154,308 matches
-
Elena Ceaușescu a făcut lui Nicolae Ceaușescu un rău mai mare decât toți opozanții la un loc: a proiectat asupra lui ostilitatea, apoi ura îndreptată asupra ei și l-a discreditat, creându-i imaginea unui bărbat subordonat soției sale;” Cuvântările secretarului general (Ceaușescu) s-au substituit marxismului și au oferit răspunsuri simple, în formule atât de repetate, încât începutul unei structuri lăsa să se întrevadă sfârșitul. [...] Citarea lui a devenit un ritual, în ultimii ani ai regimului, orice cuvântare sau lucrare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și au oferit răspunsuri simple, în formule atât de repetate, încât începutul unei structuri lăsa să se întrevadă sfârșitul. [...] Citarea lui a devenit un ritual, în ultimii ani ai regimului, orice cuvântare sau lucrare trebuind să includă un «citat» din secretarul general. Poate că în nici o țară comunistă fenomenul denumit de Christian Rakovski «degenerare birocratică a socialismului» nu a căpătat forme atât de grotești ca în România. [...] Monarh fără coroană - dar cu sceptru (ceea ce i-a atras felicitările lui Salvador Dali
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
împiedica pe «seniorii» de partid să se emancipeze, Ceaușescu a introdus principiul «rotării cadrelor», care, în limbaj popular, însemna a nu permite nimănui să «prindă rădăcini» în funcția deținută. [...] Ceaușescu a modificat statutul PCR, introducând ca atribuție a Congresului alegerea secretarului general, care, în loc de a mai fi al Comitetului Central era al partidului. Practic, el devenise singura persoană inamovibilă. În timpul dictaturii lui Ceaușescu, „România ilustrează anecdota celor șase paradoxuri ale socialismului: nu există șomaj, dar nimeni nu lucrează; nimeni nu lucrează
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
urmă, directorul Editurii Tehnice, fiind considerat, pe plan internațional, ca succesorul cel mai probabil al lui Ceaușescu (școlit la Moscova), dacă și în România s-ar fi impus orientarea reformistă inaugurată în URSS de M.S. Gorbaciov, după desemnarea sa ca secretar general al PCUS (1985);” În România, la eșalonul de vârf al PCR nu existau nici un fel de reformatori. În rândul membrilor de partid din vechea gardă, nemulțumirea față de autoritarismul lui Ceaușescu era puternică, dar nu se manifesta deschis din cauza fricii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
reprimarea opozanților a rămas până la sfârșit moderată. Chiar în noiembrie 1989, când regimul simțea tot mai mult amenințarea, gesturile de opoziție nu atrag arestarea: un subofițer din Timișoara care refuză să voteze în organizația de bază realegerea lui Ceaușescu ca secretar general al Congresului al XIV-lea al PCR este mutat din garnizoană. [...] Ana Blandiana va lansa o formulă explicativă: «popor vegetal» (în spiritul lui Emil Cioran); unii sunt indignați, alții încuviințează, jenați. Rămânând ferm pe poziția sa, „ostilitatea față de Gorbaciov
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
socialismului, incapabil să asigure o productivitate a muncii superioară capitalismului. Pentru a ieși din criză, M.S. Gorbaciov a promovat o politică de reforme (perestroika - restructurare) destinată să elimine acele structuri ale sistemului, considerate a fi răspunzătoare de blocajele existente. Noul secretar general a înțeles, pe măsură ce perestroika prindea viață, că ea reclamă o altă metodă de înfăptuire decât «revoluțiile de sus», înfăptuite de Petru I și Stalin și a hotărât să recurgă la «transparență» (glasnost) ca mijloc de a-și asigura o
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și sub pecetea secretului că «Sovieticii sunt acum deciși să se debaraseze de Ceaușescu» (acest ultim stâlp al stalinismului)”: Liderii sovietici au înțeles că vechiul tip de socialism bazat pe constrângere și centralizare excesivă nu mai funcționa. Ca urmare, Gorbaciov, secretarul general al PCUS, anunța reforme structurale sociale și economice și propunea descentralizarea și reducerea controlului partidului asupra puterii politice și a societății în general. În 1988, Mihail Gorbaciov a dezvoltat o nouă teorie privind relațiile internaționale, renunțând la pretențiile URSS
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ca lider reformator al comunismului, adept al politicii lui Mihail Gorbaciov. Nu a avut merite deosebite și a fost propulsat de alții, care ulterior desigur că au fost recompensați pentru sprijinul lor. De ce a fost ales tocmai el, care fusese secretar de partid la Iași? Chiar nu a avut nici un rival pe măsură? A câștigat detașat alegerile din 1990 grație imensei și abilei propagande care i s-a făcut, precum și promisiunilor făcute muncitorilor și țăranilor, categoriile sociale cele mai numeroase. În
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Borș și au fost sustrase de la vămuire (nu s-au plătit taxele vamale). Un aliat de nădejde al d-lui Iliescu a fost Răzvan Temeșan, fostul director de la Bancorex. Alte două „piese grele” ale afacerii Costea sunt: Viorel Hrebenciuc, fost secretar general al Guvernului Văcăroiu și Iosif Boda, șeful campaniei electorale din 1996 a lui Ion Iliescu (când s-au tipărit și s-au adus afișele cu pricina). În „Evenimentul zilei” din 29 mai 2000 se spunea că: „operațiunile au fost
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
aștepte inutil în fața unui sfinx care refuză să ne spună ceea ce știe. [...] Un președinte sau un premier bun pentru o anumită perioadă nu face față într-alta. De pildă, Ion Iliescu ar fi fost foarte bun de președinte (sau de secretar general al PCR), pe la sfârșitul anilor ´70 și începutul anilor ´80, ca un comunist reformist, dar nu după prăbușirea comunismului. Codelile lui Isărescu (nesiguranța de a fi candidat pentru președinție) par să indice un om slab. Ele nu îl recomandă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
normalitatea» pe care el și-o asigură, are mari probleme atât cu trecutul, cât și cu posteritatea sa. Cum îl va reține istoria: personalitatea diabolică sau providențială a României post-comuniste?; ” „Pe parcursul vieții sale a lăsat «urme». Cât a fost prim-secretar, o serie de români au reușit să fugă. Nu neapărat din cauza lui, personal. Ci a regimului pe care l-a slujit. A lăsat «urme» mult mai serioase în 1989. Mii de morți, întrebări fără răspuns despre «idealurile întinate ale comunismului
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
al societății anonime ce deține dreptul de copyright și semnează contractele fecundului autor de bestselleruri, și că, în ce-l privește, nimeni n-ar avea habar unde locuiește, nici dacă există cu adevărat. Trebuie spus că primele mele întâlniri cu secretarii care mă trimiteau la funcționari, care mă trimiteau la agenți, păreau să confirme informațiile dumneavoastră... Societatea anonimă care profita de pe urma interminabilei producții verbale de emoții, crime și scene de dragoste ale bătrânului autor are structura unei bănci eficiente. Dar atmosfera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
îndeplini condițiile. - N-aveau habar cu ce să mă umple, buretele era și prea scump și-mi făcea o groază de colțuri... Arătam îngrozitor de rău, ca o stea de mare la care-ai cusut o coadă de cal. Și-atunci secretarul literar a găsit soluția asta... Stau în pijama, buimac, nu reușesc să scot nici un sunet, deși fac eforturi să-mi mișc fălcile, ca un chitic înghesuit în grilaj, la doi pași de cișmeaua din care picură apă. Îhhh... Abia acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cu haina descheiată, e destul de sprinten pentru cei aproape șaizeci de ani ai săi, e deja în nacelă și face cu mâna, larg, elegant. Primarul pune greu piciorul pe treaptă, un soldat dă să-l împingă, dar se oprește când secretarul primăriei țipă la el. Intră pe lat, sugându-și burta să-ncapă. - Băi, da’ portița asta-i pentru țâri, cum să-ncapi? Încercând să-și facă loc în nacela cu stegulețele Franței și României, primarul face o mișcare necugetată, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
în felul său, destul de mult. "Se agitase" însemna că telefonase personal, ceea ce l-a pus pe gînduri pe inspectorul însărcinat cu supravegherea discretă a zonei, prințul necatadicsind în general să se obosească pentru atîta lucru. Plătea pentru asta cam trei-patru secretari, oameni educați și plini de rafinament, încît te puteau face să crezi că vorbești chiar cu Excelența-sa în persoană. Preocuparea față de alcătuirea regenței fusese serioasă și Mihai Mihail a aflat pînă la urmă taina-tainelor, Basarab Cantacuzino voia să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
poet suedez. 4. Maretić, Tomislav (1854‑1938) - lingvist și filolog croat. 5. Meštrović, Ivan (1833‑1962) - sculptor și gravor croat. 6. Maksimović, Dragoslav (1876‑1925) - conducător al mișcării socialiste sîrbe din Kragujevac. 7. Milojević, Tasa (1880‑1946) - om politic sîrb, secretar al Partidului socialist democrat. 8. Kautsky, Karl (1854‑1938) - publicist și om politic german, (născut la Praga), secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine (după noiembrie 1918). 1. Titlul unei celebre piese de teatru, aparținînd romancierului și dramaturgului sîrb Jovan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
gravor croat. 6. Maksimović, Dragoslav (1876‑1925) - conducător al mișcării socialiste sîrbe din Kragujevac. 7. Milojević, Tasa (1880‑1946) - om politic sîrb, secretar al Partidului socialist democrat. 8. Kautsky, Karl (1854‑1938) - publicist și om politic german, (născut la Praga), secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine (după noiembrie 1918). 1. Titlul unei celebre piese de teatru, aparținînd romancierului și dramaturgului sîrb Jovan Sterije Popović (1806‑1856). 2. Miroslav Krleža (1893‑1983), scriitor croat. 3. Cartier al Zagrebului. 1. Localități din apropierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pe nota testului la limba română. În fiecare vineri avea loc ședința U.T.C. pe liceu. Luana era responsabilă cu propaganda. George Bană, singurul elev de clasa a IX-a care făcea parte din comitetul pe școală, îndeplinea funcția de secretar. La una din aceste ședințe George o remarcă. Fata, cuminte și serioasă, părea că nu știe de existența lui. Băiatul o tot privi, cu coada ochiului, trăind puternica senzația că acel chip îi spune ceva. La următoarea adunare îi privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o tot privi, cu coada ochiului, trăind puternica senzația că acel chip îi spune ceva. La următoarea adunare îi privi fix în ceafă dar atitudinea degajată a fetei îl lăsă fără răspunsul pe care îl căuta. Spre sfârșitul anului școlar, secretarul comitetului U.T.C. pe liceu le veni observator la ora de informare politică. George Bană luă loc la catedră alături de diriginte. Elevii înțepeniră în bănci, hotărâți să arate cât de disciplinați erau. Unuia dintre ei i se dădu cuvântul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
iau parte la discuții și, cât mai exact conținutul intervenției acestora, precum și propunerile făcute. Se adaugă apoi hotărârile luate de adunare și concluziile ședinței; încheierea - se bazează pe o formulă specifică drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal, urmată de semnătura secretarului ședinței. Redactarea procesului-verbal se face în stil administrativ care presupune utilizarea unor formule tipice precum: încheiat astăzi în prezența..., cu participarea..., ordinea de zi, discuții pe marginea materialelor prezentate, drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal. Iată un model de proces-verbal
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și cluburile copiilor și elevilor”. Art. 249. Personalul didactic auxiliar este format din: a bibliotecar, documentarist, redactor; b informatician; c laborant; d tehnician; e pedagog școlar; f instructor de educație extrașcolară; g asistent social; h corepetitor; i mediator școlar; j secretar; k administrator financiar (contabil; l instructor-animator; m administrator de patrimoniu. Art. 250. Pentru ocuparea funcțiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiții de studii: a pentru funcția de bibliotecar, de documentarist și de redactor absolvirea, cu examen de diplomă, a unei
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
a liceului pedagogic, specializarea mediator școlar, ori absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui alt profil liceal, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator școlar, recunoscut de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului; j pentru funcția de secretar absolvirea unei instituții de învățământ superior, respectiv a unui liceu, cu diplomă de bacalaureat sau absolvirea învățământului postliceal cu specialitatea tehnician în activități de secretariat; k pentru funcția de administrator financiar îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru funcția
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
pentru învățământul preuniversitar, în calitate de președinte; (ii3 inspectori școlari generali din teritoriu; (iiiun director din Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu competențe în domeniu; b pentru funcția de inspector școlar general adjunct și de director la casa corpului didactic: (i secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar, în calitate de președinte; (ii 2 inspectori școlari generali din teritoriu; (iii inspectorul școlar general al inspectoratului școlar pentru care se organizează concursul; (iv un director din Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu competențe în domeniu
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
sau un conferențiar universitar din profilul postului pentru care candidează. (A se vedea comentariul de la alineatul precedent. (6 Comisia pentru concursul de ocupare a funcțiilor de îndrumare și de control din Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului este formată din: secretarul de stat al departamentului în care se află postul scos la concurs în calitate de președinte; directorul general din departamentul respectiv; un profesor sau un conferențiar universitar din profilul postului, stabilit de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. (Care este „departamentul” condus
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
stat al departamentului în care se află postul scos la concurs în calitate de președinte; directorul general din departamentul respectiv; un profesor sau un conferențiar universitar din profilul postului, stabilit de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. (Care este „departamentul” condus de secretarul de stat? Aceeași întrebare și cu referire la directorul general. (7 Reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învățământului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs. (8 Numirea personalului didactic admis la concurs, în funcțiile de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]