3,185 matches
-
Aș fi vrut să mai aud și eu o vorbă civilă... Într una din duminicile acelea mă bălăcisem în Dunăre și mă uscam întins pe buruieni, când a trecut un șlep. Plutea spre mare. Pe punte, o fată spăla niște rufe într-un lighean alb. Mă uitam la ea, o simțeam cum frige, ca soarele, de la distanță, cu toate că era blondă. Când m-a văzut gol, pe mal, și-a scos din lighean mâinile pline de spumă și a început să-mi
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Mi s-a părut că Fermín Romero de Torres, sau cum s-o fi numit de-adevăratelea, jinduia la acea conversație anodină aproape la fel de mult ca la o baie caldă, la o farfurie de linte cu cîrnați și la niște rufe curate. I-am cîntat În strună o bucată de vreme, așteptînd să mi se potolească durerea. Nu mi-a fost prea greu, fiindcă omulețul n-avea nevoie decît de cîte-un asentiment scurt și de cineva care să facă pe ascultătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
la un cinematograf sau să vă uitați la vitrine pe strada Puertaferrisa, la braț, că pe ea asta o Încîntă. Fermín se grăbi să-mi dea ascultare și dădu fuga să se dichisească În spate, unde avea mereu pregătite niște rufe de schimb impecabile și tot soiul de colonii și de pomade Într-o trusă care ar fi făcut-o să Îngălbenească de invidie și pe doña Concha Piquer. CÎnd a ieșit, părea un june prim dintr-un film, Însă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
frământa greu, ba au mai spălat și hainele. Apă, lemne, iar apă, iar lemne, hainele grele din pânză de cânepă îi rupeau spatele. Porci, găini, mâncare, curățenie. Opt suflete în casă. La prânz a pornit cu fratele ei să ducă rufele la râu, să le limpezească. Amețea, o durea îngrozitor capul. Se va odihni pe urmă. Fratele ei a prins de rude aproape de ciubăr, să-i fie mai ușor, dar avea chef de joacă. O împingea înainte, o trăgea înapoi. Simțea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
sunt confuze, eram foarte mic, trebuie să recunoști, scrisese: "nicio masă fără pește"... tra la la... Dacă mergeați la prăvălie să cumpărați un ou vi se vindea și un pește, dacă voiați săpun "Cheia", un fel de săpun de spălat rufe, căci numai de acesta se găsea în toate prăvăliile din țară, vi se servea și un pește, dacă voiați să cumpărați zece cuie pentru un gard, deși nu aveați nevoie de niciun gard, acesta nu avea niciun sens, gardurile erau
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
care îl silea beteșugul, răsturnându-și pe o parte mustața-i roșie, ca un pui de veveriță. Flăcăul cel de al doilea avansă pe cerul siniliu, de piatră acră, din dreptul unui nor gros și cenușiu, ca o grămadă de rufe. Măcar că purta și el niște pantaloni și o jiletcă mai așa, croite din foaie de cort, verde ca măslina crudă, s-a cunoscut, numai din felul în care a dat mâna cu beteagul, că e unul de-ai noștri, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
făcând-o să roșească. La fel precum o doamnă ce purta eșarfa mov a zburdalnicei inimi, care preluase din mers o pungă de kivi, cumpără și el, de amorul artei, o cunună de usturoi. Înghesui grăbit usturoiul în valijoara cu rufe murdare, se supuse supliciilor intrării în aeroport și ale controalelor de rutină, trecu prin poarta de scanare a buzunarelor cu mărunțiș și a bagajelor cu posibile fleacuri contondente de terorist. Din toate câte le avea asupra sa, își reținu lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
familie foarte decăzută. Tatăl meu era ce era, capul casei, dar mama era o depravată, asta era. Tot pleca. M-a părăsit la doi ani, la cinci și tot așa. Am lăsat școala, nu era cine să ne spele o rufă, să ne aia. Am crescut bagabonzi. Tata muncea la Arad, nu știu la ce și unde, și venea tot la două săptămâni, la salariu. Degeaba ne spunea, așa și așa, de bătut nici nu ne bătea și nici n-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
nici nu știu cum îmi intrase-n cap, la-lu-lu-lu-luuu... Iar înregistram toate mutrele, toate colțurile de clădiri jupuite, toate mesele de plastic și bidoanele aruncate, toate felinarele sparte, toate burțile revărsate peste curea, toate picioarele umflate în papuci turcești, vedeam până și rufele puse la uscat la balcoane, ca o cameră de luat vederi pe suport mobil de japonez. N-aveam cui să-i spun, dar mă scotea din minți povestea asta cu amănuntele, îngrozitor de multe, vedeam scamele înainte de a vedea costumele, vedeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mai salvezi, i s-au scurs creierii în canal, i-am aprins o lumânare și-am aruncat pe ea cearșaful, trec ăia mici la școală, să nu vadă... A mai încercat o dată, am înțeles, dar a rămas pe sârmele de rufe și-a tras-o unul dintre copii... Trebuie s-apară de-acum și Poliția, da’ încet se mai mișcă și ăștia... Nici popa n-a venit, am trimis-o pe Mioara să-l aducă. Când e după luat, n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
făcut sul și câteva prosoape murdare. I-am strâns cu un cordon de la capot, în loc de curea. În haină am îndesat flanele de-ale mele, le-am luat din cufărul din camera mare, le-am scuturat de pulberea albă. Am băgat rufe și-n mâneci, am încheiat nasturii. Nu știu ce să pun în loc de cap. Am găsit o căciulă cu urechi, rusească, dar pe ce să stea? Mătura mică, mai mult un ciot, de lângă sobă, e bună de gât și de față. Așez căciula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
stau altfel. Dădură colțul pe Zebra Drive și intrară pe aleea din fața casei lui Mma Ramotswe, oprind mașina la umbră, lângă verandă. Rose, menajera lui Mma Ramotswe, se uită afară pe fereastra bucătăriei și le făcu semn cu mâna. Spălase rufe și acum erau întinse pe sfoară, albe, contrastând cu pământul brun-roșiatic și cerul albastrul. Domnul J.L.B. Matekoni o luă de mână pe Mma Ramotswe, atingând, un moment, inelul strălucitor. Se uită la ea și văzu că are ochii umezi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
imagină dubița albă în spațiu, plutind încet pe un fundal de stele, și pe ea, pe Mma Ramotswe, de la Agenția de astronaute nr. 1, plutind imponderabilă, răsturnată cu capul în jos, legată de dubița albă printr-o frânghie subțire de rufe. Se opri la Francistown și bău o cană de ceai pe veranda unui hotel cu vedere la calea ferată. O locomotivă diesel, care remorca o garnitură de vagoane pline cu călători din nord, trase la peron; un marfar încărcat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
umblat, mai mult ca sigur, prin Ventali... (CRONICĂ INFAMĂ, fragmentă § Prin Romancier, i-ai atribuit Castelanului obsesii ce-ți aparțin. Când vrei să te retragi în tine, îți astupi ochii și urechile și îți prinzi nasul c-un clește pentru rufe. Închizi ușa, ferestrele; ventilatorul, vara. Pielea nu-ți va fi atinsă de nici o adiere. Încerci să te regăsești în Infinitul Mic. Nu spui nimănui, întrezărești ridicolul; nici nu renunți, consideri exercițiul vital. Nicăieri nu găsești un adăpost mai sigur; propriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Antoaneta. Pe Sărărie, lângă "Radio Iași", o casă jidovească: demisol, fereastră, alee, piatră cubică, pași. Dimineața, pantofii textilistelor de la "Sercomf" dădeau ora exactă. La 5 intra schimbul. Camera era traversată de conducte: apă, canal, căldură, instalații electrice, frânghii de uscat rufe. Alături, o magazie cu scule: cărămizi suprapuse, netencuite, geam vopsit albastru, crăpat parcă cu o piatră, ușă încuiată, belciuge din fier beton și un bătrânel care tot își găsea de lucru dimineața, dincolo de sticla zgâriată a ferestrei. Pe sub dușumea, galerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pizda voastră, proastelor! La gazdă, valiza era precum o casă pentru păpuși, compartimentată. Lucrurile, așezate în ordine: cele de igienă într-o borsetă cu fermoar; lenjeria curată, bine împăturită; cămășile, halatul, sarafanul, pe umeraș, atârnate de o conductă. Coșul de rufe, o sacoșă de in mereu ascunsă în alt loc și mereu răvășită erau prea mici pentru a înțelege că nu baba răscolea printre chiloții. Despre plăcerea unora de a mirosi viața umezită în lenjeriile intime a aflat mai târziu. Viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Antoanetei, îi era rușine să-i spună că moșul îi fură chiloții purtați și dresurile. Genia a deschis ușa: trei pași pe holul întunecat, alți doi până la ușă, până în dreptul patului trebuia să meargă aplecată bătrâna a întins funia de rufe (joia spăla boarfe de tot felul). Pe bâjbâite, a găsit întrerupătorul, acest exercițiu îl făcea în fiecare dimineață. Odaia era întunecată ziua în amiaza mare, soarele nu trecea de pervaz. Fereastra mică avea forma tiparului de făcut cărămidă: trei ochiuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
-ți îndrepți rugăciunea? Imunitatea șinei de cale ferată inundă traversele; față de cine să-ți întorci obrazul? Locomotiva urlă, fierul trosnește, oasele pe ambele părți au culoarea lutului crud; izbești ulcica de zid, casa se umple de amintiri: pe funia de rufe, în pod, sub pragul ușii, amintirile se extind ca o pecingine. Imunitatea șinei de cale ferată nu justifică intențiile neduse până la capăt și nici nu argumentează abandonurile. Închizi ochii, urletul se face țăndări în tâmplă, apoi liniște de pustiu, atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ureche, inimă pentru mamă, plămân pentru bunicu (a fumat toată viața), unghie, lacrimă, fir de păr, cuvânt. Bunica spunea că o să te găsesc, când voi fi mare. Te rătăcesc, Dumnezeule, mereu te rătăcesc. Ieri te-am pierdut în coșul cu rufe murdare, astăzi m-am tăiat la un deget, primul strop avea culoarea vinului răsuflat. Petru în fiecare seară justifica absențele: Este atât de simplu să ți-l faci pe Dumnezeu martor în lipsa sa, avocat, judecător, cioclu, gropar, atât de simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
care nu mai sunt, ca pe o căldare cu apă din care fluturii au sorbit stelele (larve de lumină în cupele trandafirilor). Absolutul, un maxim abstract: ploaia dezamăgirii sparge ferestrele, grădina vecinului înverzește, busuiocul după icoană îmbată sfinții, frânghia de rufe leagă destinul cămășilor. Absolutul, un minim insignifiant. S-au adunat gâzele la praznicul trupului: câtă lumină în pântecele viermelui ce sfredele irisul, câte perisabilități în spatele unei furnici, cât confort pentru o conștiință de greier lenevind într-o ureche înfundată! Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de melc, pentru tristețile noastre comune! Neîncrederea putrezește tocul ferestrelor. Dansează, Genia mea, dansează! Noaptea de după nuntă sapă fântâni în icoană. Dansează! Flăcăii pulsează erecții perene scotocind ascunzișuri; fetele, umezite de rouă, după fereastră, așteaptă rândul; babele cercetează frânghia de rufe pe care soacra expune neprihănirea miresei. Dansează, Genia mea, dansează! O astfel de nuntă se va întâmplă deasupra norilor, fumul întrupă îngeri când arderile de tot sunt plăcute lui Dumnezeu. 65. Treziți-vă, fraților, treziți-vă! Ardem de vii! A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fașă. Dar cum? Când se plictisiră de bucătărie, se apucară să facă ziarele ferfeniță; șterpeliră pieptenele lui Ammaji și-l înfipseră sus într-o creangă, rupseră spițele de la umbrela lui Sampath, lăsând-o stricată și plină de găuri. Traseră jos rufele de pe tufele de lantana, unde fuseseră lăsate la uscat. Pinky scutură o creangă înfrunzită strigând: — Ticăloaselor! Duceți-vă înapoi în junglă, unde vă e locul, însă ele săreau în cercuri, pe jumătate drapate cu haine, trăgând sariuri și cearceafuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
și, învârtindu-mă pe loc prin ea, nu m-am putut împiedica să nu mă întreb dacă, pentru vreo cincizeci de mărci în plus pe zi, n-aș fi meritat ceva un pic mai mare, de exemplu un coș de rufe. Dar clinica era ocupată. Camera mea era tot ce aveau disponibil, mi-a zis sora medicală care m-a condus sus. Era drăguță. Ca o negustoreasă baltică de pește, dar fără conversația țărănească a acesteia. La momentul când terminase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ceea ce văd în fața mea este o bluză pătată de sânge? zise el. — Pare să fie uniforma ei BdM, am spus, urmărindu-l cum scoate întâi bluza și apoi o fustă bleumarin. Cât de frumos din partea amicului nostru să ne trimită rufele ei! Și asta exact când mă gândeam că devine un pic cam prea previzibil. Mai întâi un telefon anonim la Alex și acum asta. Adu-mi aminte să-mi consult agenda ca să verific dacă nu e ziua mea de naștere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
prin fața ușii, ni se încrucișează privirile, a lui coboară imediat în jos, pe pașii de cauciuc. Acum Ada a ieșit în prag. Ada care nu s-a căsătorit niciodată, care are un apartament la parter cu o grădiniță unde cad rufele celor din bloc. Începem, sunteți sigur că nu vreți să veniți? — Da. — Nu aveți nevoie de nimic? — Nu. Dă din cap, încearcă să zâmbească. — Ascultă, Ada, o opresc. Se întoarce din nou: — Domnule profesor? — Dacă cumva se întâmplă, dă-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]