3,112 matches
-
doi Își exprimaseră impasul la care ajunseseră din cauza unei știri: „Vă trimitem alăturat, materialul <<La BÎrlad au Început lucrările la o nouă dezvoltare a Fabricii de rulmenți>> pe care ziarul <<Vremea nouă>> dorește să-l publice În coloanele sale, cu rugămintea de a ne da aprobările necesare”. De aici rezultă că, În caz de neaprobare, totul s-ar fi datorat marelui secret care trebuia să Învăluie extinderea uzinei pentru a nu da prilej „dușmanului imperialist” să afle „mărețele” realizări ale p.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lucrat în așa fel încât să mă așez lângă fratele Petre Teofil, Președintele Conferinței și lângă fratele George Uba care la acea vreme era Trezorierul Conferinței Muntenia. I-am abordat și le-am propus “un târg”: “Frate Teofil, am o rugăminte pe care aș dori să o aduceți înaintea Comitetului Conferinței. La Biserica Filadelfia nu se mai pot desfășura serviciile divine în bune condiții din cauza localului mic și al numărului foarte mare de persoane care vin în Sabat. Știți că în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
3 ani s-a început un nou locaș însă nu s-a mai făcut nimic. Acum ne-am întâlnit câteva persoane și am discutat să reluăm lucrările. Ne-am rugat Domnului să găsească resurse, și vin și la dumneavoastră cu rugămintea să ne ajutați să continuăm lucrările. Eu vă rog să ne ajutați cu o sumă cât mai substanțială pentru că eu, cu ajutorul lui Dumnezeu, voi dubla această sumă!” Fratele Teofil a fost încântat de aceasta propunere, cunoștea foarte bine comunitatea; în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
a dus la comnadament, acolo prinsul a explicat că voia să ajungă acasă în Germania, a arătat o fotografie de familie în care era soția și trei copii și s-a rugat să fie îndurători cu el. Zadarnice au fost rugămințile omului, după vreo două ore a fost dus pe malul rîpei Racova și împușcat. Tălmaciul i-a spus lui Ghiță Covrig: „Ia-ți acum sacul de păpușoi, că de carne ți-ai făcut rost pe lumea cealaltă!” Mult timp consătenii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
directorului unde era prezentă și mama noului coleg de bancă. M-a rugat să-i ajut odorul oriunde ar avea nevoie și se oferă să-mi răsplătească munca cu o sumă lunară apreciabilă. Deci, în urma unui ordin și a unei rugăminți, iată-mă în postura de meditator angajat al colegului de bancă. L-am ajutat până la sfârșitul anului, dar cu rezultate mediocre. În anul următor s-a retras din școală și n-am mai știut nimic de soarta lui. Că a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
unele pasaje și direct cu el la poștă! Acum eram mai liniștit. La sfârșitul lui iulie, în plină vacanță, am iar casa plină de musafiri și când să ne așezăm la masă, sosește portarul de la Comitetul orășenesc de partid cu rugămintea să-l urmez imediat la Comitet, fiindcă a venit un tovarăș de la C.C. al P.C.R. pentru problema reclamată de mine. Îl invit pe un scaun, este servit cu bunătăți și un pahar de vin, în timp ce eu mănânc pe săturate și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ședință și se anunță clar: Se soluționează cererea de demisie a directorului, propunându-se în loc tovarășul M. Conducătorul ședinței întreabă dacă dorește cineva să ia cuvântul. Se înscrie oponentul meu declarat. „Mulțumim din inimă partidului și guvernului că a ascultat rugămintea noastră!”, zice el. I se ia cuvântul spunându-i-se că nu e vorba de nici o rugăminte, ci doar de satisfacerea unei cereri de demisie. Cer și eu cuvântul. Mă angajez să ajut noua conducere până intră în miezul problemelor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Conducătorul ședinței întreabă dacă dorește cineva să ia cuvântul. Se înscrie oponentul meu declarat. „Mulțumim din inimă partidului și guvernului că a ascultat rugămintea noastră!”, zice el. I se ia cuvântul spunându-i-se că nu e vorba de nici o rugăminte, ci doar de satisfacerea unei cereri de demisie. Cer și eu cuvântul. Mă angajez să ajut noua conducere până intră în miezul problemelor școlii și că nu-i voi face greutăți în activitatea viitoare. Așa am scăpat de direcția nedorită
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
nici de bine - eram sigur că nu -, dar nici de rău! Chiar dacă uneori am lipsit de la vreo ședință, îi rog să țină cont că sunt om în vârstă și că nu mai pot merge în pas de defilare... Sigura mea rugăminte este să fiu lăsat în pace!!! Și cât de mult voiau să nu mă lase în pace!!! Aparent calm, părăsesc sala de ședințe. Cei trei tac și mă privesc... depărtându-mă. La ședința următoare, secretarul spune cu glas tare că
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
provenind din evrei din Transilvania de nord-vest, aflată după Dictatul de la Viena sub ocupația horthistă. Am vizitat apoi locurile sfinte, reculegându-ne la Sfântul Mormânt și la Zidul Plângerii, unde, conform tradiției, am scris și eu pe o hârtiuță o rugăminte către Cel de Sus și am introdus-o într-o crăpătură. (Minunea e că rugămintea, pe care n-o divulg din motive de "confidențialitate", chiar mi s-a împlinit!) În program ni s-a prevăzut într-o dimineață și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Am vizitat apoi locurile sfinte, reculegându-ne la Sfântul Mormânt și la Zidul Plângerii, unde, conform tradiției, am scris și eu pe o hârtiuță o rugăminte către Cel de Sus și am introdus-o într-o crăpătură. (Minunea e că rugămintea, pe care n-o divulg din motive de "confidențialitate", chiar mi s-a împlinit!) În program ni s-a prevăzut într-o dimineață și o vizită într-un chibuț. Totul era frumos, case arătoase, curățenie și ordine. Am fost invitați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a oferit să organizeze un cocteil. Mi-a pus însă o condiție să nu spun la nimeni că el a suportat cheltuielile, ca să nu-i iasă vorbe între "ai noștri" că aruncă banii în vânt. Mi s-a părut ciudată rugămintea sa, dar mi-am ținut "gura", deși gestul său merita o largă popularitate , vorba unui președinte american: "Nu te gândi numai la ce face țara pentru tine, ci și la ce faci tu pentru țară". Apreciind că termenul tăcerii mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
m-a ajutat să accept modul În care Lenski se făcea de râs și ne plictisea și, prin urmare, am fost fericit, când, după Încă trei reprezentații (Călărețul de aramă de Pușkin; Don Quijote și Africa - Tărâmul minunilor), mama a cedat rugăminților mele fierbinți și s-a renunțat la toată povestea. Acum când stau și mă gândesc, acele imagini ca niște meduze, proiectate pe pânza umedă a ecranului (se presupunea că umezeala le dădea mai multă strălucire), păreau vulgare și stridente, dar
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
fost când a trebuit să dea unul dintre cele mai importante examene de absolvire. Eram la fel de Îngrijorat ca el, și chiar În ajunul evenimentului așteptat, n-am putut rezista să nu trag cu urechea la ușa camerei, unde tata, la rugămintea insistentă a lui Lenski, a făcut cu el o recapitulare În particular, verificându-i cunoștințele despre Principiile de economie politică ale lui Charles Gide. Răsfoind paginile cărții, tata Întreba, de pildă: „Ce determină valoarea?“ sau: „Care sunt deosebirile dintre bancnote
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a observat abia acuma pe Alexandru, frumosul și viteazul meu prinț! Bătu-te-ar norocu', nici nu te-am văzut. Măria ta, înclină el capul, cu demnitate. Ștefan îl bate pe umăr, cu un zâmbet fin, șăgalnic: Prințe, am o rugăminte...i se adresează ceremonios și îi întinde cazmaua. Ai fi atât de bun să-mi ții locul? Numai până mă întorc! Alexandru nu se grăbește. Ștefan rămâne cu mâna întinsă, zâmbind prelung: Bineînțeles: "de bunăvoie"... Alexandru ia cazmaua fără entuziasm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
interioară era, pur și simplu, troienită de nămeți. În starea mea, mi se părea o nebunie să ies afară. Și totuși, omul aștepta... M-am frământat astfel câteva minute, fără să mă pot decide să mă duc să-i îndeplinesc rugămintea. Sfârșitul deliberărilor mele a fost lamentabil: m-am întors la telefon (în speranța că voi îndrăzni să ies mă aventurasem totuși până în bucătăria îngustă, până la ușa ce dădea în curtea interioară) și am pus încetișor receptorul în furcă. A doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
amar, În timp ce luna subțire Se pitea după-o culme-n hotar. Umilă, smerită, parcă datoare, Când unul, altul o mai lovea, Aștri blânzi, licăreau prin ninsoare Ochii ei de cățea. I. Olteanu La Berlin, în 1922, recitând această poezie la rugămintea lui Maxim Gorki (care va fixa memorialistic momentul), Esenin rostise ultimele două versuri ale ei cu ochii în lacrimi. Berdiaev mărturisea că nu va merge în rai decât cu pisica lui în brațe. Nu ne putem închipui raiul lui Serghei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mulți la un loc sau individual) să trimită un ajutor în bani, cât se poate. Mare pomană ar face cei ce trimit. El și așa ne pomenește pe toți creștinii din România. Bine ar fi să fie auzit apelul și rugămintea lui pentru că - mi-a spus cu lacrimi - grecii se ajută, catolicii se ajută, rușii se ajuta iar noi, românii, nu! De parca n-am avea urechi de auzit. Nu toți îl văd cu ochi buni că a făcut acest Locaș lui
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Iar fata Lui cea plină de lumină Era-ntristată până la mormânt. De multe ori, cu fața Lui căzută El se ruga cu lacrimi de nespus Să treacă Tatăl, să nu-I dea paharul Paharul suferinței lui Iisus! O, Ghetsimani, grădină rugăminții, în tine plânge Domnul cu amar El se îmbracă-n suferinței Și-și pregătește drumul spre calvar. O, Ghetsimani, grădină neuitata Tu ai văzut durerea lui Iisus Pe Iuda, cum L-a sărutat odată Pe Domnul strălucirilor de sus. O
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
afectivă ce se naște uneori între călău și victimă ; mai este aici posibil și un substrat obscur de natură confesivă.) În Setea și foamea, la fel, ceva a despărțit temporar cuplul. Îndemnat de o pornire rea, bărbatul pleacă, respingând brutal rugămințile femeii. Apoi, nemaiștiind nimic de ea (și de copilul lor), regretă. Urmează căutarea, speranța regăsirii, așteptarea zadarnică, rătăcirea istovitoare pe drumuri neștiute, ajungerea într-un loc unde e ademenit să intre ca să se odihnească și să se restaureze. Când, în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
văzut cârnațul, n-au mai auzit ce le-a spus părintele, dar le-a lăsat gura apă de poftă și cel mai mărișor a strigat „dă-mi-o mie taică părinte s-o mănânc eu cu Vasilica”. La auzul acestei rugăminți, părintele a pus bucata de cârnaț în lădița șaretei, a dat bici calului și a plecat la poarta casei vecinului lui Gruia unde a reluat dialogul”. Părintele Cristea Popescu a fost un preot vrednic, credincios, cu preocupări intelectuale, cu copii
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și Constantin veneau pe jos până la „Trei vânturi”, cam cinci kilometri, și-l rugau pe tata să-i ducă cu căruța până la gara Urleasca, aproximativ 15 kilometri, pentru a ajunge la Brăila. Tata se codea, aștepta să i se repete rugămintea, dar nu-i refuza. Într-o vară, pe la sfârșitul lui august, tanti a venit însoțită de unchiul Constantin, ca de obicei, să-l roage să-i ducă la gară. Tata avea atunci două iepe frumoase cu mânji după ele, și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
15 zile până la sfârșitul anului școlar, adică atâtea cîte îmi trebuiau pentru completarea stagiului de funcționare în învățământ, stagiu necesar prezentării la examenul de capacitate. Revizor școlar era Cezar Stratula, învățător de gradul unu și licențiat în drept. La rugăminți Jenică a răspuns total negativ. N-a vrut să accepte ca să funcționez chiar în condițiile în care salariul i-l dădeam lui. Îl luasem cu mine la gazdă. Mă punea să-i torn apa la spălat, să-i curăț bocancii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
relatat istoria “Părăsitei”. - Vă rog să-l chemați aici pe domnul căpitan Marian. - Da, majestate, doar că, în spiritul disciplinei militare și al însemnelor de pe umeri, acesta nu mai e căpitan. - Mda. Vă rog să-i exprimați compozitorului Alexandru Marian rugămintea de a cânta și pentru Noi valsul durerii sale, Părăsita. În tot acest răstimp Regele era foarte atent la discuție. A ascultat și el cântecul oprind cu greu lacrima care dădea să izvorască în colțul ochilor. și, după ultimul sunet
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
am amintit și de întâlnirea din curtea academiei (la sesiunea din vară) cu fostul ambasador B., care avea un frate în comună, tatăl fostului viceprimar, și de plicul improvizat pe care mi-l dăduse să-l aduc fratelui său, cu rugămintea să nu citesc ce scrie acolo. Nu știu de ce, dar în seara aceea o mare curiozitate pusese stăpânire pe mine. M-am gândit să trec pe la Miliție și să-l rog pe șeful de post, care era un om cuminte
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]