4,067 matches
-
de urgența, nici de necesitatea schimbării), atunci Pluto „roade” efectiv situația din interior. Cel de-al treilea stadiu este prăbușirea pe cât de bruscă, pe atât de neașteptată care nu intervine decât după un anumit timp - timpul necesar lui Pluto-termită să roadă grinda principală a edificiului. Cel de-al patrulea stadiu este repornirea. Odată Încheiat procesul transformării omida poate deveni fluture, iar individul poate pleca de pe noi baze, mai solide, mai autentice - Într-un cuvânt, mai conforme cu ceea ce trebuie el să
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Reprezinză vederea Încețoșată, ce apare "ca o pată albă pe lumina ochiului", cauzată de lovituri sau din "vânt". Vindecarea afecțiunii depinde foarte mult de promptitudinea administrării unor leacuri, dintre care cel mai răspândit și des folosit este zahărul, care "mănâncă", "roade albeața". După ce este bine pisat, făcut pudră, zahărul se suflă În ochiul afectat cu ajutorul unei trestii, corn, tub, hârtiuță sau printr-o bucată de lemn de soc. Adesea, se mai suflă În ochi și zahăr ars În foc, măcinat și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la ochi. Să se facă omul frumos la față, tânăr: unt de gâscă și unt de vacă să topești și să te ungi pe față. Să nu se Îmbete omul: să bea oțet că se va trezi. Alt leac: să roadă cocean (cotor) de varză sau migdale amare, că nu se va Îmbăta. Să nu i se facă omului sete: albuș de ou cu apă rece să bea. Să nu-și lepede pomul roadele: rădăcină de crin să spânzure pe stâlpari
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fierbinte să pui la junghi. De friguri: să iei sămânță de urzică cu 3 degete, pisezi bine și pune Într-un pahar de rachiu. Să lași până dimineața și pe nemâncate să bei. De cârcei când va pătimi omul: să rozi muștar alb câteva dimineți. Pentru pureci: să iei chimion și pelin, să le fierbi și să stropești casa. De durere de măsele: 50 dramuri oțet, 50 dramuri miere, 25 dramuri sare. Acestea să le fierbi Într-un vas până ce scade
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
untdelemn, să le topești departe de foc și atâta are putere de multă și bubele tămăduiește fără dureri, de care când vei cerca, vei vedea cum te vei folosi. Pentru cârcei la mâini și picioare: să iei muștar alb să rozi În vreo câteva dimineți, că te vei folosi. O doftorie ce poate omul folosi din frunza de vie: vinul este doftoria omului, Însă să bei puțintel, iar nu mult, iar frunza viței este foatre bună pentru cine are patimă la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sunt și de vorbe Și de chipul dumitale Dar prea mult vânezi, măi frate, Situații și ... parale. I. Prundu semnează niște tachiste: Sunt oameni vrednici, lucru mare, Când dau bugetului asalt Și dinți au strașnici, că‐ s în stare Să roadă piatră și asfalt. Iar A. Flavio - Cugetarea: „Sunt două lucruri în lume care 135 nu îngăduie mediocritate: versurile și iubirea. ” Duelul epigramistic în vremea aceea avea loc nu numai în ziare. Propaganda conservatoare din 22 februarie 1909 spune: „La geamul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rămâi”; „To ate drumurile duc la Roma; poftește pe toate deodată și vei vedea minciuna” ; Norocu‐i orb. Prin urmare poți pune mâna pe dânsul cu ușurință”; „Să ne bucure izbucnirea patimilor cuiva; 289 însemnează că viermele a început să roadă și putregaiul să se clatine” ; „La Dumnezeu merg și florile la judecată. Unele cu rădăcinile și altele cu sămânța lor.” Calendarul mai cuprinde: diferite date statist ice; bilanțul secolului al XIX‐ lea; Lista monetară și a efectelor care au curs
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în bună parte vechea armonie între învățători. Dar politicianismul nu dormea, își continua rolul lui distructiv. Am intervenit scriind și tipărind broșura „O lămurire și un îndemn” pentru a aduce din nou pacea și buna înțelegere între învățători care erau roase de politicianismul lacom și necruțător. Broșura se află la Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” din Bârlad sub nr.180. Din ea se vede lămurită starea de spirit care există în corpul învățătoresc tutovean din acea vreme (1930-1935). Ștefan Toporaș (de loc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aducându de la su evenime rigu selectate cotidian. -am crezut atori) că Dar îmi p i vasluiene eze și-a vă est "hățiș greu le v să penetr de trul se ai t în ndă ne ură ele -ne rsă nte ros din Cu , la Tv are , o zut al ine eze 44 structurile politice și să nu facă politică, să caute esențe în viața socială, să se detașeze de subiectivism și rutină și să ne aducă informații cât mai obiectiv relatate
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
unul de inițiativă, invenția și altul de difuzare, inovația (imitația). Primordial este factorul novator, personal. El reprezintă oarecum cauza fundamentală În desfășurarea procesului social spre progres. Forțele inventive se nasc totdeauna Într-un om, dintr un focar. Un om pasionat, ros de dorința de cucerire, de nemurire, de regenerare umană Întâlnește o idee, carei deschide aspirațiilor sale o izbândă nebănuită. Factorul novator reprezintă oarecum propagarea În Înălțime a vieții sociale. Factorul social prin excelență este Însă imitația (inovația) căci o invenție
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
deruta sa artistică este mai penetrantă și nu exclude o afiliere la una din grupări după publicarea cărților pe care le așteaptă să apară. Serafîm Saka, plastic și memorabil în formulări, și-a asemuit generația cu un măr atrăgător, dar ros în interior de foarte mulți viermi. O generație care s-a trădat și s-a vândut reciproc cu voluptate, printre ruinele delațiunii și compromisului rămânând doar mici oaze de onestitate și talent autentic. O definiție curajoasă, care poate s-ar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
felicitat cu ocazia obținerii legitimației de șofer amator, mai ales că a obținut această performanță în mod cinstit, fără a mitui poliția rutieră. Dar vine vara... Poetul L.L. va merge pentru prima dată la mare, prozatorul V.V. va strânge prima roadă de căpșuni, iar copilul-minune al scriitoarei T.T. va absolvi liceul... Iată suficiente evenimente pentru scrierea a noi telegrame, ceea ce va solicita enorm Consiliul Uniunii Scriitorilor, disponibilitățile sale intelectuale. E o informație care trebuie însușită mai ales de cei care acuză
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
că este vorba de cele episodice (Parcele), secundare (Hercule), sau despre personajul central, în fond un autentic antierou. Claudius este ridiculizat prin faptul că i se atribuie nebunia de a se mai crede încă cezar chiar și acolo "unde șoarecii rod fierul". Ba mai mult, o dată ajuns în Olimp, el pare să atingă și să molipsească întreaga și vestita adunare cu superficialitatea sa. Intrarea în Olimp este sugestiv precedată și anunțată prin luarea de cuvânt a lui Ianus, zeul italic reprezentat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și în oase, în pipotă și în rărunchi, de voi rosti un singur neadevăr de-a lungul acestei povestiri; iar pe voi așijderea, focul sfântului Anton să vă ardă, ducă-se pe pustii să vă apuce, buba neagră să vă roadă, damblaua să vă lovească [...] de veți pune la îndoială cele scrise în paginile ce urmează". Desprinderea parodică de legendele cu uriași este, prin urmare, limpede: afirmația veridicității unor asemenea isprăvi nu poate semnifica decât o discreditare, ironică și când e
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
didactice 1985 noiembrie, Sala Dalles, București Arta ieșeană contemporană Expune 9 sculpturi realizate în diferite materiale - Odihnă, Portret, Compoziție I-II, Copiii lumii, Fata cu flori decembrie, Sala Victoria, Iași Expoziție de artă plastică Participă cu două portrete și lucrarea Rod bogat 1987 Conservatorul George Enescu, Iași Expoziție de artă plastică 1989 A realizat bustul biologului Agricola Cardaș (1883-1955) în piatră, amplasat în parcul de la Universitatea Agronomică Ion Ionescu de la Brad, Iași. 2000 Iași, Muzeul de Artă Salonul ART ’IS Participă
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
numește Dealul lui Mihai-Vodă, iar pe călău l-a luat la curtea domnească, făcîndu-l slujitorul său credincios. Un iobag își plătește îndatoririle către nobil În anul acela, Dan din Bocșa a muncit zi și noapte să scoată cât mai multă roadă. Avea cinci copii și, altminteri, nu i-ar fi putut hrăni. A fost un an mănos. S-a făcut și grâul, și ovăzul, și fasolea, și meiul. Oile și vitele mari au avut și ele hrană destulă. Când a văzut
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Pentru munca depusă pentru Salon și disponibilitatea față de discuția de față, i-am mulțumit activei Catinca Agachi care, după manifestarea organi zată cu succes - a devenit și ea pensionară. I-am mulțumit și i am urat mulți ani de viață rod nică, cu tot atâta sănătate. Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași Programul celei de a XVII-a ediție a Salonului internațional de carte românească, Iași, 5-8 octombrie 2008. Coorganizatori: Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Relațiile cu Românii
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de bine a prins omul acesta jocul acela țigănesc și cât de magistral îl joacă. E uimitor cum, cu iuțeală de mână și nebăgare de seamă, reușește ușor de fiecare dată, când vrea mușchii lui, să livreze un os de ros mass-mediei făcând ca toată suflarea din jur să-i sufle de zor în ciorba fierbinte a minciunilor economice și a promisiunilor, veșnic neținute. Și în timp ce prostimea stă pe margine, și-și dă cu presupusul, dacă asta n-are, ceea n-
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu se spală pe mâini; nu s-a spălat niciodată pe dinți (deci nu știe ce-i aia periuță sau pastă de dinți și cum se folosesc); nu se piaptănă În fiecare zi; Își șterge nasul cu mâneca hainei; Își roade unghiile de la mâini; se spală pe mâini o dată pe zi, Înainte de pauza mare când Îi pun eu să se spele; umblă cu aceleași haine mai multe zile la rând, chiar dacă sunt murdare; merge pe mijlocul străzii; atunci când are bani Îi
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A UNUI COPIL CU CES. - Plan de intervenție personalizat. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
dacă-așa te porți, Surghiun e-aici și slobod peste porți. (Cordeliei) Zeii te ieie, fata,-n pază lor, Gîndul ți-e drept și graiu-ți adevăr. (Către Regan și Goneril) Grăiri mari fie-n fapte-a se proba, Ca bun rod vorbele de dragoste să dea. Deci Kent, o prinți, vă zice-adio-acum; Purta-și-va pașii vechi în nou tărîm. (Iese) (Trîmbițe. Intra Gloucester cu regele Franței, ducele de Burgundia și suitele) GLOUCESTER: Sînt Franța și Burgundia, nalt stăpîn. LEAR: Lord
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Their manners are șo apish. LEAR: When were you wont to be șo full of songs, sirrah? FOOL: I have used it, Nuncle, e'er since thou mad'st thy daughters thy mothers; for when thou gav'st them the rod, and putt'st down thine own breeches, [Singing.] Then they for sudden joy did weep, And I sorrow sung, That such a king should play bo-peep And go the fools among. Nebunul dulce și amar Va apărea imediat; Unul în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
barbă sura, coada bîțîita? CORNWALL: Liniștește-te, Mîrlan sălbatic, nu știi de respect? KENT: Da, șir, insă mînia-și are-un drept. CORNWALL: De ce ești furios? KENT: Că un mișel că ăsta poartă spadă Și-onoare nu. Borfași hliziți că ăștia Rod, ca guzganii, sfinte legături Ce-s de nedesfăcut; flatează pasiuni Ce-n inimi de stăpîni se răzvrătesc, Fiind ulei pe foc, zăpada pe firi reci; Neagă, afirmă, și-ntorc cioc de-alcioni Spre-orice furie-ori toana la stăpîni, Știind nimic alt
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Al treilea semnal) (O altă trompeta îi răspunde. Intra Edgar, înarmat, precedat de un trompet). ALBANY: Întreabă-l în ce scop se-nfățișează Chemării de trompeta. CRAINICUL: Cine ești? Numele? Rangul? Și de ce răspunzi Somației? EDGAR: Eu numele-mi pierdui, Ros de-al trădării colț, mușcat de cancer; Dar nobil sînt că și-adversarul Pe care vin să-nfrunt. ALBANY: Which is that adversary? EDGAR: What's he that speaks for Edmund, Earl of Glouces ter? EDMUND: Himself: what say'st
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
scoteau sunete sonore, într-o cadență neînțeleasă, formând o melodie liniștitoare cu urcușuri limpezi și adânci sincope. S-a trezit în ziua albă, după o oră sau două, pentru el timpul zilei nu avea importanță, geanta de vinilin cu colțuri roase pe care o găsise într-o noapte la gunoi și pe care și-o pusese sub cap îi lăsase îi lăsase dungi roșii pe obraz. Își cumpără un sfert de kilogram de parizer, uitându-se cu luare aminte, ca și cum de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și mai mult în glumă, vă trimit în Ungaria să vedeți cum trăiesc unguroaicele, să învățați ceva de la ele! După câteva ceasuri bune, când s-au întors la primărie cu toții, surorile, îmbrăcate cam subțire pentru anotimpul respectiv, în niște pulovere roase de molii, cu o bocceluță cu câteva ouțe pentru peșcheș în mâini, așteptau tremurând, învinețite de frig și speriate, pe holul din fața biroului acestuia. Ce-i cu voi, fetelor, aici? Pe cine așteptați? le întrebă primarul mirat și cuprins de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]