4,832 matches
-
exemplificăm totuși: Biserica Enei (demolată în 1977), Biserica Schitul Maicilor, Biserica Postăvari, Biserica Spirea Veche, Biserica Izvorul Tămăduirii, Biserica Cotroceni, Hanul Galben, Casa Mirea, Ruinele Curții Arse (demolate în 1984), Spitalul Brâncovenesc, Biserica Pantelimon, Biserica Sfântul Mina, Biserica Sfântul Nicolae Sârbi (demolate în 1985), Biserica Sfântul Nicolae, Complexul Mânăstiresc Văcărești, Sinagoga Sefardică, Biserica Sfânta Paraschiva, Biserica Sfânta Vineri, Biserica Olteni, Biserica Sfântul Spiridon Vechi, Biserica Bradu Stoica, Biserica Sfânta Treime Dudești (demolate în 1987). În acești ani sumbri, vârfurile religioase nu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
manta și bonetă suferea mai mult nu trupul meu de fată, ci mintea mea de om tânăr. Se procurau cu greu vată (tampoanele au intrat în civilizația femeii după 1990) și foarte greu (prin rețele care veneau de la unguri sau sârbi) anticoncepționale, care erau administrate după sfatul benevol al unui (mai) cunoscător. Calendarul lunar al fetelor și femeilor era un prilej de bancuri (nu mai țin minte nici unul), de aluzii nesfârșite, de interes și de îngrijorare comunitară. Deși secrete, eventualele sarcini
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cel mai de preț al chirurgului, trebuia să-și primească „atențiile“ direct de la acesta. Se dădea/se primea, era oricum un continuu schimb în natură și doar Dumnezeu știe de ce, în condițiile astea, blocul operator se golea în ziua când sârbii - mici traficanți de frontieră - veneau cu cafea, țigări (Point sau Vikend), ciocolată, deodorante sau creme de față. Dacă erai în operație, totul era pierdut, trebuia să mai aștepți pe puțin o săptămână. Trocul se petrecea la farmacia spitalului - în zona
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sau creme de față. Dacă erai în operație, totul era pierdut, trebuia să mai aștepți pe puțin o săptămână. Trocul se petrecea la farmacia spitalului - în zona neutră dintre oraș și spital -, unde lipseau medicamentele, feșile sau leucoplastul, dar mișunau sârbii, polonezii și ungurii cu consumabile. Când primeam telefonul cu parola „condică“ (ăsta era necesarul de materiale pentru fiecare zi), ne înșfăcam halatele de molton direct peste costumul steril și alergam, cum numai în Spitalul de urgență am mai văzut, spre
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
decât foarte târziu, ne mai spune acelaș cercetător istoric C. Stan în «Școala poporană din Făgăraș» Vitregia vremurilor a vrut ca ortodocșii, vreme de aproape 70 de ani să nu aibă vlădici. Abia în 1783 după ce aci a venit episcopul sârb Ghedeon Nichitici, Sibiul devine un important centru al ortodoxiei, așa cum Blajul devenise deja centrul grecocatolic. Nichitici, un bun diplomat, se vede, a pus la cale cu clerul și cu poporul un plan bine chibzuit pentru care a obținut, nu tocmai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lent” din cauza „elementelor alogene” ; În primul rând din cauza evreilor - care „au cotropit satele Maramureșului și ale Bucovinei” și „toate orașele Basarabiei”, iar românii „n-au ridicat un deget” ca să-i oprească -, dar și din cauza maghiarilor, a rutenilor, a bulgarilor, a sârbilor, a sașilor etc., mai puțin a șvabilor („singurii aliați sinceri”) <endnote id="(vezi 67, pp. 138-140)"/>. Peste câțiva ani, la Începutul războiului, președintele ad-interim al Consiliului de Miniștri, Mihai Antonescu, acceptă și dânsul - la fel ca M. Eliade - „riscul de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este percepută ca un act paternalist, un act de favoare față de o comunitate care se abate de la normă și este deci „a-normală”. Printr-un hrisov domnesc de la mijlocul secolului al XVIII- lea, de pildă, se interzicea străinilor („greci, albanezi, sârbi și alții”) să devină boieri și să ocupe funcții publice, pentru că ei erau doar „suferiți [= tolerați] a trăi și a locui aice, În pământul țării” <endnote id="(395, p. 174)"/>. Într-un articol din 1876, Eminescu scria că, fiind „străini
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de pildă, parvenitul mitocan prin excelență, „cavalerul acumulării primitive de capital” (formula lui Svetlozar Igov), era Bai Ganiu Balkanski, personaj literar extrem de popular, creat În 1894 de scriitorul Aleko Konstantinov. Similar, parveniți fără scrupule domină scena și În comediile dramaturgului sârb Branislav Nusic <endnote id=" (575, pp. 69-74)"/>. „Cultura română - scria sociologul Ștefan Zeletin În 1927 - e Îndreptată Împotriva burgheziei noastre actuale, a capitalismului, și cum deținătorii acestuia sunt liberalii și evreii, cele două pături de seamă ale burgheziei române, cultura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Franjo Tudjman, președintele noului stat croat (1990-1999), a Încercat să-și convingă compatrioții că În lagărul de concentrare de la Jasenovac, administrat de autoritățile regimului pronazist Ante Pavelic (lagăr În care au fost exterminați zeci de mii de evrei, dar și sârbi și romi), ustașii croați s-ar fi folosit de prizonierii evrei pentru a-i maltrata pe cei sârbi. În paginile cărții lui Tudjman (Ororile războiului, 1989, cu mai multe ediții În anii ’90), evreii devin din victime călăi. Pentru a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la Jasenovac, administrat de autoritățile regimului pronazist Ante Pavelic (lagăr În care au fost exterminați zeci de mii de evrei, dar și sârbi și romi), ustașii croați s-ar fi folosit de prizonierii evrei pentru a-i maltrata pe cei sârbi. În paginile cărții lui Tudjman (Ororile războiului, 1989, cu mai multe ediții În anii ’90), evreii devin din victime călăi. Pentru a fi mai convingător, Tudjman a preluat o declarație (despre care știa că e falsă) a unui supraviețuitor sârb
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Românul numește pe străini lifte străine, lifte spurcate, și nu-i popor pe care să-l găsească drept, bun și cinstit. Așa, neamțul e al dracului, franțuzul se bucură de același calificativ măgulitor, evreul e târtan, grecul e capră râioasă, sârbul e bleod [din germ. blöd = „prost”], bulgarul cu praz și ar fi să nu mai sfârșim, dacă am voi să Înșirăm toate epitetele și apostrofările românilor contra străinilor” <endnote id="(110)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, și folcloristul I.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai puțin vioaie, și prin urmare Într-o vădită inferioritate mintală față de români”. „Dovadă că este așa - continuă D. Drăghicescu -, avem faptul că ironia și humorul românilor privește cu deosebire popoarele vecine. Românii au râs totdeauna cu deosebire pe socoteala sârbilor și bulgarilor, a ungurilor și a turcilor. Ei s-au socotit totdeauna superiori acestor vecini. Și din conștiința acestei superiorități au decurs toate glumele și ironiile ce au făcut pe socoteala lor. [De asemenea,] țiganii sunt un izvor nesecat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu pentru că l-au omorât” <endnote id="(115, p. 48)"/>. Într-un alt vechi text românesc, datând de la Începutul secolului al XVIII-lea, sunt inventariate darurile distribuite de Dumnezeu diferitelor nații : „Negustoria turcilor,/ beția și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și, implicit, ale nației asociate simbolic acestuia : „italianul e leu, germanul acvilă, arabul vier, turcul balaur, armeanul gușter, indul porumbel, sirianul pește, georgianul berbec, tătarul ogar și câne, cumanul leopard, rusul vidră, litvanul taur, grecul vulpe, bulgarul bou, românul pisică, sârbul lup, ungurul panteră, germanul zâmbru, osetinul cerb, sasul armăsar, polonul sobol, evreul viezure, albanezul castor, egipteanul țap, săcuiul caie [= gaie = șoim], circazianul bivol, persul cocor, croatul aspidă” ș.a.m.d. <endnote id="(9, p. 152)"/>. În acest text metaforic, românului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost preluată de prozatorul Mihail Sadoveanu și folosită chiar la Începutul romanului cu subiect pastoral Baltagul, apărut În 1930 : „Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială și semn fiecărui neam.” „Neamțului i-a dat șurubul”, iar țiganului - cetera. „Sârbului i-a pus În mână sapa”, iar turcului i-a zis : „Tu să fii prost ; dar să ai putere asupra altora, cu sabia”. Ungurului i-a dat „botfori [= cizme] și pinteni și rășină” să-și facă „sfârcuri la mustăți” și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
panglici de colorile naționale ungurești, printr-o delegațiune din cei mai notabili membri Împreună cu președintele [comunității evreiești]” <endnote id="(232, p. 194)"/>. Credința magică În polaznic și datina din jurul ei sunt foarte răspândite la popoarele slave din sudul României (bulgari, sârbi) și la cele din nord (cehi, slovaci, polonezi, ucraineni, bieloruși) <endnote id="(70, pp. 161-162 ; 230, pp. 55-57 ; 234, pp. 399 ș.u. ; 184, pp. 14-16)"/>. În Încercarea de a-și explica această ciudată tradiție populară - a cărei semnificație inițială
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
note de Elisabeta Simion, Editura Albatros, București, 1996 (prima ediție, 1907). 327. Simetric cu clișeul (aparent) pozitiv referitor la „proverbiala” inteligență a evreului (vezi capitolul „Inteligent, dar viclean”), În mentalitatea tradițională românească a supraviețuit clișeul negativ privind „proverbiala” prostie a sârbului. Așa cum am văzut, pentru român „sârbul e bleod [= prost]”, iar darurile primite de el de la Dumnezeu sunt „tăria și prostia”. Studiind Psichologia poporului român (1907), D. Drăghicescu a ajuns la concluzii similare : „Românul și azi râde de sârb, pe care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
București, 1996 (prima ediție, 1907). 327. Simetric cu clișeul (aparent) pozitiv referitor la „proverbiala” inteligență a evreului (vezi capitolul „Inteligent, dar viclean”), În mentalitatea tradițională românească a supraviețuit clișeul negativ privind „proverbiala” prostie a sârbului. Așa cum am văzut, pentru român „sârbul e bleod [= prost]”, iar darurile primite de el de la Dumnezeu sunt „tăria și prostia”. Studiind Psichologia poporului român (1907), D. Drăghicescu a ajuns la concluzii similare : „Românul și azi râde de sârb, pe care-l crede prost, de unde și zicătoarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prostie a sârbului. Așa cum am văzut, pentru român „sârbul e bleod [= prost]”, iar darurile primite de el de la Dumnezeu sunt „tăria și prostia”. Studiind Psichologia poporului român (1907), D. Drăghicescu a ajuns la concluzii similare : „Românul și azi râde de sârb, pe care-l crede prost, de unde și zicătoarea : «cal verde și sârb cu minte [nu există]»” (326, p. 409). „Tăria” cu care e dăruit sârbul se referă probabil la forța lui și la faptul că este aprig la luptă. O
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poporului român (1907), D. Drăghicescu a ajuns la concluzii similare : „Românul și azi râde de sârb, pe care-l crede prost, de unde și zicătoarea : «cal verde și sârb cu minte [nu există]»” (326, p. 409). „Tăria” cu care e dăruit sârbul se referă probabil la forța lui și la faptul că este aprig la luptă. O caracteristică pe care a observat-o și Ion Heliade-Rădulescu : „Iar serbul, de-și simte scăpătarea și jugul, scoață arma” (606). 328. Mihail Gheorghiade Obedenaru, La
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chile păpușoi); Solomon Bercu et Companiae (50 chile grâu); Teodor Lucanu (7 chile păpușoi); Ion Lucanu (7 chile păpușoi); Ion Tărtăcuță (24 ocă mazăre); Constantin Chirițoiu (6 chile păpușoi); Gheorghe Mirciu (7 chile păpușoi); Petrachi Trofin (6 chile păpușoi); Gheorghe Sârbul (6 chile păpușoi); Tudurache Sârbul (8 chile păpușoi); Ion Boghian (5 chile păpușoi); Petrache Sârbul (6 chile păpușoi); Ștefan Felia (6 chile păpușoi)”. Din aceste două tabele se poate lesne observa că În prima Despărțire locuiau mulți români catolici iar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Companiae (50 chile grâu); Teodor Lucanu (7 chile păpușoi); Ion Lucanu (7 chile păpușoi); Ion Tărtăcuță (24 ocă mazăre); Constantin Chirițoiu (6 chile păpușoi); Gheorghe Mirciu (7 chile păpușoi); Petrachi Trofin (6 chile păpușoi); Gheorghe Sârbul (6 chile păpușoi); Tudurache Sârbul (8 chile păpușoi); Ion Boghian (5 chile păpușoi); Petrache Sârbul (6 chile păpușoi); Ștefan Felia (6 chile păpușoi)”. Din aceste două tabele se poate lesne observa că În prima Despărțire locuiau mulți români catolici iar În cea de-a doua
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Lucanu (7 chile păpușoi); Ion Tărtăcuță (24 ocă mazăre); Constantin Chirițoiu (6 chile păpușoi); Gheorghe Mirciu (7 chile păpușoi); Petrachi Trofin (6 chile păpușoi); Gheorghe Sârbul (6 chile păpușoi); Tudurache Sârbul (8 chile păpușoi); Ion Boghian (5 chile păpușoi); Petrache Sârbul (6 chile păpușoi); Ștefan Felia (6 chile păpușoi)”. Din aceste două tabele se poate lesne observa că În prima Despărțire locuiau mulți români catolici iar În cea de-a doua mulți evrei. De asemenea, se vede interesul scăzut al evreilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
SÎrbu>> din com. Bogdănești se va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum o „bombă” inutilă și perfect lămuritoare asupra capacităților intelectuale ale unor „cadre de nădejde” de atunci: „Moara <<Alexandru Vlahuță>> din com. Alexandru Vlahuță se va numi Moara Alexandru Vlahuță”. y. Străzile cu nume
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum o „bombă” inutilă și perfect lămuritoare asupra capacităților intelectuale ale unor „cadre de nădejde” de atunci: „Moara <<Alexandru Vlahuță>> din com. Alexandru Vlahuță se va numi Moara Alexandru Vlahuță”. y. Străzile cu nume de „eroi” și „militanți ai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]