4,531 matches
-
este partea Bisericii Romano-Catolice prezente în România. Cultul romano-catolic este unul din cele 18 culte recunoscute de autoritățile române. Conform datelor recensământului din 2011 un număr de 870.774 de cetățeni români s-au declarat romano-catolici, față de 1.028.401 în anul 2002. Conform
Biserica Romano-Catolică din România () [Corola-website/Science/300529_a_301858]
-
este partea Bisericii Romano-Catolice prezente în România. Cultul romano-catolic este unul din cele 18 culte recunoscute de autoritățile române. Conform datelor recensământului din 2011 un număr de 870.774 de cetățeni români s-au declarat romano-catolici, față de 1.028.401 în anul 2002. Conform datelor recensământului din 2011 județele
Biserica Romano-Catolică din România () [Corola-website/Science/300529_a_301858]
-
culte recunoscute de autoritățile române. Conform datelor recensământului din 2011 un număr de 870.774 de cetățeni români s-au declarat romano-catolici, față de 1.028.401 în anul 2002. Conform datelor recensământului din 2011 județele cu cea mai numeroasă prezență romano-catolică erau: Harghita (200.663), Bacău (94.490), Covasna (73.739), Satu Mare (59.590), Timiș (54.547), Mureș (48.530), Bihor (48.350), Neamț (45.338) etc. Conform buletinului oficial al Sfântului Scaun în aceeași perioadă recensământul intern al Bisericii Catolice
Biserica Romano-Catolică din România () [Corola-website/Science/300529_a_301858]
-
73.739), Satu Mare (59.590), Timiș (54.547), Mureș (48.530), Bihor (48.350), Neamț (45.338) etc. Conform buletinului oficial al Sfântului Scaun în aceeași perioadă recensământul intern al Bisericii Catolice a numărat în România 1.193.806 credincioși romano-catolici, cu 165.405 persoane mai mult decât cele înregistrate de autoritățile române. Credincioșii romano-catolici au o pondere de 4,5% - 5,5% din populația României. Cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul actual al României este Arhidieceza de Alba Iulia
Biserica Romano-Catolică din România () [Corola-website/Science/300529_a_301858]
-
Neamț (45.338) etc. Conform buletinului oficial al Sfântului Scaun în aceeași perioadă recensământul intern al Bisericii Catolice a numărat în România 1.193.806 credincioși romano-catolici, cu 165.405 persoane mai mult decât cele înregistrate de autoritățile române. Credincioșii romano-catolici au o pondere de 4,5% - 5,5% din populația României. Cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul actual al României este Arhidieceza de Alba Iulia (sec. al XI-lea). Primele episcopii catolice din exteriorul arcului carpatic, respectiv Episcopia de
Biserica Romano-Catolică din România () [Corola-website/Science/300529_a_301858]
-
avut de suferit în timpul regimului comunist, când toți episcopii ei au fost arestați, așezămintele școlare și de caritate naționalizate, ordinele religioase interzise, iar întreaga activitate religioasă catolică drastic restrânsă și pusă sub supravegherea Securității. Principalele locuri de pelerinaj ale Bisericii Romano-Catolice din România sunt Șumuleu Ciuc (cu cel mai mare aflux de Rusaliile romano-catolice), Cacica și Maria Radna (amândouă de Sf. Maria Mare, 15 august). este organizată în șase dieceze, dintre care două sunt arhidieceze:
Biserica Romano-Catolică din România () [Corola-website/Science/300529_a_301858]
-
așezămintele școlare și de caritate naționalizate, ordinele religioase interzise, iar întreaga activitate religioasă catolică drastic restrânsă și pusă sub supravegherea Securității. Principalele locuri de pelerinaj ale Bisericii Romano-Catolice din România sunt Șumuleu Ciuc (cu cel mai mare aflux de Rusaliile romano-catolice), Cacica și Maria Radna (amândouă de Sf. Maria Mare, 15 august). este organizată în șase dieceze, dintre care două sunt arhidieceze:
Biserica Romano-Catolică din România () [Corola-website/Science/300529_a_301858]
-
uzinelor de fier de la Nădrag. Tot acolo înainte de trasarea granițelor, în 1762 au distrus o mănăstire în care locuiau doi enoriași ortodocși. După 1808 s-a creat o parohie Greco-Catolică independentă. În 1857 au transferat de la Ghelari la Govăjdia parohia Romano-Catolică. După documentele oficiale din 1867, reiese că la uzina de fier de la Govăjdia lucrau 162 muncitori. După părerea etnografului Jankó János din 1894 reiese că "Casele nemților mineri sînt mai frumoase decît casele derăpănate ale romînilor localnici". Cei 100 muncitori
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
Tabernaculul, singurul mobilier rămas din biserica veche, se află în capela Sfânta Cruce. Pe tabernacul este reprezentat simbolul abnegației: pelicanul care își sfâșie pieptul, pentru a-și hrăni puii cu propriul sânge. Simbolul pelicanului este foarte rar întâlnit în bisericile romano-catolice, mai curând apare ca ornament în biserica reformată, pe boltele amvonurilor și a tavanelor din lemn pictat. Printre valorile bisericii se mai găsesc două crucifixe reprezentându-l pe Isus răstignit (corpus), ambele efectuate din lemn pe la mijlocul secolului al XVIII-lea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
pe Dealul Bisericii, în vecinătatea bisericii și a școlii cu clasele I-IV, unde, sub supravegherea meșterului zidar Ferenc Szász, a fost reamenajat. Deoarece terenul noii locații era proprietatea bisericii din Remetea, monumentul a fost luat în inventar de Biserica Romano-Catolică, care îl îngrijește și în prezent. În 1979 au fost adăugate trei plăci de marmură mai mici, eternizând eroii căzuți în al II-lea Război Mondial, însă lista cu numele eroilor nu este completă; cuprinde doar cincizeci și patru de
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Cseres, iar pe partea inferioară se află o placă comemorativă, dăltuită de către cioplitorul în piatră, Béla Barabás, din Lăzarea. Pe pe inscripție se poate citi: "„CSERES TIBOR, scriitor 1915 - 1993 marele fiu al Remetei”". A fost comandat la cererea bisericii romano-catolice de prelatul papal László Orbán și finanțat din donațiile credincioșilor. Monumentul a fost amplasat în fața bisericii, pe strada Szent Lénárd (Sfântul Leonard) și este opera sculptorului Ferenc Molnár Ivácson. Monumentul are o inscripție cu textul: "„A fost ridicat de oamenii
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
de decorații semicirculare. Odinioară, intrarea principală se afla pe latura estică a clădirii. În urma numeroaselor transformări, bolta porții și ferestrele de lângă poartă au fost zidite. Din fericire balustradele ornamentate au rămas intacte. În prezent, edificiul se află în proprietatea bisericii romano-catolice din Remetea. Familia Puskás este o veche familie remeteană. Strămoșii lor au luptat și în revoluția din 1848 în armata lui Józef Bem. Mulțumită veniturilor provenite din comerț, familia Puskás s-a ridicat într-un ritm spectaculos în rândul marilor
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
a făcut tot posibilul ca calvinismul să nu răspândească. În 1848 a devenit adoptat Legea nr. XX, care spunea clar că în Ungaria nu există pe plan juridic "religie dominantă" (în ). Astfel în cadrul țării funcționează patru religii acceptate de stat, romano-catolic, evanghelic, reformat și unitarian, care beneficează de fonduri publice pentru a putea susține instituțiile educative. Chiar dacă legea a fost adoptată, niciodată n-a putut fi executatp, deoarece după căderea Revoluției și Războiului de Independență Maghiară din 1848-49 Viena "a rezolvat
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
de la Buda. Biserica trăsnită a fost o biserică greco-catolică zidită în 1800 și distrusă de către un trăsnet după 170 de ani. Ruinele ei veghează încă orașul de pe creasta pe care a fost așezată. Cea mai veche biserică este însă biserica romano-catolică, zidită în 1777.
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
districtu Haczag, 1453; in districtu de Haczak 1518, 1519), în ocolul Mățești din perimetrul văii Hațegului aflate în comitatul Hunedoara (Comitatus Hunyadiensis, in Circulo Vallis Hatzeg, in Processu Mátsesdiensi, 1817; Hunyad vármegye, Hátszegi kerület Macesdi járás,1839); în dioceza arhiepiscopiei romano-catolice de Alba Iulia și în districtul Hațeg, cercul Pui (Gyulafehervári katholikus vidék Hátszegi kerületi Puji alkerületi 1850-1854); în comitatul Hunedoara, districtul Râu-Bărbat - Mățești (azi, Zăvoi) la 1880. Între 1882-1918, satul a fost integrat districtului Pui din comitatul Hunedoara, în anii
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
maghiari (80,16%). Principalele minorități sunt cele de români (9,99%) și romi (6,09%). Pentru 3,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (49,17%), romano-catolici (14,8%), ortodocși (13,04%), unitarieni (5,62%), martori ai lui Iehova (4,57%), adventiști de ziua a șaptea (4,21%) și fără religie (3,28%). Pentru 4,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În orașul Miercurea Nirajului
Miercurea Nirajului () [Corola-website/Science/300566_a_301895]
-
culminând cu distrugerea cetății în asediul din 1708 de către comandantul militar habsburgic de origine ruso-franceză Jean-Louis de Bussy-Rabutin. Ruinele acesteia au folosite ulterior la reconstrucția castelului și a caselor din sat. În capătul estic al cetății se află o capelă romano-catolică, reconstruită în 1887 de către episcopul din Eger. Ulterior aici a funcționat o celebră școală care prepara specialiști în pădurărit și cu profil cinegetic unde au predat profesori, unii din ei etnici cehi, italieni sau germani, și care proveneau din cele
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
armeni stabiliți aici din Moldova, care ulterior s-au asimilat populației autohtone. Gurghiu a fost pentru un timp și numele unei cunoscute mărci de bere produsă la fabrica din apropiere, azi desființată. Biserica reformată din Gurghiu, construită în 1756 Biserica romano-catolică „Sf. Imre” din Gurghiu
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
pe preoții români de sarcini iobăgești: dijma grâului, secarei, orzului, ovăzului, si dijma din vite și produse, dar în schimb sunt obligați să răspândească în zona calvinismul. Presiunea calvinista la Ilia a fost așa de mare încât chiar și biserica romano-catolică a fost confiscată de calvini și mai bine de 100 de ani transformată în biserică reformata. Dacă este analizată cu atenție pisania bisericii ortodoxe, se înțelege cât de mare a fost presiunea calvinista și se va ajunge la concluzia că
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
acestei răscoale, în anul 1792, baronul Iosif Bornemisa, stăpânul moșiilor din Ilia a donat o grădină intravilan de ½ ha.romanilor de religie ortodoxă pentru a-și ridică o biserică de zid. În același timp a fost construită și actuala biserică romano-catolică. Populația din Ilia a fost și este în majoritate românească. În Evul Medui, Ștefan Bathory, a adus în Ilia secui și polonezi cu scopul de a apăra domeniul feudal împotriva invaziei turcești. Familii a căror nume au origine secuiasca în
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,09%). Principalele minorități sunt cele de ceangăi (2,19%) și maghiari (2,16%). Pentru 3,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (93,95%), cu o minoritate de ortodocși (1,77%). Pentru 3,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,17%). Pentru 4,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. 0,8% din populație este maghiară, iar 0,5%, ceangăi. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (60,21%), cu o minoritate de ortodocși (34,36%). Pentru 4,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. 0,3% din populație sunt penticostali, și tot 0.3%, adventiști de ziua a șaptea. Săpături coordonate de Viorel Căpitanul au
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,43%), cu o minoritate de romi (1,05%). Pentru 5,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (65,77%), dar există și minorități de ortodocși (26,07%) și penticostali (2,06%). Pentru 5,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. O mare parte a romano-catolicilor din Gioseni sunt de origine ceangăiască (maghiară), vorbitori al vechiului dialect
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,21%). Pentru 7,54% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (47,67%), urmați de ortodocși (43,89%). Pentru 7,58% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Mărgineni-Munteni", făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,74%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (4,22%), ceangăi (2,41%) și romi (1,72%). Pentru 3,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (50,94%), cu o minoritate de ortodocși (44,19%). Pentru 3,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În trecut, moșia satului aparținuse familiei domnitorului moldovean Gheorghe Ștefan. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]