4,629 matches
-
lenjerie; liber; liniște; mamaie; mască; mașină; meci; de metal, neagră; metal; metalică; mică; minge; la modă; musafir; neagră; de necrezut; numele; obiect; obișnuință; ochelari; ogradă, curte; pantaloni; pantofi; parcare; pălărie; părinți; perspectivă; plăcere; povară; prag; provocare; a nu purta; rochii; ruptă; sacou; sat; scară; scăpare; scîrțîit; scurte; sfîntul Andrei; sigură; sortită; spațiu; stabilitate; straie; stricată; sunet; șapcă; școală; telefon; teniși; trend; uman; umblă; urca; ușă deschisă; uz; uza; văzduh; vestă; viitor; vorbe; to weas; zilnic; zîmbește(1); 774/224/73/152
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
muncă; murdărie; muritor de foame; neajutorare; necaz; necitit; nefericire; neinspirat; neinteresant; neîngrijit; neînstărit; neliniște; nemîncat; nemulțumit; nenoroc; neșansă; neștiutor; nulitate; numere; om al străzii; om de rînd; om fără ajutor; om fără bani; omul; și onest; orfani; orgoliu; pagubă; pantaloni rupți; papuci; pasiv; din păcate; pămînt; pedeapsă; persoană; pierdut; pîine; pîrlit; plîns; ponosit; posibilități; poziție socială; praf; prăpădit; pricăjit; primejdios; putere de viață; puturos; recesiune; relativ; român; rupe pămîntul; rupt; sau rege; sărac; sărăcie; sens; simplitate; simplu; singurătate; sîrguincios; soartă; social
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); ascendență (2); atenție (2); de bloc (2); cale (2); carieră (2); la cer (2); coborîre (2); efort (2); etaje (2); de fier (2); frică (2); ghinion (2); greutate (2); infinit (2); lungime (2); prag (2); progres (2); Richter (2); ruptă (2); scări (2); succes (2); în sus (2); treabă (2); țel (2); urci (2); abrupt; abruptă; acasă; alunec; aur; autodepășire; balcon; bară; barem; la bloc; bună; bunici; casă bloc; categorie; cămin; cățărat; căzătură; cerească; ceva de urcat; coboară; cobor; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oboseală (7); spătar (7); canapea (6); comod (6); confort (6); stă (6); școală (6); ședere (6); picior (5); stai (5); suport (5); tare (5); așezare (4); confortabil (4); înalt (4); jilț (4); mare (4); pat (4); picioare (4); rotile (4); rupt (4); a sta jos (4); stabilitate (4); stricat (4); șezătoare (4); tron (4); 4 picioare (3); cu rotile (3); liniște (3); rege (3); relax (3); șezi (3); stau (3); vechi (3); așez (2); așeza (2); așezămînt (2); bază (2); de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vechi (5); dărîma (4); dezastru (4); dezmembra (4); a face (4); fărîmă (4); obiect (4); pagubă (4); pierde (4); telefon (4); ajutor (3); calculator (3); a deteriora (3); distrus (3); mașina (3); pahar (3); a repara (3); a rupe (3); rupt (3); sticlă (3); vaza (3); altera (2); avaria (2); bucăți (2); cana (2); ceas (2); ceva (2); ciob (2); copilărie (2); crăpa (2); a dărîma (2); dărîmă (2); dăuna (2); a defecta (2); desface (2); destramă (2); dezamăgire (2); face
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tristă; văzut; veselie; vești; zid (1); 806/140/55/85/0 talpă: picior (233); papuc (55); pantof (47); urmă (21); mers (18); încălțăminte (13); iute (12); mare (12); pantofi (11); călcîi (8); papuci (8); pas (8); om (6); deget (5); ruptă (5); Adidas (4); dreaptă (4); durere (4); groasă (4); mică (4); adidași (3); bază (3); calcă (3); a călca (3); degete (3); nisip (3); pămînt (3); sprijin (3); stabilitate (3); urme (3); amprentă (2); bătătură (2); bătături (2); bocăni (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
veselă (3); avuție (2); babă (2); bunică (2); bunici (2); bunuri (2); cartofi (2); călător (2); călătorie (2); colorată (2); drum (2); drumeție (2); hrană (2); împletită (2); lucru (2); mere (2); mică (2); obiect (2); pîine (2); poveste (2); ruptă (2); sărac (2); slănină (2); tolbă (2); tradițională (2); țară (2); ușoară (2); vechi (2); verde (2); viață (2); alimente; arhaisme; asigurare; autentic; avere; baghetă; bătrînică; băț; belșug; bogăție; bucate; bucurie; bunătăți; a bunicii; cadou; căruță; chei; ciobănaș; cîmp; colaci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
10); folosit (10); anticariat (8); antichitate (8); de demult (8); istorie (8); învechit (8); prieten (8); scump (8); valoros (8); arhaic (7); carte (7); demodat (7); ponosit (7); stricat (7); bun (6); ceas (6); nefolositor (6); prețios (6); rău (6); rupt (6); tradiție (6); amintire (5); interesant (5); obiect (5); ruginit (5); străvechi (5); casă (4); haine (4); îmbătrînit (4); tablou (4); valoare (4); deteriorat (3); haină (3); monument (3); de mult (3); murdar (3); nefolosit (3); praf (3); prăfuit (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aplicați tubul pe ombilic ca să-l aspire. Ridicați puțin tubul, dar nu-l desprindeți complet de piele. Țineți-l 10 secunde. Repetați operațiunea de mai multe ori. Spălați-vă cu fiertură din crengi de salcie: Ingrediente: crengi de salcie proaspăt rupte. Preparare: tăiați crengile în bucăți de 7-8 cm, puneți-le într-o oală cu apă suficientă și dați într-un clocot, apoi lăsați la foc mic până ce apa se înnegrește. Spălați locul infectat de trei ori pe zi. Puteți folosi
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
și eu multă vreme. Despre bărbați, da, se poate face o astfel de afirmație: locul lor e în dormitor, unde altundeva să-i folosești mai bine? Dar să exilezi femeia în bucătărie? Ei bine, eu nu acceptam așa ceva nici în ruptul capului. Asta până când viața m-a convins că situația e un pic altfel... Acum ai depășit și tu această etapă și te pregătești să intri în rândul gospodinelor mari. Nu știu cum ai ajuns aici, nu știu ce resorturi ascunse ți-au fost acționate
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
vrut eu odată să schimb un asemenea aparat: îl luasem de vreo trei luni și deja scotea fum ca un autobuz vechi; căpătase și un miros înfiorător, parcă-i putreziseră toate piesele; nesimțitul de la magazin n-a vrut nici în ruptul capului să-mi dea altul, zicea că defectele de natură olfactivă nu sunt acoperite de garanție; l-am și reclamat la managerul lui (un băiat frumușel, înalt și plinuț; tocmai mă despărțisem din nou de numărul unu și cred că
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
un duh somnolent, să-i deștepte din confuzie și moleșeală. Dar zbaterile lui sînt în deșert. Cine să-l înțeleagă? Licheaua, mediocrul, duduia hormonală? "Omul nou", multiplicat în puzderie de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele fără să le pese. Nu rareori, cu binecuvîntarea onctuoasă a unor clerici care nu și-au mărturisit toate păcatele. Demagogie, corupție, nevoi. În neștiința lor, de care ți-e și milă, în cecitatea lor, de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cortina; se scoală, o trage) Tu mi-ai dat o copie goală de dosar..., eu am să-ți dau o copie de mort... (Gh. P. doi intră și primul lucru pe care îl vede sînt bucățile de hîrtii împrăștiate și rupte...; înțelege...) Gh. P. doi: Popescu unu! (dă cu ochii de fotoliul și masa răsturnate; se îndreaptă spre zona unde este miniscena) Popescu întîiul! Hei! (scoate din geantă obișnuitele pachețele și sticla cu vin; se îndreaptă spre locul unde se află
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
În poezia populară, viața omului este pusă în paralel cu viața cosmosului, trăind aceeași soartă: "Trage boii și ghicește / Codrul de ce-ngălbenește, / Omul de ce-mbătrânește? Codrul de zăpadă grea, / Omul de inimă rea; Codrul de zăpadă multă, / Omul de inimă ruptă."203 Tânjind la veșnicia naturii, omul percepe antitetic pulsațiile lăuntrice ale universului: "Fost-am tinerel ca mlada / Dar amu-s bătrân ca tata; Fost-am tânăr ca un brad / Dar amu îs om uitat. Pe drum merg, pe drum mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
limitelor", principiul clasic al perfecțiunii înțelese ca fapt precis conturat și împlinit e trăit intens: "Ah! Unde-i timpul cald când orice gest/ era îmbrățișare sau ofensă!/ Azi soarele minunilor s-a stins./ Iar armonia muzicii de sfere/ cu strune rupte tinde-n necuprins/ o plasă uriașă de tăcere". Ștefan Aug. Doinaș poetizează frecvent motive ce țin de universul clasic, setea de echilibru și dezvăluirea livrescă a unei întregi Helade mitice: Venus, Achile, Apollo, Orfeu, Demetrios, Pan, precum și întâmplări intrate în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
inel, prinde-l de gol,/ fă-ți din ele frânghie/ încleștează-te strâns..." Retrăiește cu aceeași pasiune de-odinioară identitatea cu natura: "am pierdut lungimea de undă a pădurii/ întâia, frageda identitate, când erau frunze cutremurate/ și țipam cu țipătul rupt al nervurii... În elemente și cântec, li-s aproape,/ și totuși străină și surdă chemării". Volumul " Oricine și ceva" încearcă, la nivelul sugestiei, să creeze sau să ascundă probleme: Am văzut împreună ceva/ Smuls anotimpului:/ îmbrățișați,/ eram un singur ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Demiurgul este în afara spațiului și a timpului: El este înlăuntrul desăvârșit,/ interiorul punctului, mai înghesuit/ în sine decât însuși punctul". Totul este neputință și necunoaștere, din cauza frânelor transcendentale " Însă el, care știe totul/ la Nu și la Da are foile rupte" ("Elegia întâia"). În "Elegia a doua", "Getica", ce invocă zeii gnomi, păzitori ai lumii, poetul veghează la tot ce poate să se despartă de "Sine", de aici și îngrijorarea sa: Ai grijă, luptătorule, nu-ți pierde/ ochiul,/ pentru că vor aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Mirela Mureșan: Una este să vorbești de integrarea în curriculum oficial, alta e să vorbești de transformarea radicală a curriculumului oficial. Cred că singura soluție e transformarea radicală. Restul variantelor sunt doar de compromis, ca niște petece pe o haină ruptă. De ce e nevoie de asta? Cred că a dovedit-o întregul nostru proiect. Răspunsul e simplu: pentru că nu se mai poate altfel! Janina Flueraș: Deoarece omul "întreg" are nevoie de dimensiunea trans, iar curriculumul oficial o neglijează complet, construind astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ei, Nechifor Lipan, este o ipostază particulară a personajului colectiv, reprezentativă pentru profilul moral, pentru statutul psihologic și social ale comunității de ciobani din Măgura Tarcăului. Acești locuitori de sub brad, care stau în fața soarelui cu o inimă ca din el ruptă, sunt caracterizați printr o inteligență nativă, prin tărie de caracter, forță morală, dârzenie și mândrie. Toate aceste însușiri sunt atribuite și protagonistei. Caracterul arhetipal al eroinei este subliniat prin portretul fizic esențializat - construit din perspectiva naratorului - și prin portretul moral
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
momentcheie în relațiile dintre cele două personaje. Deși este convins de vinovăția sămădăului în jefuirea arendașului și în crima din pădure, Ghiță depune mărturie falsă, contribuind la disculparea lui Lică și la condamnarea lui Săilă Boarul și a lui Buză Ruptă. Opțiunea eroului este determinată nu de frică, ci de conștiința faptului că Lică are stăpâni puternici care îl protejează: (Lică) nu e om singur, ci un întreg rând de oameni din care unii se răzbună pe alții. Ghiță este astfel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nu se spun povești, crezîndu-se că la din contra, i s-ar rupe povestitorului curînd că meșile. Femeia să nu bată hainele unui copil cu maiul pînă la un an, că se face copilul bătăuș. Dacă visează cineva un strai rupt, se zice că va avea o scîrbă. De verși pe straie vin, ai să-ți faci altele noi. Dacă sare vreun scîntei pe cineva de pe vatră și se aprinde vreun strai de pe dînsul, apoi e semn a zvoană. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aduna petice de la nouă case ai căror gospodari nu sînt cununați de-al doilea și a face strai copilului, și apoi acesta nu va muri de nimic. Cînd zaci și-ți iese stîrlici* pe trup e semn de moarte. Acul rupt să nu-l azvîrli, ci să-l înfigi undeva, că altfel îți moare un copil. Cînd dai cu mătura prin pat, îți mor copiii. Sîmbăta nu-i bine a croi cămeși pentru cineva, ca nu cumva acela pentru care s-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu păcișele* de in pe partea cea bolnavă - și durerea încetează. Osînză Osînza de porc netopită e bună de răni, iar de o mănînci e rea de gură [faci bube la gură]. Oțet în ulciorul fără toartă și cu buzele rupte se face oțetul tare. Ou Din ouăle care sînt ascuțite la vîrf vor ieși cocoși, iar din cele rotunde, găini. De-ți fură din ouăle paserilor, rău îți merge în paseri pe urmă. Cine a fura ori a tăgădui un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul să se ducă singur la acea tavă. De va pune mîna întîi pe flori, în viață îi vor plăcea florile și va fi iubit de ele; iar de va apuca întîi banii, va avea mare noroc de bani. Turta ruptă se face mai multe bucățele și se împarte pe la asistenți pentru mîncare, ca să poată și copilul să ajungă vîrsta acelui bătrîn. în unele localități se obișnuiește aceasta pînă la trei ani. Cînd tinerii fac vizită primăvara la părinți, și dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu bucurie. Azi, după ce l-am devorat cu pasiunea cu care părinții noștri devorau colecția.... Submarinului Dox de 15 lei, încep "darea de seamă" cu nădejdea că va mai urma cel puțin încă un volum... Fiindcă, repet, citesc memorialistică pe rupte. Trăiesc epoci teatrale prin procură. Cunosc mari artiști sau doar mici canalii, datorită unora care au avut ocazia să le strîngă mîna (ori, doar să-i observe direct). Prin intermediul acestui gen de amintiri & portrete, eu însumi încep să cred, în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]