3,443 matches
-
de afară se aude glasul lui El n: "Nu așa! Nu așa!") El n: De ce? De ce și eu?! Nu! De ce și eu?! (presat de suflu, intră dezorientat, dezechilibrat cu bucăți de gunoaie pe el; se împiedică și, strigînd "Nu așa!", rostogolește împreună cu toate obiectele măturate de vînt pînă în culise; după cîteva clipe de liniște totală, se aude: Parcă era un cîntec pe-aici...") Cavou bar In memoriam Sfîntului Corneliu Coposu IAȘI aprilie-iunie 1995 Constantin Popa: Cavou bar sau numele dezamăgirii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
zburătorul din folclorul românesc, Phoenix la popoarele mediteranene. Purificator și dătător de viață, "focul viu" apare în ritualurile și ceremoniile specifice sărbătorilor calendaristice.153 În mitologia românească, focul nou, de primăvară, este sărbătorit de Alimori (Transilvania și Banat), când se rostogoleau "roți de foc" pe dealuri. De Paști, se aprind focuri peste care sar flăcăii satului. La unele etnii englezi, bulgari, sârbi, albanezi, huțuli, "buturuga de Crăciun" simbolizează "focul viu", având caracter apotropaic. Focul arhetipal, din legendele românești, este transcendent, învestit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iar cu tăciunii rămași se afumau casa și grajdul, pentru a sfinți gospodăria, ferind-o de toate răutățile și de spiritele necurate.424 O altă datină închinată "focurilor", în jurul cărora se joacă alteori se fac "roți de foc" care se rostogolesc de pe dealuri datină păstrată aproape peste tot teritoriul românesc, cu denumiri specifice Alimori, Priveghi, Hodăițe, Hodaize, Hopaize, Opaiț se sărbătorește la Lăsatul Secului, înainte de Postul Paștelui.425 Tot cu rol apotropaic, se fac focuri și în ziua de 40 de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la englezi Crhistmasblock, la scandinavi yuelelog a fost interpretată ca simbol al Crăciunului, ca sărbătoare a solstițiului, a morților, a nașterii lui Hristos, ca început al anului. Roțile de foc, atestate și la germani wepelrot , sunt aprinse de Crăciun și rostogolite de pe un deal, amintind de drumul soarelui pe bolta cerească.87 Colacul antropomorf, ca semn al soarelui, se cocea de Crăciun și se păstra până primăvara, la Mucenici, când, la pornirea plugului, era pus în coarnele boilor pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
focul mocnit al iernii transformându-se în flăcările care înghit ramuri și frunze. La solstițiul de vară, pentru a împiedica declinul soarelui, se fac roți din paie, imitând forma soarelui, apoi se aprind și se aruncă în aer sau se rostogolesc din vârful unui munte, tocmai pentru preamărirea zeului solar. Se spune că în această noapte magică, focurile pământești se unesc cu lumina solară, pentru asigurarea belșugului casei și rodniciei pământului.99 Miezul verii pastorale este patronat de un alt sfânt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iarna și înfrunzește codrul, Sâmedru încuie vara și desfrunzește codrul.101 Înnoirea timpului calendaristic avea loc în noaptea de Sâmedru, prin aprinderea focului ritualic, în care se împlânta un brad verde pentru a fi incinerat, iar pe coastele dealurilor se rostogoleau roți de car în flăcări, înfășurate în paie. La terminarea scenariului ritualic, se luau tăciuni aprinși și se aruncau pe pășuni, în grădini și livezi, pentru a avea rod bogat în noul an.102 La daci, ritul incinerării (indoeuropean, de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mișcării soarelui pe cer, prin ridicarea mâinilor în timpul dansului, semnifică preamărirea soarelui, iar baterea pământului cu piciorul scotea în evidență un rit de fertilitate.104 Tot un rit de fertilitate reprezintă și roata de car, îmbrăcată în paie, aprinsă și rostogolită pe dealuri, în nopțile solstițiale. Potrivit credinței populare, "scânteile" împrăștiate fertilizau pământul. În trecut, pentru vindecarea unor boli, era folosit "cercul de fier al unei roți de car" prin care se trecea bolnavul de nouă ori, la o răscruce de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu bubă-n cap..."314 Supus antagonismului ontologic bine / rău, omul este reclădit din fier, din perspectiva robusteții, a inflexibilității în fața maleficiilor, dar și a protecției sacre: "Pasăre cu clonț de hier, / ce plângi, ce te prăpădești, / ce te tot rostogolești? N-ai cu ce să te hrănești? / Du-te-n sat, / treci în hat, / oprește-te, nu zbura / și prinde a întreba / din femeie în femeie / orbalțul să nu steie, / Ia-l din cap, / de sub cap, / omul să rămână curat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poezia devine profundă și sentimentul este discret. Nostalgic, poetul regretă că nu s-a născut și nu a murit pe mare. "Exaltă-mă, frenetică Veneră,/ al mării pântec lin boltindu-și șoldul,/ Delfinei coapse-a tale, de himeră/ Până la țărm rostogolind imboldul." Poetul îi mărturisește iubitei că nu o va face nemuritoare într-un sonet, precum Shakespeare pe iubita lui: "doar nu sunt Shakespeare/ să-ți promit, cum știi,/ O certă nemurire, ființă dragă". De fapt se îndoiește de valoarea artei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
toate la un loc se subordonează ideii repetării în timp, și deci a imposibilității evaziunii și a depășirii. În același circuit existențial, ea, roata "trece fără umbre prin goluri mari de cer/ și vremea/ scursă-n urmă, și-azvârle, înainte/ rostogolind pe cele de azi un drum de ieri/ într-o aceeași curgere fierbinte". Timpul în dezlănțuirea lui îl traduce simbolic și alegoric, în razele roții: "când, prins în raze, timpul începe să horească/ parcă un cerb rotindu-se, ar vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
simbolică, fără nuanțe, pentru că urmează o înșiruire de obiecte și fapte care nu mai comunică între ele; lupii, ca și prietenii, îi ațin calea, sub pașii lor crește o floare, lupii vor atârna de umbra lui, inima i se va rostogoli în iarbă, în noapte, sămânța se roagă. Și lumea de obiecte se îndepărtează din ce în ce, fără să se încifreze într-o altă realitate, în vis sau în întuneric. Exemplele sunt multe și ne întrebăm dacă acesta este și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Dimensiunea e tragică, datorită păcatului originar, provocat, după Ion Gheorghe, tocmai de Dumnezeu, care în jocurile sale prime și primordiale " Va suci capul lui Adam/ punându-l să ia mărul/ să ne poată da amândoura cu piciorul/ ce se vor rostogoli prin neant/ către un planet vacant". Preferința pentru anumiți sfinți: Dumitru, Gheorghe, Nicolaie, ca și în icoane, se datorează faptului că aceștia posedau puteri magice aduceau noroc, apărau împotriva bolilor, a trăsnetelor. În poezia "Bunavestire" apare un adevărat tablou medieval
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un timp" ("Viața mea se iluminează"). Tot "timpul" îi dă senzația că lucrurile se răresc, că sentimentele pălesc și rămâne deci ideea de timp, ca spaimă și neîncredere. Atât timpul cât și spațiul devin entități determinante ale cunoașterii: "pământul se rostogolea în jurul său/ ca să ne facă să nu ne pierdem încrederea în timp" ("Rărirea lucrurilor"). Trecerea timpului îl determină să facă concesii. Tandru și subiectiv, visează marea fericire. Somnul, ca și la Blaga, este propice stărilor alese. El caută vremile împărate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fără să-l cităm pe Eugen Simion, care definește atât de exact spiritul baroc și eruptiv al poeziei lui Adrian Păunescu: "Avem, de aceea senzația citindu-l pe Adrian Păunescu, poet excepțional de talentat, că douăzeci de butoaie goale se rostogolesc la vale, zece oratori vorbesc simultan și cincizeci de cazane sub stare de presiune aruncă trâmbe șuierătoare de aburi... Îi trebuie acestui tânăr care trage toți norii poeziei după el mai multă claritate, geometrie, precizie latină. Să nu uităm că
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Cehov. Și adună adevărul, în fragmente, din toate piesele sale (ca în acest prolog-epilog). Și află în Cântecul lebedei și Zvăpăiala (după cum el însuși a declarat) extremele, contradicția operei lui Cehov și, în contradicție, însăși esența acestei opere. Spectacolul se rostogolește repede, dar bolovănos și cade greu. Desfășurarea însăși e mai importantă, prin energia ei, decât imaginile pe care le mistuie. Cuvântul e voce. Cuvintele se deschid, dar nu zboară, sensul lor le trage în jos ca plumbul. Se înalță și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să-nvețe mult ca să ia note mari și să-și "fortifice mușchii memoriei, esențiali pentru meseria de medic", cum repeta ciclopul adesea. Se credea original, dar și cumva glumeață, de vreme ce zîmbea cînd o rostea plin de satisfacție. Formulele ciclopului se rostogoleau ca niște bolovani pe creierul lui Alin. Îl asculta la materiile pentru școală, îl punea să-nvețe poezii pe de rost, să se pregătească la toate prostiile, care te-ajută fix degeaba să treci la nivelul următor. Dar de ce n-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Ivan Turbincă, Stan Pățitul, Dănilă Prepeleac, copilul "năzdrăvan", Nică. Acesta se caracterizează prin obiectivitate, detașare, impersonalitate, confesiune, autoironie, intuiție cosmică remarcabilă: "deasupra capului meu văd o mulțime nenumărată de văzute și nevăzute; văd iarba cum crește din pământ; văd cum se rostogolește soarele după deal, luna și stelele cufundate în mare, copacii cu vârful în jos, vitele cu picioarele-n sus și oamenii umblând cu capul între umere" (Povestea lui Harap-Alb). I. Creangă "... e un autor lipsit de veleități și de excese
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
seară cu prietena, respectiv prie tenul vostru, jucându-vă. Jocul este plin de simboluri; el îți dă voie să te bați și apoi să ajungi să te săruți. Poți să-l zgârii pe celălalt și apoi să ajungeți să vă rostogoliți pe podea. Poți să faci o glumă, o ironie, și apoi să te repezi la celălalt pentru că totul a fost deschis așa... Visul erotic Există trei manifestări psihice prin care un om sănătos mintal poate completa realitatea din viața lui
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
poate), se furișa deocamdată fără zgomot prin crânguri, atent la pericole, abia dacă exista, apoi, deodată, își făcea apariția: traversa cărarea fulgerător, trebuia să apeși trăgaciul ca, în sfârșit, să-l poți vedea, să-l poți atinge. Uneori, iepurele se rostogolea printre frunzele uscate, trăznit. O dată ucis, nu mai era chiar el însuși, dar, chiar și așa, te surprindea căldura și, mai ales, greutatea lui. Când îl țineai pe brațe, grația, viteza, șiretlicurile, teama lui de oameni nu mai erau, dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
să ne temem să o înflorim. Și chiar funcționează admirabil. Ne aduce în fața ochilor, în mijlocul unei câmpii bătute de vânturi (câmpie neagră de-atâta verdeață, sub un cer furtunatic), o turmă de boi albi, descumpăniți, fără coarne; căci coarnele se rostogolesc la pământ, se ciocnesc, se încleștează, creând o viziune de apocalipsă. Crap "Mut ca un crap" (Muet comme une carpe): cu nimic mai vorbăreț față de imensa majoritate a speciilor de pești, crapul a moștenit, totuși, această reputație, care poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
femeie care își pune noroi pe față își face o "mască de argilă". Practicate în centrele de talasoterapie, se spune că băile de nămol (fangoterapie), concentrând principii active, ar avea virtuți terapeutice. Porcul, sau mistrețul, știe el ceva: dacă se rostogolește prin noroi, nu o face, după cum se pretinde, pentru a-și satisface o poftă nemărginită de murdărie, ci pentru a se proteja de soare sau pentru a scăpa de paraziți. Năpârcă "Leneș ca o năpârcă" (Fainéant comme une couleuvre): Aflat
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Irinuca, într-o casă modestă de pe malul Bistriței, și unde, din cauza apropierii de capre, se îmbolnăvesc de râie. Creangă își amintește cum, încercând să se vindece cu băi dese în râu, el și vărul său au dislocat o stâncă, aceeasta rostogolindu-se și distrugând casa Irinucăi. După ce fug din Broșteni și locuiesc o vreme la Borca, cei doi copii pornesc mai departe, către casa lui David Creangă din Pipirig. După o călătorie prin Carpații Occidentali, cei doi băieți ajung în sat
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
grupe de câte patru și transportă o bancă de gimnastică sub formă de întrecere, pe o distanță dată. Totul se cronometrează. Câștigătoare este grupa cu timpul cel mai scurt. CERCUL ÎN ÎNTRECERE Jucătorii, organizați în două echipe echitabile, se întrec rostogolind un cerc cu o sârmă îndoită, pe un traseu variat. Cel care ajunge la destinație primește un steguleț. Cel care greșește și nu conduce bine cercul iese din concurs. Câștigătoare se declară grupa cu cele mai multe stegulețe. SCAUNUL MIȘCĂTOR Jucătorii se
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
Ultimul neprins este câștigătorul. MINGEA ÎN CERC Se formează un cere din elevi. La comanda START ! începe pasarea mingii, de la copil la copil, prin întoarcere laterală. Cel care scapă mingea iese din joc. Câștigă ultimul care rămâne în cerc. MINGEA ROSTOGOLITĂ ÎN CERC Se formează un cerc din elevi. La comanda START ! începe pasarea mingii, de la copil la copil, prin rostogolire. Cel care scapă mingea iese din joc. Ultimul rămas este câștigător. MINGEA PE CĂRARE Pe un traseu desenat cu meandre
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
grupe de câte patru și transportă o bancă de gimnastică sub formă de întrecere, pe o distanță dată. Totul se cronometrează. Câștigătoare este grupa cu timpul cel mai scurt. CERCUL ÎN ÎNTRECERE Jucătorii, organizați în două echipe echitabile, se întrec rostogolind un cerc cu o sârmă îndoită, pe un traseu variat. Cel care ajunge la destinație primește un steguleț. Cel care greșește și nu conduce bine cercul iese din concurs. Câștigătoare se declară grupa cu cele mai multe stegulețe. SCAUNUL MIȘCĂTOR Jucătorii se
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]