2,644 matches
-
devreme, iar Churchill Însuși În 1874 - și aceasta nu este o simplă coincidență biografică. Până În 1945, multe țări europene pierduseră deja două generații de lideri potențiali: cei din prima - victime sau invalizi ai primului război mondial; cei din a doua - seduși de tentația fascismului sau asasinați de naziști și simpatizanții lor. De unde calitatea În general mediocră a tinerilor politicieni din acești ani (Palmiro Togliatti, care petrecuse ultimii douăzeci de ani ca activist la Moscova, era o excepție). Popularitatea lui Léon Blum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
spre socialism”. Până În 1947, 907.000 de persoane intraseră În Partidul Comunist Francez. În Italia, cifra atingea 2.250.000, fiind mai mare decât În Polonia sau Iugoslavia. Chiar În Danemarca și Norvegia, un alegător din opt a fost inițial sedus de alternativa comunistă. În vestul Germaniei, autoritățile aliate se temeau că nostalgia pentru zilele bune ale nazismului și reacția stârnită de programele de denazificare, penuria de alimente și epidemia de infracțiuni minore i-ar putea favoriza pe sovietici sau neonaziști
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prezentat socialiștilor (mai numeroși) perspectiva unificării stângii sub egida comunistă. După eliberare, În circumstanțele specifice Europei de Est, propunerea le-a părut socialiștilor perfect rezonabilă. Chiar și În Vest, membrii mai radicali ai Partidelor Socialiste Francez și Italian au fost seduși de invitațiile comuniștilor de a se uni Într-o singură forță politică. În Est, presiunea s-a dovedit literalmente irezistibilă. Procesul a Început cu Estul Germaniei, aflat sub ocupație sovietică: Într-o Întâlnire secretă din februarie 1946 la Moscova, comuniștii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sau marxist - ceea ce, În circumstanțele de atunci, Însemna, de obicei, comunist) era luată de timpuriu. Cum mărturisește cehul Ludìk Pachman: „Am devenit marxist În 1943. Aveam 19 ani și gândul că deodată Înțelegeam tot și puteam explica tot m-a sedus, ca și ideea de a mărșălui alături de proletarii din Întreaga lume, Întâi Împotriva lui Hitler și apoi Împotriva burgheziei internaționale”. Chiar cei care nu se lăsau vrăjiți de incantația dogmei, precum Czes³av Mi³osz, au aplaudat fără reținere reformele sociale comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ciudat (drôle de guerre) din 1939-1940, Thorez a petrecut următorii cinci ani la Moscova. Partidul Comunist Francez era, pe scurt, un partid-satelit de Încredere, chiar dacă oarecum rigid: un vehicul perfect pentru ideile și practica staliniste. Generația de studenți de după război, sedusă de lideri și directive, de disciplină și de perspectiva acțiunii cot la cot cu „muncitorii”, a fost atrasă tocmai de rigiditatea PCF - cel puțin În primii ani, la fel cum partidul ceh sau polonez i-a entuziasmat inițial pe tinerii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fie temporar exonerată de aceste plăți. Londra suspecta dintotdeauna intențiile americanilor În zonă: Washingtonul, se credea, plănuia să ia locul Marii Britanii În Orientul Mijlociu, ceea ce explica de ce purtătorii de cuvânt americani adoptau uneori o retorică anticolonialistă - probabil cu intenția de a seduce elitele locale. Cu toate acestea, relațiile dintre cele două țări erau În general bune. Coreea și dinamica Războiului Rece aplanaseră resentimentele reciproce din anii ’40 și britanicii credeau că se pot baza pe simpatia americanilor față de interesele și obligațiile internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
toți cei care se voiau sofisticați. New York era capitala banilor și, poate, a artei moderne. Dar America era Încă nițel cam neșlefuită - chiar și În ochii multor americani. John F. Kennedy, În campania de candidatură și apoi ca președinte, a sedus și prin cosmpolitismul cultivat al anturajului său de la Washington, „Camelot”. Iar Camelot, la rândul său, datora mult educației și alurii europene a soției președintelui. Nu e de mirare că Jacqueline Kennedy a impus stilul european la Casa Albă. Designul european
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În afară de filosofia romantică germană - lucru la fel de adevărat În 1957, când remarca a fost făcută, ca și 20 de ani mai târziu. Dacă generația precedentă, cu sensibilitatea ei umanistă, fusese atrasă de Marx și Hegel, posomorâtul deceniu al șaptelea a fost sedus de un filon mult mai sumbru din gândirea germană: scepticismul radical al lui Michel Foucault era În mare măsură o variantă a lui Nietzsche, iar Jacques Derrida și alți autori francezi influenți s-au inspirat din Martin Heidegger pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Întrebări universale. Scriitorii și eseiștii din Spania, RFG sau Italia erau acaparați În acești ani de probleme locale - deși amenințarea teroristă care Îi preocupa avea și ea implicații ce discreditau utopismul radical. Intelectualii din Marea Britanie, care n-au fost niciodată seduși de comunism, erau indiferenți la declinul acestuia și distanți față de noua dispoziție de pe continent. În Franța, În schimb, proiectul comunist se bucurase multă vreme de o simpatie considerabilă. Când anticomunismul a luat amploare În dezbaterile publice din viața franceză, În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu 20 de ani mai devreme. Dar, ca armistițiu În războiul de o sută de ani al Irlandei, acordul promitea un răgaz durabil. Cum s-a mai Întâmplat și În alte părți, radicalii de la vârful insurgenței Îmbătrâneau și au fost seduși de perspectiva funcțiilor oficiale. Iar Republica Irlanda, care a suferit În anii ’90 o transformare socioeconomică fără precedent, nu mai semăna nici pe departe cu bătrâna „Eire” din plăsmuirile naționaliste. Într-un Dublin Întinerit și absorbit de noua sa ipostază
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
efectele sociale și interesului colectiv. Nu era ceva nou: doar o versiune mai substanțială a „economiei sociale de piață”, elaborată de Ludwig Erhard În anii ’50. Dar politica, mai ales cea ideologică, este o chestiune de formă: așa i-a sedus pe observatori „a treia cale”, articulată mai ales de Tony Blair și modelată după „triangulația” lui Bill Clinton Între stânga și dreapta. Blair se bucura de circumstanțe deosebit de avantajoase. În Marea Britanie, Margaret Thatcher mutase obiectivele politice mult spre dreapta, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a fi poet înseamnă/ zloată guturai alunecuș arta de a confisca/ ferestrele larg deschise înseamnă a fi/ da/ a fi lângă portretul lui velásquez// [...] încep noile migrări ale popoarelor/ e de așteptat vreme de iarnă/ pe un colț al mesei.” Sedus de abstracțiuni, de livresc și de raționalitate, el abolește descriptivismul și desconsideră pitorescul. Dominantă este obsesia limbajului, firească, poate, la un bilingv și în alt sens, adică la un mânuitor atât al limbajului cotidian, cât și al celui poetic. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
este întotdeauna de a-l convinge pe cititor să accepte acea concepție sau teorie. Această acțiune de convingere este totdeauna ilicită. Cu alte cuvinte, cititorul este făcut să creadă ceva si el își dă încuviințarea sub hipnoză - arta prezentării îl seduce pe cititor... Eliot, oare îl citează pe Belgion, răspunde făcând distincție între "scriitorii la care e greu să te gândești ca fiind propagandiști" și scriitorii care sunt "propagandiști inconștienți" și o a treia categorie de scriitori care, ca Lucrețiu și
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Fata îi solicită ca probă a angajamentului său afectiv întreruperea itinerariului transhumant și renunțarea la turma sa. Refugiat pe o culme unde adoarme, tânărul se confruntă în spațiul oniric cu fantasmele sale erotice întruchipate de zânele-iele, care încearcă să-l seducă pentru a le urma în palatul unde locuiesc, glasul seducției fiind cel al doinei, cântec popular melancolic, asociat adesea suferințelor din dragoste. Promisiunea împlinirii erotice eufemizată de chemarea-doină a zânelor asociază amnezia thanatică. În cântecul-chemare al ielelor, precum în cel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
apărut la Berlin în 1861. Mihai Eminescu utilizase basmul lui Kunisch într-un poem cu titlul, Fata în gradina de aur, modificând finalul. În povestea reginei, raportul seducător-sedusă este inversat, Zânele, Luna, ipostaze ale unei feminități supranaturale, încearcă să-l seducă pe tânărul păstor. Importanța acestei picturi se poate vedea și din ecourile sale în epocă. În 1909, criticul anonim îi dedică un articol consistent, "Pictorul G.D. Mirea", în Ilustrațiunea, unde avem la pagina 60 și o reproducere după Vârful cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poetice transcrise muzical într-un cadru vast de natură la Octav Smigelschi, pentru a nu pune la socoteală și portretele făcute diverșilor compozitori și muzicieni în cheia unei sensibilități simboliste care acordă combustiile creației cu intensitatea afectului și autoconsumul deplin. Sedus la rândul lui de mitul poetului orfic, Kimon Loghi (1873-1952) tratează tema într-un tablou intitulat Orfeu (ulei pe carton, 60 x 49 cm). Cântărețul din liră în semiprofil, cu lira în mână, stă rezemat de o piatră la marginea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Dar Îndrăzneț cu ochii”, „cu obrăjei ca doi bujori / De rumeni bată-i vina...” În modul de expunere se face apel la o ironie infantilă, iar dialogul este sugestiv. Idila dintre cei doi e un simplu joc. Pentru a o seduce pe Cătălina, Cătălin urmează un ritual asemănător cu cel al vânatului păsărilor (cu lațul) În evul mediu. „Cum vânătoruntinde-n crâng La păsărele brațul, Când ți-oi Întinde brațul stâng, Să mă cuprinzi cu brațul...” Cei doi formează un cuplu fericit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se află, iar Împlinirea nu poate avea loc fără satisfacerea setei neobișnuite pentru posesia acestuia, Într-o vreme când singurul criteriu al valorii omului era proprietatea asupra pământului. Un fecior de țărani săraci, pe nume Ion Pop al Glanetașului, o seduce pe Ana, fiica lui Vasile Baciu, țăran Înstărit, În scopul obținerii de zestre a pământului, o dată cu fata, pe care va fi nevoit să i-o dea de nevastă. După certuri Încrâncenate, Ion obține ceea ce și-a dorit atât de mult
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
către cercetarea educației. Autorii vorbeau și despre o matematică a calității care nu există încă, dar se întrevede prin evoluția recentă a informaticii și ar putea deveni un sprijin decisiv pentru această metodă interpretativă. Iată o temă ce ar putea seduce pe cineva talentat în metodologie și cu suficiente informații nu doar în științele antropologice, ci și în logică, matematică și informatică! 1.Pentru cei tentați să o utilizeze, trimit la excelenta monografie a lui Robert Atkinson (2006), o lucrare foarte
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]