6,157 matches
-
TRĂSĂTURI FLEXIONARE ALE SUBSTANTIVULUI ÎN ROMÂNA ACTUALĂ GABRIELA PANĂ DINDELEGAN 1. PRELIMINARII Obiective Ne propunem să examinăm prin ce se caracterizează flexiunea actuală a substantivului, care sunt tendințele și direcțiile ei de evoluție sub aspectul ponderii claselor de flexiune, care este relația cu situația anterioară. În măsura în care
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
al secolului trecut (Iordan 1943, Graur 1968, Guțu Romalo 1968, 1969, 1972/2000, Brâncuș 1976a, 1978, 1985, Avram 1991−1992, 1997, 1997a, 2003−2004). Un rol aparte ocupă paragraful 431 din Avram (1997a: 491-493), care conține sinteza particularităților gramaticale ale românei actuale. Pentru aspectul actual al limbii, sursele importante le-au constituit dicționarele și corpusurile de cuvinte recente (DCR2 și Dragomirescu 2005a), precum și corpusurile pentru terminologii de specialitate aflate în plin avânt (informatică, lingvistică, limbaj culinar, limbajul modei). O sursă specială
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Inventarul numeric de substantive reprezentând un anume tipar flexionar nu este suficient pentru a eticheta tiparul analizat drept unul actualmente activ și puternic. Vom vedea că există astăzi clase flexionare bine reprezentate numeric, dar care, din punctul de vedere al românei actuale, au ajuns neproductive, inactive. - Deschiderea față de neologism (fie împrumut, fie creație internă), măsurabilă, pe de o parte, prin numărul de noi intrări în diversele tipuri de dicționare recente, iar, pe de alta, prin numărul de noi apariții în texte
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
nominali, DSL, 493) etc. Uneori, variația apare în aceeași lucrare (vezi, de exemplu, în GALR, oscilația între radicali, GALR, I, 562, 566, 568 și radicale, GALR, I, 13, 150, 200 etc.). - Prin specializare și diferențiere lexico-gramaticală, proces care continuă în româna actuală, unul dintre termeni este atras în acest tipar; vezi: conductoare ("corp, material, piesă") - *conductori ("cablu"), conservant (adj.) - *conservanți, contraforturi - contraforți, derivate - derivați, deshidratant (adj.) - *deshidratanți, determinante - determinanți, elemente - elemenți, formante - *formanți, oxidant (adj.) - *oxidanți, subiecte - *subiecți, viruși ("program de
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
elemenți, formante - *formanți, oxidant (adj.) - *oxidanți, subiecte - *subiecți, viruși ("program de calculator"), dar virusuri/viruși ("agent patogen"etc.). 2.1.2. Tiparul de masculine [e - i devocalizat], reprezentat prin substantive ca arbore-i, câine-i, continuă a se manifesta, în româna actuală, ca un tipar puțin activ Afirmația se susține prin numeroase fapte: - Tiparul manifestă deschidere mică, chiar foarte mică, față de împrumut (a primit doar câteva formații neologice romanice și latino-romanice: abate, (livr.) alca(l)de, (vice)comite, (vice)conte, crevete
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
brutari, cleaners, instructori fitness, beautician, maseuze, babysitters, menajere. (Rlib, 2002, în DTP: 43), Contracte de muncă în Emirate pentru 10 roomboys (Rlib, 2001, în DTP: 187), Contracte bucătari, măcelari, housekeepers cu pregătire foarte bună (Rlib, 2002, în DTP: 113) etc. Româna manifestă o puternică respingere a desinenței "s" și a tiparului/tiparelor incluzând această desinență, în ciuda apariției ei oarecum frecvente în aspectul scris al limbii actuale, mai ales în anumite utilizări ale ei. Semnul cel mai clar al acestei respingeri constă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
terminologia modei: fashionistă, stilistă (apud Stoichițoiu-Ichim 2007) sau din terminologia profesiunilor (în DTP: facturistă, hair-stilistă, hotelieră, merchandiseră, șamponeză). - Se includ aici și toate formațiile (analizabile sau semianalizabile) cu sufixele neologice -ită, -oză, -anță/-ență, -iadă, -e(u)ză, productive în româna actuală, după cum probează forme ca: scenarită, spionită, telenovelită, cuponiadă, dosariadă, lideriadă (apud Stoichițoiu-Ichim 2001: 25, 27), *sarcomatoză, *depozanță, *flatulență, *mineriadă, *relevanță, *friteuză,*gafeuză etc.; vezi, mai jos, computereză (infra, 2.3.1). - Aparțin aceluiași tipar numeroase formații provenind din substantivizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
feminin al unei țări, provincii, oraș), substantivul se include în tiparul ă - e, și nu în ă - i (englezoaică - englezoaice, buzoiancă - buzoience, *humoreancă - humorence, *mexicancă - mexicance, *satulungeancă - satulungence, *săceleancă - săcelence, ungureancă - ungurence etc.). Ca urmare, sufixul moțional -că are, în româna actuală, un tratament flexionar diferit (țărănci, dar bucureștence), după cum rezultatul este un etnonim sau o formație moțională curentă. Probabil că, pentru sentimentul vorbitorului obișnuit, etnonimele apar ca formații culte. 2.2.2. Continuă să fie activ tiparul [e - i devocalizat
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
vorbitorului obișnuit, etnonimele apar ca formații culte. 2.2.2. Continuă să fie activ tiparul [e - i devocalizat (adunare - adunări, calamitate - calamități)] Deși, în ansamblul sistemului, tiparul ă - i nu are o mare deschidere față de împrumut, el este activ în româna actuală, trăsătură care se poate susține prin: - inventarul mereu crescând al infinitivelor lungi substantivale. Cu excepții nesemnificative numeric, orice verb neologic, oricât de recent, își creează și o formație substantivală în -re (vezi, de exemplu, recent pătrunsele în DOOM2: *aflui
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Ziua", internet, 2007), această mass-medie (forum.ROL.ro, 2007), întreaga mass-medie internațională (EZ, internet, 2008), Este grețos cum sfânta suburbana mass-medie dă tonul injuriilor ("Cotidianul", internet, 2008) etc. 2.2.4. Tiparul flexionar [ĭe - ĭ (baĭe - băĭ)[ este slab în româna actuală În raport cu tiparul analizat sub 2.2.3, apar diferențe fonetice (se realizează în condițiile unei finale vocalice de radical alta decât vocala palatală i-), morfologice și de productivitate. Morfologic, în flexiunea articulată, la G-D singular, substantivele aparținând tiparului 2
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
2.2.3, apar diferențe fonetice (se realizează în condițiile unei finale vocalice de radical alta decât vocala palatală i-), morfologice și de productivitate. Morfologic, în flexiunea articulată, la G-D singular, substantivele aparținând tiparului 2.2.4 se conformează, în româna actuală 22, regulii generale de flexiune a femininelor pentru G-D singular (baie - unei băi - băii, femeie - unei femei - femeii), deosebindu-se de tiparul 2.2.3, în care deosebirea se realizează numai prin articol (conotație - conotației). Diferența cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
-se de tiparul 2.2.3, în care deosebirea se realizează numai prin articol (conotație - conotației). Diferența cea mai mare privește productivitatea celor două clase. Spre deosebire de tiparul discutat sub 2.2.3, tipar activ, puternic, cu o productivitate crescândă în româna actuală, tiparul baĭe - băi a rămas circumscris, mai ales, la formații din fondul vechi al limbii, precum: latinești moștenite: baie, bătaie, cheie, femeie, foaie, oaie, râie, scânteie, slave claie, copaie, laie, lețcaie/lăscaie, zoaie (< bg., ucr.), turcești capuchehaie, ceacâie, odaie
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
tabu - tabuuri, taxi - taxiuri, travesti - travestiuri). De reținut clasa celor cu finala radicalului în e accentuat (degrade - degradeuri, lame - lameuri, nescafe - nescafeuri, parfe - parfeuri, piure - piureuri). Prezența acestei clase, chiar dacă nu foarte numeroasă, dar posibilă și aflată în extindere în româna actuală, probează că nu tiparul accentual a fost cel hotărâtor în schimbarea poziției în sistem, ci, mai degrabă, celelalte aspecte semnalate. (d) Trebuie observat că, prin evitarea desinenței de plural -le, sistemul românesc se simplifică, limitându-și la trei numărul
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și cuvinte portugheze (it. scherzouri, port. fadouri), hispanisme (cortesuri, ponchouri, romancerouri), germanisme (föhnuri, schussuri), împrumuturi latinești savante (*ex-librisuri, in-foliouri, *in-planouri) etc. Clasa este și mai numeroasă dacă se au în vedere împrumuturile de origine engleză, care, în pătrunderea lor în română, mai veche sau mai recentă, au preferat același tipar (*body-uri, branduri, *bypassuri, *carduri, cocktailuri, copyrighturi, *digesturi, *discounturi, *drugstore-uri, *e-mailuri, *fast-fooduri, *feedbackuri, finișuri, *forehanduri, *garden-party-uri, granturi*, hand-outuri*, *happeninguri, *happy-enduri, *harduri, *hard-diskuri, *hituri, hobby-uri, *iconuri, *inserturi, *kituri, knockdownuri, livinguri, *lookuri
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
împrumuturile din franceză, un raport de 27 de formații în -uri și numai 8 în -e, tiparul cu -uri fiind, indiferent de originea neologismelor, cel mai productiv. (c) Toate substantivele obținute prin compunere de tip siglare, procedeu extrem de productiv în româna actuală, în situația în care își creează un plural, adoptă același tipar de neutre în -uri; vezi: BMV-uri, CD-uri, CD-ROM-uri, CV-uri, E-uri, EKG-uri, IMM-uri, IQ-uri, ISBN-uri, NUP-uri, ONG-uri, OZN-uri
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
numai încadrarea unui cuvânt în paradigma pluralului, ci, concomitent, și încadrarea neechivocă în clasa substantivului. Rolul de "clasificator flexionar" îi întărește poziția în ansamblul sistemului. 2.3.2. Tiparul [Ø - e], deși în descreștere numerică și ca forță productivă în româna actuală, continuă să fie activ Afirmația poate fi susținută pe baza examinării noilor intrări în lucrările normative și lexicografice recente, și anume: - Sunt incluse în acest tipar multe formații aparținând terminologiilor, reprezentate adesea de adjective substantivizate sau de cuvinte cu
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
promesse 47 (Liiceanu, U.I., 308). 2.4.4. Efectele invariabilității Deși substantivele total invariabile sunt o clasă mult limitată numeric, iar unele formații invariabile sunt pasager invariabile sau cunosc și realizări paralele variabile, este important de subliniat că, în româna actuală, poziția lor este în continuă creștere numerică și funcțională. Româna "se poate descurca" și în condițiile absenței flexiunii enclitice. Situația nu este nouă. Așa-zisul "gen comun", deși minor ca frecvență și semnificație, este vechi în limbă 48 și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Deși substantivele total invariabile sunt o clasă mult limitată numeric, iar unele formații invariabile sunt pasager invariabile sau cunosc și realizări paralele variabile, este important de subliniat că, în româna actuală, poziția lor este în continuă creștere numerică și funcțională. Româna "se poate descurca" și în condițiile absenței flexiunii enclitice. Situația nu este nouă. Așa-zisul "gen comun", deși minor ca frecvență și semnificație, este vechi în limbă 48 și evidențiază tocmai posibilitatea de a face față integrării sintactice chiar în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
lui papă-lapte/lui terchea-berchea ăsta"). Utilizarea autonimică (adesea fără flexiune enclitică) a unor forme și construcții nu este nici ea nouă, mai ales pentru terminologiile științifice, apărând odată cu traducerile lucrărilor științifice. Nouă este numai frecvența cu care se manifestă, în româna actuală, absența mărcilor enclitice. Pentru integrarea sintactică a substantivelor invariabile, în absența mărcilor flexionare enclitice, româna recurge la mijloace alternative: (a) fie elemente prepozițional-analitice: din cauza a doi euro, din cauza la pepsi, urmările la euro ăsta în creștere, aparține la BCR
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
nu este nici ea nouă, mai ales pentru terminologiile științifice, apărând odată cu traducerile lucrărilor științifice. Nouă este numai frecvența cu care se manifestă, în româna actuală, absența mărcilor enclitice. Pentru integrarea sintactică a substantivelor invariabile, în absența mărcilor flexionare enclitice, româna recurge la mijloace alternative: (a) fie elemente prepozițional-analitice: din cauza a doi euro, din cauza la pepsi, urmările la euro ăsta în creștere, aparține la BCR, (b) fie elemente proclitice de tip nonprepozițional: asupra lui GN, urmările lui "nu vreau", I-am
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
50. Ambele, și substantivul, și adjectivul, vădesc o perturbare cu urmări mai importante în cadrul sintaxei grupului nominal românesc, determinând creșterea, în ansamblul sistemului, a ponderii mijloacelor contextuale în defavoarea celor flexionare. 3. SITUAȚIA ACTUALĂ A ALTERNANȚELOR FONETICE ÎN FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI În româna actuală, în stadiul cel mai recent de limbă, nu s-au produs modificări privind sistemul alternanțelor fonetice, care continuă să funcționeze cu trăsăturile anterioare 51, în sensul că este mai conservator în privința alternanțelor consonantice, dar continuă tendința de slăbire (de
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
numai femininele în -uri, nu și neutrele, și sunt formații mult mai vechi în limbă 53. Autenticul plural neutru în -uri n-a produs și nu produce alternanțe fonetice. 4. RECAPITULARE - Dintre masculine, tiparul e-i este (aproape) inactiv în româna actuală. - Dintre feminine, tiparele ă-e vs ă-i își continuă specializarea de registru stilistic. Tiparul e-i, fără a fi foarte productiv, continuă a fi activ. Tiparul i-e - iĭ este extrem de puternic. Tiparul ĭe - ĭ este fragil fonetic și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
plurale tantum și recunoaște o singură formă literară scrisă bluejeans, cu două variante de pronunție: [bluginz/ blugins]. 15 Vezi și Croitor, în acest volum, p. 16 Pentru analiza specială a acestui procedeu de substantivizare și pentru ponderea lui crescută în româna actuală, vezi Brăescu, în volumul de față, p. ; vezi și Stoichițoiu-Ichim (2006a: 231-315). Pentru unele, conversiunea s-a produs în interiorul limbii române; pentru altele, formația substantivală există și în alte limbi, deci putea fi preluată ca atare. Dar, și în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
nu croitoreasa este de vină pentru că pantalonii nu pică bine, ci pur și simplu faptul că materialul se mulează pe picior într-un fel care nu convine clientei". 2.4. Mecanisme pragmatice generate de sintagmele demonstrative cu dublă determinare Structural, româna prezintă două tipuri de sintagme demonstrative: (i) determinant demonstrativ + nominal (acest om) și (ii) substantiv + articol hotărât + demonstrativ (omul acesta), acestea din urmă, sintagme cu dublă determinare - articolul hotărât și demonstrativul (pentru condițiile sintactice și pragmatice de ocurență ale celor
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de pedagogie↓ știi↑ care e în profilul lor sau la institut că sînt profesorii ăștia de pedagogie↓ (IVLRA: 331) 2.5. Consecințe discursive ale specializării pe registre a celor două serii de demonstrative Cele două serii de demonstrative paralele din română - demonstrativele simple și cele compuse cu lat. ecce - au o distribuție specializată pentru cele două registre (scris și oral) (vezi Nicula, în acest volum, p. ). Suplimentar, demonstrativele din registrul oral își asociază, în funcție de context și de structura lexico-sintactică a enunțului
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]