10,767 matches
-
a isprăvit lâna din fuior și se leagă de opoziție. Nu-i bună-bucuroasă c-o lăsăm în pace să se intereseze de Abdurraman și de voievodul Plamenaț, mai trebuie să ne și mustre cu glasul subțire al unei oarecare secte rusești, mai trebuie să-și laude guvernul cu tonul băieților ce cântă sopran la biserica San-Petru din Roma, mai trebuie să ne imputeze nouă, nu altora, nerăbdarea de-a veni la putere. Bine, onorabili confrați, nu vedeți că asta-i treaba
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îndemînă dacă, prin veleități de curaj, ați fi scrîntit-o de totului tot cu opoziția. Trăim într-adevăr într-o vreme anemică, cu sufletul în gură, vreme bătrână ca o cochetă spoită și fără de inimă. În așa vreme și din secta rusească mai sus pomenită se poate face ceva; ea e preferabilă perversității nude și va fi aprețiată, dar - în parantez fie zis - în măsură cu modestia ei. Dacă "Presa" voiește să-și reafle orizonul cată neapărat să se aboneze la câteva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
avem, vorbe pe cari nu le-am rostit. Cu ocazia călătoriei M. Sale la Iași, Cocus Mocus află ocazie de-a-și revărsa veninul asupra partidelor din Iași și a le descrie ca interesate, îmblînd după funcții, ca cuib al simpatiilor rusești și câte alte grațiozități pe cari Cocus Mocus le scoate ca o lungă panglică din gură. Toată lumea - "Monitorul oficial" în frunte - știe că M. M. L. L. au fost splendid primite la Iași, că toate partidele au participat în mod
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din nou aventurile. Și la 1868 faimoasa concesie Strousberg și o nemaipomenită dezordine în finanțe mâna pe cabinetul Brătianu la căutarea marelui espedient care să arunce praf în ochii lumii. {EminescuOpXI 383} "Deutsche Rundschau" publică un memoriu secret al guvernului rusesc din 15 ianuarie 1869, căruia se-nțelege că nu trebuie să-i uităm originea, de vreme ce pe atunci marele expedient al d-lui Brătianu consista în a pune în mișcare cestiunea orientală. Asupra politicei contelui Beust în România memoriul se esprimă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să se închine înaintea înțelepciunii și tăriei care ne guvernează. Noua teorie a fidelității cătră suveran care reiese din acest fapt poate că nu e cu totul ademenitoare pentru oricine, poate că în armata germană, în cea austriacă, în cea rusească și în altele ea să n-aibă deloc susțiitori, însă, de vreme ce șeful suprem al armatei române o găsește îndestul de bună pentru spiritul public și disciplina de la noi, o credem destul de importantă pentru a formula tot ce rezultă din asemenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fier, ci stipula și încheierea unui tractat de comerț. Fie că exigențele Austriei se vor fi găsit escesive, fie că d. Ristici va fi urmat prevențiunilor sale personale în contra acestei puteri, fie că va fi urmat în fine inspirațiilor politicei rusești, orice o fi fost, încheiarea convenției a rămas in suspenso. Dar d. Ristici [î]și făcuse socotelile fără resursele adversarului. Austria, până să vie tractatul, ceru să se bucure de tratarea nației celei mai favorizate, arătând că ea obținuse acest
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Poarta e cu minte, nu va pune preț prea mare pe-o formalitate. Din punctul de vedere austro-ungar n-ar fi tocmai pernicios daca votul Bulgariei s-ar da în Comisie de cătră un delegat al Turciei, căci atunci partidul rusesc, contrar nouă în cestiunea dunăreană, ar păgubi un vot. Dar de-o asemenea schimbare nu poate fi vorba de vreme ce Poarta are deja votul și jețul ei în Comisia Europeană. "Le Temps" zisese în unul din articolele sale pe cari le-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin această propunere vor ademeni pe unele puteri de-a nu admite anteproiectul austriac. E evident, zice foaia vieneză, că prin o asemenea procedere n-ar mai exista nici o îndoială că d. Boerescu, ministrul de externe a României, face politica rusească; căci Austro-Ungaria nu poate renunța la votul preponderant iar România se află înaintea cestiunii dacă prin politica d-lui Boerescu, voiește să ajungă a fi considerată pur și simplu o satrapie rusească. Noi credem că, pîn-acum cel puțin, d. Boerescu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Boerescu, ministrul de externe a României, face politica rusească; căci Austro-Ungaria nu poate renunța la votul preponderant iar România se află înaintea cestiunii dacă prin politica d-lui Boerescu, voiește să ajungă a fi considerată pur și simplu o satrapie rusească. Noi credem că, pîn-acum cel puțin, d. Boerescu n-a fost nicicând în pericol de-a fi bănuit că face politică rusească. Din contra. [ 16 noiembrie 1880] ["IERI LA 4 1 /2 DUPĂ-AMIAZI... "] Ieri la 4 1/2 după-amiazi d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cestiunii dacă prin politica d-lui Boerescu, voiește să ajungă a fi considerată pur și simplu o satrapie rusească. Noi credem că, pîn-acum cel puțin, d. Boerescu n-a fost nicicând în pericol de-a fi bănuit că face politică rusească. Din contra. [ 16 noiembrie 1880] ["IERI LA 4 1 /2 DUPĂ-AMIAZI... "] Ieri la 4 1/2 după-amiazi d. Titu Maiorescu, precum am anunțat, a început, în sala Facultății de Drept din Palatul Universității, cursul d-sale de prelegeri asupra Logicii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
făcut-o articolul din n-rul de vineri, 21 noiemvrie, al "Romînului", în care ni se spune ce mari, ce colosale progrese am făcut în administrația finanțelor. (Vezi adaosul de 34 procente a bugetului cheltuielilor, tainica gestiune a celor opt milioane rusești ș. a. m. d. ) Dar "ceea ce nici cei mai mari vrăjmași ai partidei de la putere nu mai pot să nege" este organizarea și dezvoltarea armatei sub roșii. Chestia asta s-o lăsăm încurcată până mai una alta. Încă n-a sosit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tratate pe larg și în modul cel mai convingător atât prin foile publice și prin Camerele legiuitoare de la 1849 încoace. E absolut neadevărat că gen. Florescu a fost cândva adiutantul vreunui general străin. Simplu delegat al guvernului românesc pe lângă armata rusească, locotenentul Florescu a luat parte la campanie de buna sa voie și a fost decorat de generalul comandant al armatei de operație cu crucea Sf. Vladimir. Ținem mult a releva încă un punct, acela al calificativului de "generali ai cutărui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noiembrie 1880] ["SCANDALUL ACTUAL... Scandalul actual cu rublele e aproape fără pereche în istoria scandalelor de asemenea natură. Decretul domnesc prin care li se ia cursul legal are următoarea cuprindere: Art. 1 Cu începere din ziua de 27 noiemvrie rublele rusești de argint și subdiviziunile lor nu vor mai avea curs legal în România. {EminescuOpXI 428} Art. 2 De la această dată și până la 31 decemvrie viitor inclusiv, ele se vor primi la casele statului pentru demonetizare pe cursul următor etc. Ele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Romîniei". Cu venirea radicalilor la putere, sub Brătianu la 1876, și acest domn a fost favorizat în mod escepțional, a fost candidat al guvernului la alegerile de deputați și, în timpul războiului ruso-român, a fost comisar civil al României pe lângă oștirile rusești, o poziție oficială ostensibil distinsă. În iulie, anul 1876, ministeriul Brătianu, care avea să execute Tratatul de Berlin cu pierderea Basarabiei și cu silita soluțiune constituțională a cestiunii izraelite, se clătina. După ce-și dăduse demisia, ministeriul s-a modificat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întregi, rectificatorul granițelor cu Basarabia în minus, omul care, fără nici o compensație, a vărsat sângele cel mai nobil al oștirii noastre, agentul de până alaltăieri al panslavismului și creatorul bandelor bulgare, d-sa cu gestiunea ascunsă a celor 8 milioane rusești, părintele rublei și a urmărilor ei, fabricatorul banilor de hârtie, omul căruia nu i-a mai rămas nici o greșală de comis, fiindcă a făptuit tot ce se poate făptui, omul purtat de creaturile întreitei minciuni și a întreitei perfidii pretinde
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
monstruoase, în ultimii ani de dictatură. A doua modalitate defulatoare, cea mai dezonorantă și mai respingătoare pentru ochi, este înhămarea la hidosul car alegoric al național-comunismului dîmbovițean și producerea, pe bandă, a surogatelor elogiind impostura unui regim impus prin tancurile rusești și dăinuind prin sloganele unui neaoșism găunos. Contingentele imnografilor de serviciu se întrec în campanii din ce în ce mai grotesc onomastice și se-nfig, prin rotație, la bucate. Printre protagoniști, și inși dotați, dar autoanulîndu-se prin chiar dezerție morală. Pentru modalitatea onorabilă, adesea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unde se află continuitatea croielii. Mai mult: cînd pică iarna, trupeții (dar și ofițerii) poartă niște căciuli care ne bagă frica-n oase. Sigur, n-o să le pretindem să poarte cușma lui Peneș Curcanul, dar nici hidoasa căciulă cu urechi rusești nu-i soluția care să ne liniștească odată pentru totdeauna. Cînd vezi căciula asta, auzi Katiușa. Există fotografia unei "ședințe" la vechea Academie Română, cu Rebreanu, Brătescu-Voinești, Iorga, Cantacuzino, și încă alții, în "uniforma" nobil-distinctă a nemuritorilor de-atunci. Inevitabilele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Din păcate, diversiunea diplomatic alelor ruso-române se aliniază liniei lungi și tragice care ne-a siluit istoria, iar acum, într-un moment fast, ne sîcîie să ne urmăm vocația europeană dintotdeauna. Vai, trăim încă într-un spațiu în care căciula rusească, urecheată, face încă moda. Aruncați-vă privirea, în aceste zile de iarnă, pe stradă, și veți constata ponderea căciulii rusești. Chestiune de modă trecătoare, veți spune. De-ar fi așa! 1996 Cîte nu spune omu' la un Beaujolais! 9 ianuarie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un moment fast, ne sîcîie să ne urmăm vocația europeană dintotdeauna. Vai, trăim încă într-un spațiu în care căciula rusească, urecheată, face încă moda. Aruncați-vă privirea, în aceste zile de iarnă, pe stradă, și veți constata ponderea căciulii rusești. Chestiune de modă trecătoare, veți spune. De-ar fi așa! 1996 Cîte nu spune omu' la un Beaujolais! 9 ianuarie Aș fi preferat să fi vorbit în deșert atunci cînd, indignat de insolența "ministrului culturii" (care, întîmplător, este și pictor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
postului. Am vrea să mai știm ce se întîmplă și în lumea bună, cea a Vestului (unde Radio București trimite, cînd și cînd, cîte un corespondent). Degeaba; relatările bat tot înspre Răsărit. Cu tot tacîmul, adică și cu pronunția marcat rusească a numelor (Baris Elțîn). Simt un frison, frison vechi, pe șira spinării. Și, capac, ieșind pe bulivar, mai și văd plimbarea căciulilor cu urechi siberiene. Brrr! e chiar frig. În anii cînd era "salonard francez" (povestește Virgil Ierunca), Cioran dădea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
speță) în "Cartea albă a Securității"! Nu mai e bîrfa, de altfel cu hazul ei aferent și cu efectul ei benign, dintre un Cioran și un Ionescu, e dihonia generalizată, întreținută de cea mai abjectă dintre... instituții, made in bolșevismul rusesc, dihonie la care este împinsă mai toată lumea scriitoricească, de la onestul cu operă importantă la condeierul delator. Că bagheta n-a fost chiar de ici, de colo, se vede în reculul, iată, după șapte ani de la prăbușirea comunismului, reculul ca stigmat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lăsau fascinate de statuia spăimoasă a lui Piotr Velichii, își imagina că va veni o vreme cînd ea va fi alternativa-șantaj la mumia lui Lenin din mausoleul roșu? Sîntem norocoșii martori, hărăziți de hazard, să asistăm la amurgul unui imperiu, rusesc și sovietic, supus, ca atîtea alte imperii, începutului și sfîrșitului, dinainte scrise, undeva, în stele. Oricum, steaua de pe Kremlin, sub a cărei rază călăuzitoare, flirtam, demonstrativ-nepartinic, într-o seară cețoasă, cu o principială tătarcă de la GUM (agromnîiul magazin universal al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ne-am dat seama de asta mult, mult mai tîrziu) un mesaj tezist în cea mai perfidă notă a luptei de clasă. Caricatura și batjocura celeilalte Românii, pe care au tăvălit-o de-a lungul și de-a latul tancurile rusești, n-au găsit mai îndrituit gest indignat decît în tatăl înzestratului scriitor nomenclaturist care, spun gurile rele, și-a scuipat, pur și simplu, fiul blasfemator în momentul apariției cărții. Dar Bietul Ioanide al magicianului Călinescu, atît de subtil tezist și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o foarte hazoasă reclamă a Connex-ului, în care căciula siberiană, hirsută și zbîrlită, se execută și face exact ce i se cere. De tot rîsul! Cînd lideri occidentali vizitează, iarna, Moscova, și-și îndeasă pe urechi, din curtoazie diplomatică, cușma rusească, asta ne-mbie doar să zîmbim; cînd însă premierul nostru face aceeași ispravă, lăsîndu-se filmat, ne cam trec niște mișcorici pe șira spinării: prea ne-am îmbrăcat, jumătate de secol, după garderoba Kremlinului, ca să mai gustăm glumițe d-astea (care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
c-un sărut fierbinte fulgul de pe geană? Continuă încă promenada fesurilor. Fete superbe, cu plete pe care fulgii rari nasc steluțe în plină zi, sînt acompaniate de juni cu fesuri trase, bleg, pe urechi. Ce nepotrivire! Continuă și parada căciulilor rusești. De la polismanii în exercițiu la conaționalii de toată mîna, căciula urecheată continuă să fie în vogă. Peneș Curcanul ar muri a doua oară, s-o vadă mișunînd asiatic pe-aici. Am cam scăpat să recunoaștem de "etichetele" defunctului regim. Orice
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]