3,889 matches
-
mama (din far, de bărbații care o înconjoară, de ea însăși) își fac de lucru pe la capetele primelor rânduri. În vremea asta, pe scenă, Cățeaua dansează, alte personaje lenevind, zâmbind, observându-ne din fundal. Frații vor urca de îndată pe scândură și vor depăna, în ritm de road movie, povestea unei copilării cu tatăl absent și o mamă care nu seamănă cu celelalte („De ce face mami așa? De ce nu e ca mamele altor copii?“). Marsilianu e cu trei ani mai mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
se vedea fotoportretul din antet! (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Nu-ți lăuda prea tare areolele... Emil BRUMARU Nu-ți lăuda prea tare areolele ștampilate dulce ale sânilor, mult mai frumoase sunt nodurile cafenii din stivele de scânduri putrezind anonim în spatele casei. Nu-ți ridica șoldul la rangul voluptuos de stăpân al clipei longiline, adeseori traversa mustește în păcuri lubrefiante, sub marfare și trenuri mixte, de o mie de ori mai savuroasă, mai încleiată în volbura nezmulsă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
prețioase în sine. Cele mai vechi legături în piele cunoscute sînt copte și arabe; între secolele al VIII-lea și al XI-lea le găsim și în Occident, influențate de Orient. În legătura monastică obișnuită, părțile late erau făcute din scînduri de lemn, pentru a susține cărțile adesea voluminoase și a căror materie, pergamentul, avea tendința să se miște. Aceste scînduri erau acoperite cu piele de vițel, vacă sau scroafă și cu puține ornamente. Cărțile erau legate și în stofă. 5
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
al XI-lea le găsim și în Occident, influențate de Orient. În legătura monastică obișnuită, părțile late erau făcute din scînduri de lemn, pentru a susține cărțile adesea voluminoase și a căror materie, pergamentul, avea tendința să se miște. Aceste scînduri erau acoperite cu piele de vițel, vacă sau scroafă și cu puține ornamente. Cărțile erau legate și în stofă. 5. Bibliotecile. Principalele biblioteci se găseau în mănăstirile ale căror scriptoria erau aproape singurii producători de cărți. Existau și cîteva biblioteci
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
erau cercetați. Au mai percheziționat o casă uriașă, în stil brâncovenesc, achiziționată de aceeași mătușă minune, casă în care vecinii spun că i-ar fi văzut strecurându-se noaptea pe soții Năstase. Și chiar s-a găsit în curte o scândură de ambalaj cu numele acestora. Totuși, vila e pe numele altei persoane, care se jură că a cumpărat-o de la mătușa Tamara. Nici în reședința de la țară procurorii nu au putut intra „să-i numere ouăle“, cum spunea odată Năstase
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
demență a pământ, a iarbă gata să apară, a șanțuri cu apa religios de fragedă-n concepții. 15) Totul e pus la punct. Eu citesc doar cărți blânde, ca să-mi fac un suflet de halva caldă. Soarele trece uriaș printre scânduri, crinii au declanșat parfumuri biruitoare. Ploi mari și limpezi se preling din când în când. Cam așa stăm cu natura. Iar cu ființele, minunat! Femeile sunt din ce în ce mai frumoase. Pisicile au priviri tulburătoare. Sufletul meu e un roman picaresc... BUCUREȘTI FAR
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
calculat strategico-economic. Gospodăria, cu scule de tot felul, utilaje și resturi de inventar agricol, resurse diferite de lemn, metal, chimicale, cereale îmi sta la dispoziție. M-am apucat de lucru într-o zi de octombrie, după culesul porumbului. Aveam destule scânduri. Pe cele mai bune le tăiase bunicul din salcâmii uriași ai grădinii din spatele casei. Fusese nevoit să-i scoată, cu rădăcini cu tot, prin 1962-1963, după colectivizare, ca să mărească suprafața cultivabilă. În 1968 mai rezista o parcelă din vechea pădure
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
nevoit să-i scoată, cu rădăcini cu tot, prin 1962-1963, după colectivizare, ca să mărească suprafața cultivabilă. În 1968 mai rezista o parcelă din vechea pădure. Acolo am petrecut multe zile și nopți frumoase, nu le uit niciodată. Am ales o scândură potrivită, cu o față semirotundă. Cu un creion chimic am desenat forma din memorie. Fiindcă blana nu era foarte lată, corpul chitarei a ieșit cam alungit. Fierăstrăul folosit era destul de mare, cu dinți zâmbați; mi-a slujit doar la decupaj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
până la 100 de stânjeni de lemne. în pădure predomina fagulu și carpinu. Lemnul din aceste păduri era și este folosit la construcții de locuințe pentru oameni și pentru animale pentru furci, nuiele, grinzi, căpriori, tocuri de geamuri și de uși scânduri pentru garduri și pentru anumite dependințe, pentru traversele de cale ferată, iar în unele situații chiar și pentru producerea mangalului necesar fierăriilor de unde și denumirea locului din pădurile Albei - La Măngălărie. Se mai folosea și se mai folosește și pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
drept în ultimul timp tot mai puține . Cine intra într-o casă țărănească cu vreo 40-50 de ani în urmă,vedea că mai tot ce era în casă ca mobilier, era din lemn. Patul alcătuit din două capre și câteva scânduri acoperit cu o saltea din paie de ovăz și apoi cu un lăicer, masa rotundă, joasă, sprijinită pe picioare scurte, scăunașele și ele joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cameră și tinda. Familiile care locuiau în asemenea case erau numeroase și aveau 5-6 copii și chiar mai mulți. Acoperișul era înalt din paie de secară sau mai rar din stuf, prispele mari și late, ușa de la intrare era din scânduri cu încuietori din lemn, ferestrele cu ochiuri mici de sticlă prinse direct în lut. în odaia de locuit se găsea vatra de pământ, cuptorul unde se făcea focul și o laiță de scânduri acoperită cu un lăincer. Focul se făcea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și late, ușa de la intrare era din scânduri cu încuietori din lemn, ferestrele cu ochiuri mici de sticlă prinse direct în lut. în odaia de locuit se găsea vatra de pământ, cuptorul unde se făcea focul și o laiță de scânduri acoperită cu un lăincer. Focul se făcea cu paie, ciocani de la strujeni, bețe de răsărită, tezic și ieșea prin cahlă în podul casei sau în tindă, iar în zilele cu moloșag, fumul se lăsa în jos, umplea tinda de fum
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
despre moara de apă de la Calul Alb.. De obicei, la capătul de jos al iezăturii se făceau una sau două mori,apa venind la ele printrun jgheab,numit lăptoc. Când se ridica stăvilarul, apa cădea peste o roată mare din scânduri ce se învârtea și punea în mișcare pietrele de moară care măcinau boabele de porumb sau de grâu. Când se termina de măcinat se punea stăvilarul la loc. Acest lucru explică de ce iazurile se înșirau la rând pe cursul aceleiași
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ioan Gafencu, s-au adus chitanțiere și membrii din comitetul propus au început să umble prin sat pentru colectarea de fonduri necesare construirii noului local de punct sanitar. Când se colecta o sumă mai mare îndată se cumpărau materiale ca: scânduri, lemne, ciment etc. S-a constituit o echipă de constructori în frunte cu Ursu Gheorghe, om harnic și respectuos, cu demnitate de adevărat român. S-au făcut chirpici, sau adus lemne de la pădure, s-au săpat șanțurile pentru fundație. Punctul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu var și chiar cu humă, în fața casei se îndrepta cu lut și apoi se dădea cu negru. Ornamentarea a început să apară când unii oameni mai înstăriți acopereau casele cu șindrilă și când pe coamele caselor era câte o scândură cu flori și cu păsărele. Ornamente mai simple au apărut mai apoi la cerdac, sus la streașină sau chiar la stâlpi. Considerăm necesar să arătăm câteva lucruri și în legătură cu ornamentarea gardurilor. La început când sărăcia era la ea acasă gardurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
căldurii. De altfel casele se fac numai din BCA, BCU sau cărămidă. La fântâni în trecut nu exista nici un fel de ornamente. Fântânile, de altfel puține, erau pietruite de maiștrii fântânari de pe la Cristinești. La nivelul solului erau ghizdele (grilaj de scândură). Nu exista capac, iar vrăbiile își făceau cuiburi printre pietre în interiorul fântânii. Adăpatul animalelor se făcea direct la fântână deoarece nu existau treuci. Așa că ne putem da seama de condițiile de igienă la aceste fântâni. Mai recent fântânile se construiesc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
circularelor în comună a făcut să apară și gardurile din ostrețe, la început mai brute, cioplite din topor apoi trase prin circular, geluite și cu vârfuri tăiate, mai apoi și ornamentate. După aceste garduri a venit rândul celor făcute din scândură geluită cu stâlpi de beton sau de țeavă din fier și coama acoperită cu tablă ornamentate destul de bogat. Mai deosebite apar acum gardurile din piatră brută și din scândură bogat ornamentată. Aceste lucruri sunt posibile și datorită creșterii puterii economice
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și ornamentate. După aceste garduri a venit rândul celor făcute din scândură geluită cu stâlpi de beton sau de țeavă din fier și coama acoperită cu tablă ornamentate destul de bogat. Mai deosebite apar acum gardurile din piatră brută și din scândură bogat ornamentată. Aceste lucruri sunt posibile și datorită creșterii puterii economice a cetățenilor din comuna noastră. Mai mult decât atât, în ultima vreme s-a trecut la garduri din plase de sârmă sudate care nu țin umbră, sunt durabile și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
s-a trecut la garduri din plase de sârmă sudate care nu țin umbră, sunt durabile și totodată și estetice. e. Mobilierul Casele țărănești din Hudești aveau în general un mobilier sărăcăcios. în lungul pereților era o laiță cu câteva scânduri bătute cu chingi pe țăruși înfipți în pământ și acoperită cu o rogojină. Aceasta era folosită ca pat pentru dormit pentru unii membrii ai familiei, căci alți membrii dormeau pe cuptor și alții pe renumita vatră de pământ ce era
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Catagrafia Moldovei. Aceasta era probabil din biserica veche despre care am scris anterior sau poate chiar de la biserica din fostul sat Bobeștii-deJos, sat care încet-încet s-a desființat după incendiul din1532. în continuare este descrisă biserica astfel: . . Jos podeală de scânduri, la intrarea din coridor făcut din scânduri de Sebastian Dron. Biserica era înconjurată cu grile de lemn. Cimitirul de înmormântare e în partea de apus, lângă grădina curții Lupeni. Biserica poseda 12 fălci. La 1832 situația era clară de tot
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
veche despre care am scris anterior sau poate chiar de la biserica din fostul sat Bobeștii-deJos, sat care încet-încet s-a desființat după incendiul din1532. în continuare este descrisă biserica astfel: . . Jos podeală de scânduri, la intrarea din coridor făcut din scânduri de Sebastian Dron. Biserica era înconjurată cu grile de lemn. Cimitirul de înmormântare e în partea de apus, lângă grădina curții Lupeni. Biserica poseda 12 fălci. La 1832 situația era clară de tot. La biserica Adormirea Precistei erau preoți: Ion
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Oroftiana, acoperind-o cu șindrilă. Leon Balasinovici a șindrilit pridvorul. Oamenii din sat susțin că aici a fost adusă o icoană de la o biserică din Basarabia, zidită de Ștefan cel Mare. în 1896 cărămizile de jos au fost înlocuite cu scânduri, s-a văruit în interior și s-a reînnoit acoperișul prin stăruința preotului Gh. Dumitriu. în 1903 s-a înălțat turnul de 3 m și s-a acoperit cu tablă. Au contribuit locuitorii și proprietarul Gh. Burghele cu suma de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai marele unui sat sau comune, primar. Podli - lângă . Poiată - adăpost pentru păsările de curte. Pricuț - cot de sat ( parte de sat). Privilegiu - avantaj, înlesnire sau drept care se acordă în urma unei persoane, unui grup social. Ragilă - unealtă formată dintr-o scândură în care se află înfipți dinți de fier prin care se trage cânepa sau inul melițat sau lâna ca să se aleagă partea cea mai fină și mai lungă. Ratoș - han la drumul mare. Rășchitor - unealtă pe care se deapănă tortul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
CARUSELUL SINGAPORE FLY Scrânciobul din lemn sau Roata Mare pentru distracție este o invenție străveche, construită de-a lungul timpului de multe popoare. În Romania, cea mai mică instalație din lemn gros cu patru brațe încrucișate purta patru scaune din scândură solidă de brad. Scrânciobul, utilizat mai ales duminica, simboliza rotația sărbătorilor creștine. Capetele brațelor erau învârtite de către flăcăii vânjoși ai satului, pentru fetele de măritat, în cadrul altor jocuri sau a horelor. În timp, construcția roților s-a modernizat și s-
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
în Calea Victoriei. Cu suma colectată reușește să construiască prima ambulanță (o trăsură) după modelul celei vieneze. Caii au fost donați de prefectul de poliție de pe atunci al Capitalei, iar ca sanitari, instruiește sergenți de oraș; ca sediu, o baracă de scândură în curtea prefecturii. Acesta a fost începutul. Punctul 0. Din curtea Prefecturii „Salvarea” a fost adăpostită apoi tot într -un șopron de scânduri, de lângă Institutul medico-legal. Mai târziu, reușește să amenajeze un local propriu donat de Teodora Cazavilan, pe care
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]