112,413 matches
-
crima înfricoșătoare a avorturilor, în Mărturie ortodoxă iubitoare de Dumnezeu, Publicație a Editurii Stupul Ortodox, caietul 64, 1995, p. 76. footnote> Astăzi, precum am precizat și în rândurile de mai sus, și știința vine să dovedească acest lucru susținut de secole de către Biserică. Descoperirile științifice din domeniul embriologiei și geneticii dovedesc faptul că din momentul concepției apare o nouă existență umană, care are atâta viață și drept la viață cât are și un nou-născut, un copil de școală, un tânăr și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
observăm că pentru plăcerile acestei lumi, oamenii zilelor noastre nu numai că nu mai sunt acele ruguri aprinse și nu mai există acea sete și dorință înflăcărată de a se împărtăși cu Hristos, pe care au simțit-o creștinii în secolele primare, dar refuză darurile Lui cele mai mari: copiii. Nu trebuie uitat nici că drepturile pe care le deține o persoană nu le-a primit de la părinți, de la familie sau de la societatea în care se găsește, ci sunt drepturi conferite
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ar fi putut ajunge la termen, dar și prin faptul că în urma complicațiilor ce afectează femeia în plină perioadă procreativă, chiar dacă un mare număr de cazuri sunt salvate, funcția de reproducere este compromisă și ele rămân definitiv sterile. În primele secole creștine, cele mai grave păcate erau: apostazia, uciderea și desfrânarea. Avortul pare a fi sinteza celor trei păcate și ceva mai mult<footnote Pr. Prof. Ilie Moldovan, op. cit., p. 41. footnote>. Familii, sate, orașe, popoare întregi s-au îngropat în
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și să demonstreze acordul lor total. După Origen, el a furnizat prima prezentare sistematică și organică a credinței creștine. Speculațiile sale doctrinare merg mult dincolo de controversele contemporane și contribuie la progresul teologiei. Nici un alt Părinte al celui de-al patrulea secol nu a utilizat atât de extensiv filosofia precum Grigore de Nisa în strădania sa de a aduce misterele credinței mai aproape de înțelegerea umană. Este adevărat, nu ezită să critice filosofia păgână și să o compare cu o fiică stearpă și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Mircea Mihăieș Se spune că ierarhizările, ,top"-urile, nominalizările și premiile constituie cea mai bună reclamă pentru creația artistică. Probabil că e adevărat. Nimeni nu mai visează, astăzi, să scrie o capodoperă care să înfrunte secolele. Toată lumea visează Nobelul. Valoarea de piață a înlocuit valoarea pur și simplu. Pe urma operelor, creatorii înșiși au devenit o marfă. Nu mai contează ce scrii, compui sau pictezi. Contează dacă ești capabil să devii propriul tău agent de vânzări
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
Paris. Numai că aici, în Estul Europei (conform programului de sală, cu același recital au fost și la Belgrad), baletul parizian a venit cu un repertoriu prăfuit, alcătuit, în principal, din lucrări create în anii ^40, ^50 și ^60 ai secolului trecut, unele chiar mai vechi de secol XIX, Don Quijote (1869) și Raymonda (1898), coregrafiile lui Petipa, fiind reîmprospătate ulterior de Nureev în 1966 și respectiv 1964. Norocul nostru sunt mijloacele de difuzare a informației de astăzi, precum canalul TV Mezzo
Stele fără strălucire by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10024_a_11349]
-
conform programului de sală, cu același recital au fost și la Belgrad), baletul parizian a venit cu un repertoriu prăfuit, alcătuit, în principal, din lucrări create în anii ^40, ^50 și ^60 ai secolului trecut, unele chiar mai vechi de secol XIX, Don Quijote (1869) și Raymonda (1898), coregrafiile lui Petipa, fiind reîmprospătate ulterior de Nureev în 1966 și respectiv 1964. Norocul nostru sunt mijloacele de difuzare a informației de astăzi, precum canalul TV Mezzo, care ne ține la curent cu montările
Stele fără strălucire by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10024_a_11349]
-
devreme spre micul teatru Kammerspiele din Landshut. Am descoperit un loc splendid, intim, cochet, o casă de pe la o mie șapte sute și ceva care găzduiește acum ficțiuni. Privită de afară, casa aceasta la cărămidă roșie pare pierdută în oraș, rătăcită în secol, în timp. Intrînd pe o poartă impunătoare de lemn, ca în Ardeal, în care se decupează doar o mică ușă, ca pentru copii, începi să vezi proporții impecabil gîndite. Bîrne, lemn, mult lemn, păstrat, conservat, cultivat, înălțimi, perspective. Un hol
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
ambiguă. Ce înseamnă valoare? Care este relația dintre valoare și modă culturală? Care artist este mai ,valoros", cel care abordează o direcție radical nouă sau cel care inovat dinăuntrul unui canon existent?... Ce înseamnă ,în timp"? Douăzeci de ani? Un secol? Cinci?... Muzica lui Bach a stat în umbră aproape 100 de ani. Vermeer a fost redescoperit în secolul al XIX-lea. Importanța lui Caravaggio pentru istoria artei a fost cu adevărat afirmată de-abia în secolul al XX-lea... Astăzi
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
care abordează o direcție radical nouă sau cel care inovat dinăuntrul unui canon existent?... Ce înseamnă ,în timp"? Douăzeci de ani? Un secol? Cinci?... Muzica lui Bach a stat în umbră aproape 100 de ani. Vermeer a fost redescoperit în secolul al XIX-lea. Importanța lui Caravaggio pentru istoria artei a fost cu adevărat afirmată de-abia în secolul al XX-lea... Astăzi, mai mult ca oricând în trecut, instituții culturale, în dorința lor permanentă de a atrage publicul și curatori
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
Douăzeci de ani? Un secol? Cinci?... Muzica lui Bach a stat în umbră aproape 100 de ani. Vermeer a fost redescoperit în secolul al XIX-lea. Importanța lui Caravaggio pentru istoria artei a fost cu adevărat afirmată de-abia în secolul al XX-lea... Astăzi, mai mult ca oricând în trecut, instituții culturale, în dorința lor permanentă de a atrage publicul și curatori în căutarea gloriei unui Thoré-Burger, , descoperitorul" lui Vermeer, scotocesc mereu lista artiștilor ,uitați" în căutarea unor noi teme
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
degeaba uitat de istorie. ,Intrigi amoroase și rafinament pictural: Arta lui Frans van Mieris" de la National Gallery of Washington a fost prima retrospectivă consacrată unui artist care, dacă ar fi să ne luăm după prețurile obținute de picturile sale în secolul al XVII-lea, s-a bucurat în timpul vieții de un prestigiu aproape la fel de mare ca Rembrandt. Tablourile lui Frans van Mieris (1635-1681) descriu în amănunt luxoasele posesiuni - păsări exotice împăiate, șiraguri de perle, covoare orientale, lăute prețioase, pocale din argint
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
construirea unei compoziții de succes. Pentru contemporanii artistului, organizarea spațială sau darul său de povestitor erau mai puțin importante decât capacitatea sa de a pune în evidență detaliile. Bunul cetățean neerlandez aprecia enorm ceea ce umanistul Baldassare Castiglione numise, cu un secol mai devreme, ,spezzatura", talentul de a camufla munca depusă. Abilitatea pictorului de a reda în cele mai mici amănunte, cu trăsături de penel aproape invizibile, prezența tangibilă a materialului unei rochii, strălucirea unor baloane de săpun sau faldurile unei cortine
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
și nimic mai mult. ,Arta lui Frans van Mieris" se înscrie într-un lung șir de expoziții organizate de Galeria Națională din Washington în ultimii 30 de ani, expoziții menite să deschidă privitorului de astăzi lumea micilor maeștri olandezi din secolul al XVII-lea. Muzeul Metropolitan pare să sondeze schimbări în gustul publicului dintr-un unghi diferit. După retrospective Chassériau și Prud'hon, expoziția Anne-Louis Girodet (1767-1824) este o a treia manifestare din ultimii câțiva ani consacrată picturii franceze din perioada
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
artistului a pus, firește, accentul pe picturile timpurii. La 16 ani, Palmer produce acuarele de o remarcabilă maturitate. Lucrări precum ,Seara" sau ,Studiu cu case vechi" demonstrează un sens al compoziției care te duce cu gândul la maeștrii olandezi ai secolului al XVII-lea. Totodată, jocurile impresioniste de lumină din spatele unei perdele de copaci sunt cu totul originale... În câțiva ani, sub influența prieteniei cu mult mai vârstnicul William Blake, Palmer va produce lucrări în care a reușit, ca puțini alții
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
Oleg Garaz 3.1. Stilul „monolit” ca semn al atitudinii retorice O primă precizare o putem face referitor la perioada selectată pentru exemplificare. Pentru o mai mare claritate și vizibilitate a modului în care funcționează compresia la nivel stilistic, selectăm secolul al XVIII-lea drept punct de pornire, însă nu în accepțiunea lui barocă, preclasică sau clasică, ci în accepțiunea lui iluministă, de convergență aproximativ simetrică a Barocului și Clasicismului muzical, marcată prin limita pe care o reprezintă anul morții lui
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
mai mult decât evidentă „nostalgie” barocă. Astfel, dovezile „incriminatorii” sunt împrăștiate prin întreaga lui creație, drept indicii relevante servindu-ne, spre exemplu, opțiunea pentru tipologia de barform (AAB - stollen, stollen, abgesang, cu descendență istorică până în arta minnesang-ului german al secolelor XII-XIV, urmând meistersang-ul secolului al XV-lea, coralele protestante bachiene sau „ecourile” acestei tradiții în creația lui Brahms și Wagner) în constituirea profilurilor tematice în sonatele pentru pian sau cele două opere-seria -Mitridate, re di Ponto (1770) și La celemenza
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
nostalgie” barocă. Astfel, dovezile „incriminatorii” sunt împrăștiate prin întreaga lui creație, drept indicii relevante servindu-ne, spre exemplu, opțiunea pentru tipologia de barform (AAB - stollen, stollen, abgesang, cu descendență istorică până în arta minnesang-ului german al secolelor XII-XIV, urmând meistersang-ul secolului al XV-lea, coralele protestante bachiene sau „ecourile” acestei tradiții în creația lui Brahms și Wagner) în constituirea profilurilor tematice în sonatele pentru pian sau cele două opere-seria -Mitridate, re di Ponto (1770) și La celemenza di Tito (1791), dar
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
diferențe? Răspunsul este evident și, în egală măsură, surprinzător: ambii compozitori, fiecare în parte, nu au existat în aceeași ordine a lumii sau, altfel spus, mai degrabă în două lumi diferite, chiar dacă aparent este vorba despre același spațiu al Germaniei secolului al XVIII-lea. Iar criteriul de diferențiere îl reprezintă contextul istoric al Iluminismului. Stilul „monolit” bachian și stilul beethovenian, „defoliat” pe criteriul „antropomorfic”, se prezintă în acest fel și în virtutea poziționării lor înainte și după emergența determinantă a ideilor progresiste
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
singur de a realiza totul, nu doar în termeni cantitativi, ci și în termeni calitativi; slăbiciune inerentă condiției umane.”<footnote Ibidem, p. 191. footnote> (c) ideea împrumutului de mijloace din știința antică a retoricii - „Apare aici, în teoria artistică a secolului al XV-lea mai ales, un echivoc, hrănit poate și de felul în care sursele retorice sunt adaptate la teoria picturii prin Alberti. Când acesta preia din teoria retorică antică ideea diversității stilurilor și a dezirabilității, pentru retorul perfect, de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de epocă), stilul german, italian, francez, englez sau rus (stil național) sau stilul lui Beethoven de stilul lui Bach, Mozart, Debussy sau Verdi (stil individual). Raportarea cazului stilistic beethovenian la specificul implementării și realizării acestei concepții organice în muzica întregului secol al XIX-lea îl valorizează pe compozitor ca un punct nodal, o sursă sau o intersecție conceptuală, justificând și legitimând cu de la sine putere imaginea „beethovenocentrismului” lui Ivan Ivanovici Sollertinski. Prin raportarea la trecut, Beethoven se prezintă ca un prim
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
fetiș (cât de mult poate să spună în acest sens doar un titlu precum Pelerinajul la Beethoven) al artistului-geniu ca erou cultural de anvergură titanică și chiar mitologică, datorită valorii și importanței pe care o avea muzica lui pentru întreg secolul al XIX-lea. Pentru Wagner, ideea creșterii dintr-o celulă generativă a unei simfonii reprezintă un dat pe care el îl ia ca atare, în calitatea lui de „alfabet”, însă el merge mai departe, deoarece atât concepția simfonismului, cât și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Opțiunea pentru aceste două modele (considerate reprezentative sau privilegiate), în detrimentul altor imagini conceptuale este realizată pornind de la câteva considerente nelipsite, în opinia noastră, de o anumită importanță care le impune ca modele referențiale în noul context social-politic-artistic al începutului de secol XX. (1) În cel mai general sens posibil, creația celor doi compozitori pornește de la un context definibil ca intersecție a mai multor tendințe de reformulare a dominantelor valorice (nașterea psihanalizei freudiene, reconsiderarea legităților fizicii prin teoria relativității einsteiniene, intuitivismul bergsonian
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
legităților fizicii prin teoria relativității einsteiniene, intuitivismul bergsonian în filosofie, hegemonia marxismului în reformularea imaginii interacțiunii sociale, teoria evoluționistă darwiniană sau nașterea geopoliticii ca imagine asupra interacțiunii, formulării și distribuirii de autoritate și putere la nivel mondial). Juxtapunerea celor două secole - al XIX-lea și al XX-lea - se articulează ca una extrem de violentă și evoluează sub imperiul ideii de ruptură de vechea ordine a lumii sau, altfel spus, prin revoluționarea radicală a tempo-ului existenței și conștiinței colective. (a) Industrializarea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
rată tot mai avansată a transformării și mutațiilor tot mai frecvente. Iar acestea din urmă se precipită în imaginea unei succesiuni de rupturi, „fracturând” continuitatea firească a lucrurilor. (b) În ideea rupturii se articulează și dialectica între revoluțiile și războaiele secolului al XX-lea, aceasta putând fi interpretată ca un exponent al mutațiilor în plan economic, de stimulare, distribuire și implementare a progresului și a noii ordini sociale. Cel puțin aceste două criterii determină transformarea perspectivei și evoluția de la ideea „localismului
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]