăugat și dispariția unor rude și a mai multor prieteni cu care a copilărit. În schimb, a adus acasă niște decorații ca mărturie a virtuții sale militare și un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Va fi plăcut să lucrezi aici!... îl îmbărbătă profesoara în timp ce, cu multă precauție, își luă și ea cele două genți: una micuță pe umăr și una ceva mai mare în mână după care continuă: E timpul să ne luăm la revedere. Cred că nu a fost chiar atât de obositoare călătoria, ba chiar mi s-a părut plăcută, dând în felul acesta un semnal și celorlalți de pregătire pentru coborâre. Acum, la despărțire, Bidaru observă că profesoara nu mai era aceeași
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ca și fiica ei, încât ușor putea fi confundată cu o soră ceva mai mare. Pe fețele mereu vesele ale ambilor soți Carp se observau aceleași riduri de zâmbet amar, tip bacovian, când, strângându-i afectuos mâna, își luau la revedere. Cred că ne vom revedea curând, suntem siguri că are să vă placă la Săvinești. Între timp trenul se oprise în stație. La revedere! Multă sănătate familiei Batin! Nu uitați ce v-am rugat! Nu uităm nimic și încă odată; La
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]