4,338 matches
-
mare parte bucureșteni, adică influențați de profesorii lor care vedeau în Ibrăilea nu un discipol neevoluat al lui Gherea. Cei care l-au ascultat pe Ibrăileanu și au dat examene cu el, deci - vrînd-nevrînd - l-au citit din scoarță-n scoarță pot jura că nu-i așa. Chiar în perioada primă a Vieții Românești, el n-a neglijat aspectul estetic al operei de artă. Dar, ce să mai discut eu atîta cu d-ta această chestiune pe care sînt sigur c-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
apariția unui nou volum în seria Personalități ieșene (volumul X) ne pune în fața unui efort susținut decenii în șir cu ardoare și perseverență, însuflețire și avânt. După volumul I Personalități ieșene, Omagiu, publicat în 1972 de Ionel Maftei, cuprinzând între scoarțele unei cărți de 650 de pagini o falangă de oameni de seamă legați într-un fel oarecare de Iași, căruia îi succed prin ani noi volume la rând (pentru primele cinci volume onorat în 1987 cu premiul Vasile Conta al
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ochiul idolului. Această acțiune eliberează o lăcustă imensă, în care Ofelia recunoaște o zînă. Zîna o conduce la un faun (Doug Jones), care are o față de Hellboy încrucișat cu un idol de lemn și un corp ce pare făcut din scoarță și nămol uscat. Mirosea a pămînt, povestește mai tîrziu eroina, dar această completare verbală e superfluă : practic simțiserăm. Intensitatea detaliului senzorial e năucitoare : aproape că simțim umezeala mușchiului de pe pietre și gîdilătura lînei din vesta fetiței. Această hiperconcretețe (care pur
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Ghiță deshămase caii și le pusese în față un braț de fân apoi, la îndemnul lui Costache urcară scara spre casă fiind conduși să intre în odaia „de din jos pentru oaspeți”. Odaia aceasta este împodobită cu cele mai frumoase scoarțe, aici se păstrează așternuturile, pernele și covoarele, clituite până la pod precum și lada de zestre a fetelor de măritat. Maria auzind gălăgia făcută de noii veniți, veni din odaia de din sus și o îmbrățișă cu drag pe mamă-sa și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
tortură, precum „pironul” sau „să - geata” : „Toți ochii se pironesc asupră-mi. Privirile mă săgetează”. Naratorul face obiectul unei investigații nedi- simulate, care indică într-un alt registru al limbajului, privirea focalizată, concentrată, cea care exhibă detaliul, cea care străpunge scoarța pentru a intra în miezul lucru- rilor. Chiar și ieșind din raza de acțiune a acestor priviri, tortura se prelungește printr-o cefalee. Durerea de cap este consecința acestui asalt al privirii. Tezele lui Alexandru Dragomir oferă o accepție onto-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Răspunsul meu era mereu pozitiv și în două-trei zile ridicam de la Centrala Cărții un camion de cărți și de la magazinul "Romartizana" de pe Calea Victoriei alt camion cu 5-6 expoziții complete de artizanat, fiecare set cuprinzând 6 costume populare bărbătești, 6 femeiești, scoarțe, ștergare, marame, opinci, brâie, ceramică, articole din lemn, instrumente muzicale... Când mi-am schimbat "profilul", axându-mă pe "muzică și film", am devenit un personaj important, producător de discuri și pelicule cinematografice, simțindu-mă într-un fel coleg de breaslă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să plătesc excedent de bagaj pentru 15 saci fără să profit "de conținutul" acestora. Așa că am pornit un maraton telefonic Rio-MAE-Ministerul Culturii-Muzeul Satului și datorită faptului că pe toată linia eram "cunoscut", în final am avut câștig de cauză prețioasele "scoarțe" mi-au fost lăsate pentru a le expune, cu condiția "să am grijă că sunt de patrimoniu". Prima măsură a fost să umplu sacii cu naftalină, având în vedere clima caldă și umedă din Rio, apoi am apelat la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
instalare și un duș reconfortant, am sunat-o pe doamna Rusu și peste o oră plecam împreuna la Muzeul de artă , unde eram așteptați pentru montarea expoziției. Ni s-a pus la dispoziție un etaj întreg și pe albul pereților scoarțele noastre arătau superb. Pe baza fotografiilor trimise cu o lună înainte, cei de la Muzeu făcuseră afișe care fuseseră împânzite prin tot orașul și un frumos catalog. Seara am petrecut-o cu doamna Rusu și câțiva prieteni de-ai ei. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de fotografii și panourile cu timbre românești (și tot am mai fi avut loc). La vernisaj au participat prefectul Paulo Maluf, Secretarul pentru cultură, artiști, profesori universitari, studenți, reprezentanți mass-media și, bineînțeles, toată emigrația românească, dornică să se întâlnească, prin scoarțele măiastre de la Muzeul Satului, cu "țara". Am rostit o scurtă alocuțiune după aceea a Secretarului pentru Cultură, am acordat interviuri în dreapta și stânga și în încheiere, după numeroase felicitări și strângeri de mână, nu mai știam, soția și cu mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
viață?! Oare au pierit acești oameni, aceste idei care ar trebui să călăuzească popoarele spre un alt viitor luminos al omenirii? Alexandre, Alexandre! În viață, lucrurile nu se petrec ca în cărțile marilor umaniști pe care le-ai sorbit din scoarță în scoarță. Oameni care să moară pentru adevărul lor, din fericire, au fost și mai sunt încă puțini, poate câțiva -, dar ei sunt vânați ca fiarele, aruncați în temniță, arși pe rug, pentru că au comis sacrilegiul de a gândi altfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
au pierit acești oameni, aceste idei care ar trebui să călăuzească popoarele spre un alt viitor luminos al omenirii? Alexandre, Alexandre! În viață, lucrurile nu se petrec ca în cărțile marilor umaniști pe care le-ai sorbit din scoarță în scoarță. Oameni care să moară pentru adevărul lor, din fericire, au fost și mai sunt încă puțini, poate câțiva -, dar ei sunt vânați ca fiarele, aruncați în temniță, arși pe rug, pentru că au comis sacrilegiul de a gândi altfel decât zice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de două torțe, e vânzoleală mare. Un du-te-vino de țărăncuțe ce aleargă lipăind cărând felurite lucruri și odoare: o icoană a Maicii Domnului ferecată în aur și argint, un sfeșnic cu șapte brațe, brocarturi, lădițe, cărți ferecate în argint, covoare, scoarțe... Dați zor fetelor! Zor! Zor! Vin turcii! le îndeamnă Sora. Pe treptele ce coboară de la turn, două fete cară o ladă. Sora se repede să le dea o mână de ajutor: Aveți grijă! O puneți în ultima căruță! le îndrumă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dar și unele mai târzii). Mistica romantică declarată ̀ i părea însă exaltată sau tenebroasă, drept care se distanța de ea cel puțin cu rezervă. Poziție ambiguă, foarte asemănătoare cu a lui Goethe (care, fapt notabil, în disputele geologice asupra formării scoarței pământului, între susținătorii „neptunismului” și cei ai „vulcanismului”, numit și plutonism, se declara neptunist, viziune mai puțin catastrofică și mai clasicizantă). Cu preferința sa pentru clasic, pentru „discurs” și claritate, având o optică plasticizantă (de unde extraordinarul său dar portretistic), Călinescu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naționale, pe care le numeau scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picior), dar bun meseriaș
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și intercalarea plictisitoare «priviți și vedeți», pe care o repeta în timpul predicilor sale. Dar cine reușea să depășească repulsia pe care o inspira prima impresie și putea să aibă un colocviu cu el, își dădea seama îndată că, sub acea scoarță exterioară brută, se ascundea un suflet înțelegător, o inteligență vie și intuitivă care pătrundea în substanța lucrurilor, un om care poseda darul introspecției. În cadrul direcțiunii spirituale ori a spovezii era răbdător în a asculta, intervenind de puține ori cu răspunsuri
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lux, astăzi stăpînul ei absolut de la un capăt la celălalt. Verdele închis al castanilor nu cedase încă sub pretextul stingerii speciei locul triștilor platani care, departe de bazinul mediteranean, înalță ramuri răsucite, parcă bolnave de artrită, deasupra trunchiurilor a căror scoarță ce se cojește amintește de îngrozitoare boli de piele. Chiar pe această avenue se petrecea defilarea caleștilor sclipitor lăcuite și a harnașamentelor argintate. Automobilul era aproape necunoscut. Un singur vehicul care livra marfă, marca Serpollet, scuipînd aburi de peste tot, lăuda
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
megastarul a folosit-o la hotelul din Bangkok și, mai nou, din desene animate. Realul va primi 25 de milioane de dolari pentru ca Raul Gonzales să devină un fel de Speedy Gonzales, iar Ronaldo să interpreteze rolul ciocănitoarei Woody, perforînd scoarța Ligii Campionilor. întotdeauna e bine să copiem de la cei mai bogați și mai deștepți decît noi. Concernul Walt Disney ar putea face afaceri și în România. Personaje sînt berechet, trebuie numai o minte șugubeață să le asocieze cu figurile clasice
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Fata babei și fata moșneagului cu Cendrillon de Ch. Perrault. În locul mediului luxos din basmul francez, aci mecanica vieții unui sat de munte. Fata babei e "slută", "țîfnoasă" și s-alintă "ca cioara-n laț". Ea e "sora cea de scoarță". Fata moșului muncește de "nu-și mai strânge picioarele". E "piatra de moară în casă", iar soră-sa "busuioc de pus la icoane". Fata babei iese gătită dumineca "de parc-a lins-o vițeii". Gura babei "umbla cum umblă melița
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
colcăie de viață edenică în felul insulei din Cezara, și de pe ele fluturi se ridică în stoluri delirante. Hogaș pornește spre munții Neamțului, așa de lipsiți de mister pentru el, ca un explorator pe valea Yukonului sau pe muntele Kilimandjaro. Scoarța modestă a solului natal e înălțată și sălbăticită, făcută, spre plăcerea expediției, impracticabilă. O mare doză de savuros donchișotism intră în maniera povestitorului, a cărui Rosinantă se cheamă Pisicuța și care are și un Sancho Pancha în făptura unui tovarăș
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
olfactive. Odaia iubirii e miros de gutui și mere, iatacul bunicului iz de gutui și tutun: Aș aștepta să iasă din scrinul vechi de nuc Feliile de pâine cu dulceață Și vrafurile cărților cu poze În care-aș regăsi, subt scoarțe moi de piele, Poveștile copilăriei mele. Și pe divanul cu cretonul înflorit cu roze, Aș adormi-n iatacul cald și bun, În miros de gutui și de tutun... Oglinzile sunt senzație rece de apă stătătoare, cerdacul, un lemn viu ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sau de a organiza, într-o manieră eficientă, elementele unei sarcini de lucru - dificultăți în articularea unor secvențe practice de lucru în scopul obținerii unei finalități precise sau a unui produs finit, fără o îndrumare permanentă; 9. Rigiditatea la nivelul scoarței cerebrale - menținerea rigidă a ipotezei inițiale, chiar dacă aceasta este în discordanță cu stimulii din exterior; 10. Fragilitatea construcției personalității și infantilismul comportamental - rigiditate a conduitei, iar pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor, se poate ajunge fie la impulsivitate, agresivitate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Alexandru Philippide (15), denumirea de Vaslui ar fi de origine cumană și ar însemna sau . Conform unor tradiții populare din Colinele Tutovei, multe sate au fost întemeiate și ascunse, totodată, în inima codrilor. Viitorii locuitori tăiau, mai întâi, cercuri din scoarța copacilor, aceștia se uscau și, în luminișurile astfel create, printre arborii fără frunze, se cultivau cereale. în anii următori, dacă locul se dovedea prielnic, se ridicau case și o biserică, folosindu-se la construcție lemnul „de pe loc”. Datorită creșterii populației
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
care i-a cunoscut pe filozofii indieni face distincție în-tre brahmani și sarmani, menționîndu-l pe Buddha. Strabon spune despre acești sarmanes că ,,trăiesc în păduri și își țin viața cu frunze și fructe sălbatice. Sînt îmbrăcați cu haine făcute din scoarța copacilor și se abțin de la vin și de la orice legătură cu femeile”. Strămoșii noștri erau cunoscuși și de perși ca un exemplu demn de urmat pentru înțelepciune și bunele legi ce guvernau societatea geților. Istoricii noștri de astăzi nu vreau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naț ionale, pe care le numeau scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picioră, dar bun meseriaș
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]