5,139 matches
-
Absorbirea de către sistemul imaginarului a formelor de reprezentare a sinelui și a alterității îi dovedește forța și remarcabila capacitate de simbolizare. Lume internă a mentalului colectiv în care se proiectează imaginea "prismatică" (descrisă de Wunenburger) - zonă de intersecție a reprezentării senzoriale cu reprezentarea intelectivă și cu cea creativă, imaginarul rămâne ancorat în referința sa istorică, deși el o memorează și o menține lung timp prin simboluri. Întâlnirea dintre real și imaginar nu este, după cum spuneam, antitetică, ci provoacă și reprezentări coerente
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ar mai putea motiva astăzi confruntarea iconoclaștilor cu iconodulii? Care ar mai putea fi miza intoleranței față de imagine? Dacă poate fi înțeles procesul psihic al nevoii de (auto)reprezentare, dacă filosofia utilizează azi variate tipologii ale imaginii, iar știința desparte senzorialul de imaginar, dacă pot fi sistematizate structurile imaginarului colectiv și tratată obiectiv istoria înfruntărilor ideologice din jurul imaginii, utilizarea ei în politicile laice și în cele religioase, în arta contemporană și în societate îi relevă și la ora actuală problemele și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
discurilor intervertebrale nu se fac pe toată suprafața lor, ci numai pe o suprafață redusă, totdeauna în porțiunea lor anterioră. Mobilitatea acestui segment al rahisului are o importanță deosebită, deoarece asigură independența corpului în raport cu trunchiul, condiția esențială pentru vigilența organelor senzoriale. Practic, mobilitatea coloanei cervicale poate fi analizată fie segmentar (etajul superior cu două vertebre atls și axis și inferior cu celelalte 5 vertebreă fie în ansamblu ei. În practica reeducării funcțiomnale a cifo-lordozelor problema se va pune, totdeauna, numai în
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
care se desemnează percepțiile primare 2 (engl. basic perceptions). Verbele de percepție fac parte dintr-un sistem mai larg de redare a surselor de informație exterioară, care include verbele de comunicare și verbele cognitive, precum și termenii care desemnează anumite procese senzoriale (adjectivele care desemnează nume de culori, cele care denumesc proprietăți de natură gustativă sau tactilă, substantivele care denumesc reacții fiziologice etc.). Pornind de la delimitarea domeniului semantic al percepției, vom descrie, pe baza definițiilor lexicografice, câmpul lexico-semantic3 al verbelor de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de la definiția procesului percepției formulată în psihologia cognitivă, pentru a urmări componentele de sens care au relevanță în plan lingvistic. În psihologie, percepția este definită ca "funcție de captare a informației despre evenimentele din mediul exterior sau interior, pe calea mecanismelor senzoriale"4. În DEX 2009 se surprinde extensiunea termenului și spre zona cognitivă: "proces psihic prin care obiectele și fenomenele din lumea obiectivă care acționează nemijlocit asupra organelor de simț sunt reflectate în totalitatea însușirilor lor, ca un întreg unitar; imagine
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a percepe. Din contextele în care apare verbul a percepe în română, se detașează un sens larg, mai general, și un sens restrâns, mai specializat. Sensul larg este cuprins în definiția din DEX 2009: a percepe înseamnă a înregistra, pe cale senzorială sau mentală, informațiile din mediul exterior sau interior. Contextele în care apare termenul arată că nu se poate distinge clar între percepția fizică, concretă 6, și percepția mentală. Natura esențial fizică a procesului este opacizată, observându-se o apropiere semantică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Acest zgomot nu iradiază și nu se percepe într-o anumită perioadă a ciclului cardiac. (5) Câinii percep mirosuri pe care le emană obiecte aflate la 15 metri sub pământ. (6) Fumătorii percep altfel gustul alimentelor. (7) Copiii cu tulburări senzoriale percep atingerea într-un mod divers. Verbul a percepe poate fi folosit ca hiperonim 7 al verbelor de percepție fizică inerentă ca a vedea, a auzi, a mirosi etc. și al verbelor de reprezentare mentală, cognitive, desemnând procese de natură
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vedea, a auzi, a mirosi 1 la clasa verbelor de percepție se exprimă similar în termenii definițiilor substanțiale: pe lângă prezența semului comun [A percepe], se observă și prezența unui sem individualizator variabil, care exprimă mijloacele diferite de captare de informației senzoriale: [Cu ajutorul văzului/auzului/mirosului]. Componenta nonintențională a percepțiilor denotate de aceste verbe este prezentă prin menționarea trăsăturilor văz, auz, miros, care sunt proprietăți inerente ale referenților cu trăsătura [+Animat]. Verbul a simți este nonspecificat cu privire la tipul de percepție senzorială exprimată
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
informației senzoriale: [Cu ajutorul văzului/auzului/mirosului]. Componenta nonintențională a percepțiilor denotate de aceste verbe este prezentă prin menționarea trăsăturilor văz, auz, miros, care sunt proprietăți inerente ale referenților cu trăsătura [+Animat]. Verbul a simți este nonspecificat cu privire la tipul de percepție senzorială exprimată. A simți redă atât percepții fizice senzoriale, cât și percepții abstracte, cognitiv-afective, fiindcă, așa cum se specifică în definiția lexicografică, poate surprinde și percepția unei calități. Paradigma verbelor de percepție interferează în zona percepțiilor chimice (tactile, olfactive) cu zona senzațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a percepțiilor denotate de aceste verbe este prezentă prin menționarea trăsăturilor văz, auz, miros, care sunt proprietăți inerente ale referenților cu trăsătura [+Animat]. Verbul a simți este nonspecificat cu privire la tipul de percepție senzorială exprimată. A simți redă atât percepții fizice senzoriale, cât și percepții abstracte, cognitiv-afective, fiindcă, așa cum se specifică în definiția lexicografică, poate surprinde și percepția unei calități. Paradigma verbelor de percepție interferează în zona percepțiilor chimice (tactile, olfactive) cu zona senzațiilor fizice. Putem vorbi, în astfel de contexte, de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fi perceput vizual/auditiv/olfactiv de către un referent". Cele stări stări cu structura [a arăta/a suna/a mirosi + proprietate], care evocă percepții vizuale, auditive și olfactive, nu pot exista în absența unui referent, lexicalizat sau nelexicalizat, care să înregistreze senzorial informațiile de natură fizică exprimate. Între aceste verbe și cele de la (8) -(11) există însă o diferență semantico-sintactică, care impune tratarea lor ca două subclase distincte. În exemplul (15) se exprimă proprietatea referentului din poziția subiectului de a percepe stimulii
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vedea, care poate reda atât percepția nointențională, cât și percepția intențională, prin selecția unor compliniri nominale cu proprietăți semantice interne diferite. Trei tipuri distincte de percepție nonintențională - tactilă, olfactivă și gustativă - pot fi exprimate prin structuri care conțin verbul neutru senzorial a simți, urmat de un substantiv abstract care codifică o proprietate fizică 26. Această "limitare" în folosirea verbului a simți doar pentru cele trei tipuri de percepție fizică poate fi pusă în legătură cu natura lor chimică. Paradigma verbelor de percepție aparentă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unor concepte comune în limbi diferite. Paradigma lexicală a verbelor de percepție din limba română este incompletă, golurile lexicale fiind "ocupate" prin mijloace compoziționale. Exprimarea anumitor tipuri de percepție se realizează prin structuri cu verbul a avea sau cu verbul senzorial neutru a simți și nominalul abstract care trimite la proprietatea perceptuală respectivă (gust, miros, formă, calitate a formei - asprime, netezime etc.). CAPITOLUL 2 STRUCTURA INTERNĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În raport cu alte clase de cuvinte, verbul se distinge prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbe de percepție pasivă (engl. verbs of passive perception). Pe de o parte, autorul asociază aceste clasificări cu gradul de implicare a referentului din poziția subiectului în procesul de percepție: în cazul primei clase de verbe, acesta înregistrează inerent informația senzorială prin faptul că posedă respectiva facultate senzorială, față de procesele de percepție activă, în care perceptorul controlează procesul percepției. A treia clasă este delimitată de Leech prin caracteristica verbelor de a selecta un subiect gramatical care denotă de fapt "obiectul" percepției
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
passive perception). Pe de o parte, autorul asociază aceste clasificări cu gradul de implicare a referentului din poziția subiectului în procesul de percepție: în cazul primei clase de verbe, acesta înregistrează inerent informația senzorială prin faptul că posedă respectiva facultate senzorială, față de procesele de percepție activă, în care perceptorul controlează procesul percepției. A treia clasă este delimitată de Leech prin caracteristica verbelor de a selecta un subiect gramatical care denotă de fapt "obiectul" percepției. Pe de altă parte, și Leech folosește
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
împrumută" termeni și concepte din domenii mai accesibile, precum cel fizic, pentru a exprima procese mai abstracte din domeniul cognitiv, emoțional, comunicațional. Sweetser denumește acest fenomen metafora MIND-AS-BODY72, arătând că se bazează pe corespondențele dintre experiența externă și stările interne, senzoriale, emoționale sau cognitive 73. În accepția cercetătoarei, această relație presupune conceptualizarea unui întreg domeniu, cel cognitiv, în termeni fiziologici și corespunde relației de sens denumite de Lakoff și Johnson (1980) "metaforă conceptuală". În studiul lui Sweetser (1990: 30) se precizează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a terminat examenele. (34) Abia dacă s-a atins de engleză toată vacanța! S-a remarcat de asemenea că în toate limbile indo-europene verbul feel 'a simți', corelat cel mai frecvent cu percepția tactilă, poate acoperi întreaga categorie de percepții senzoriale (olfactive, gustative). În română, nu există verbe specifice pentru percepția nonintențională gustativă sau pentru cea olfactivă, acestea fiind exprimate cu verbul a simți și nominalele corespunzătoare (a simți gust/miros). Simțul gustativ este corelat, cel mai adesea, cu domeniul preferințelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
primar se plasează cât mai sus în ierarhie (adică cât mai la stânga) poate dezvolta sensuri specifice percepțiilor situate mai jos în ierarhie. Autorul precizează că extinderile semantice se produc doar de la stânga la dreapta, chiar dacă, în cazul unora dintre modalitățile senzoriale, unele poziții rămân "neacoperite". Ipoteza se verifică și în română pentru percepția vizuală, al cărei membru prototipic este a vedea. Atunci când selectează un complement realizat propozițional, a vedea desemnează și alte percepții decât percepția vizuală. Contextual, verbul poate suplini predicații
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care verbul a auzi înregistrează trecerea spre alt domeniu conceptual, desemnând un proces cognitiv de tipul a afla; în cazul percepțiilor de contact, stimulii care pot fi percepuți accesează, direct sau prin metonimie, trăsăturile [+Emisie de miros], [+Proprietate gustativă], [+Proprietate senzorială]85. 4. Tipare de construcție a verbelor de percepție nonintențională. Valențe semantico-sintactice Ideea interdependenței dintre semantică și sintaxă se regăsește în numeroase lucrări asupra verbelor de percepție (Labelle 1996, Rizzi 2003, Enghels 2007, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.). Cele mai multe studii
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a întâmplat, dar nu știu sigur. 4.2.5.3. Tiparul [a auzi + GCompldacă] Ca și verbul a vedea, a auzi poate primi drept complinire o subordonată interogativă indirectă introdusă prin complementizatorul dacă. În această configurație se exprimă o percepție senzorială directă: (78) Nu aud [dacă sună telefonul]. ("Nu aud sunetul telefonului") Configurația este posibilă și cu un verb la viitor, sensul verbului glisând către domeniul cognitiv: (79) Voi auzi ("voi afla") dacă vei pleca. 4.2.6. A auzi, cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
direct, care poate avea realizare nominală sau propozițională. 4.3.1. A simți cu obiect direct realizat prin GN În funcție de natura semantică a argumentului intern, a simți poate exprima percepția gustativă (97), percepția olfactivă (98) sau, cel mai frecvent, percepția senzorială tactilă (99) a unui referent [+Animat]: (97) După ce mănânc, simt [gust amar]. (98) De ce simt [miros puternic de gaz], iar alarma nu pornește? (99) Simt [o înțepătură] în partea stângă a pieptului. (www.tpu.ro) În cazul percepției gustative, în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că toate aceste senzații fizice au un reflex la nivel tactil 108. În numeroase utilizări, verbul a simți selectează în poziția obiectului direct nominale abstracte, care denotă stări psihice sau afective. În aceste contexte, nu se exprimă o percepție strict senzorială, ci un continuum între percepția fizică senzorială și percepția inferențială: (101) Simt tristețea care o învăluie. 4.3.2. A simți cu obiect direct realizat propozițional Verbul a simți poate selecta un obiect direct realizat printr-un GCompl introdus de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
reflex la nivel tactil 108. În numeroase utilizări, verbul a simți selectează în poziția obiectului direct nominale abstracte, care denotă stări psihice sau afective. În aceste contexte, nu se exprimă o percepție strict senzorială, ci un continuum între percepția fizică senzorială și percepția inferențială: (101) Simt tristețea care o învăluie. 4.3.2. A simți cu obiect direct realizat propozițional Verbul a simți poate selecta un obiect direct realizat printr-un GCompl introdus de conjuncția că109: (102) Simt că are gust
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
aceste contexte, în poziția obiectului direct apare un nominal care exprimă un act de vorbire: (185) Nu ascultă ("nu dă atenție") niciodată sfaturile mele. (186) I-am ascultat ("am înfăptuit") rugămintea și am sunat-o. * Când exprimă o percepție directă, senzorială, verbul a mirosi selectează în poziția obiectului direct referenți cu trăsătura [+Emisie de miros]138: (187) Miroase parfumul/florile. Selectând obiecte directe al căror referent este [+Abstract], verbul se deplasează spre zona anticipativă, redând o percepție intuitivă, fără legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a mirosi selectează în poziția obiectului direct referenți cu trăsătura [+Emisie de miros]138: (187) Miroase parfumul/florile. Selectând obiecte directe al căror referent este [+Abstract], verbul se deplasează spre zona anticipativă, redând o percepție intuitivă, fără legătură cu domeniul senzorial: (188) Am mirosit intenția lor de a pleca pe furiș. * Verbul a atinge 139 desemnează în utilizarea primară ("a lua contact cu") percepții directe senzoriale, selectând nominale cu trăsătura semantică [+Concret]. În construcțiile de acest tip, verbul își atrage frecvent
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]