3,287 matches
-
de la Râmnicu Sărat, unde au fost închiși legionarii, până a duce la serbarea legionară de la Iași (proclamat oraș legionar) pe rege și regina Elena, ca și cum ar fi fost încorporați în acest partid de asasini, până a profana Alba Iulia cu serbare legionară, până a le pune la dispoziție trenuri speciale, până a subscrie din tezaurul statului 30 de milioane la Ajutorul legionar, care nu are de dat socoteli la nimeni, până, în fine, a tolera asasinarea fără judecată a 62 de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Verde. Nici un înalt prelat nu a voit să oficieze, simțind, probabil, că în ziua scadenței, care fatal va urma, ar face parte din cei cari vor plăti cu capul lor aceste nenorocite ceremonii și asasinate. Precum nici la Iași, la serbarea legionară, numai Gurie, rușinea prelaților basarabeni, a oficiat slujba. La Radio Londra concluziunea era: „Ces assasinats avec la connivence du gouvernement qui n’a pas arrété les assasins“. ianuarie 1941 Legionarii au toată puterea, Antonescu joacă rolul lui Kerenski: discursuri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cunoaște. * Unele manuale alternative sunt bune de înlocuit. * S-a inventat un nou concurs: „Profesorul întreabă și tot el răspunde”. * „Cântarea României” a fost înlocuită cu Festivalul Național „Un pas înainte și doi înapoi / Uite-așa se joacă pe la noi”. * Serbările școlare nu mai sunt dedicate tovarășilor „El” și „Ea”; sunt anonime. * Prin unele orașe, lucrurile au rămas ca în epoca de aur: ziua nu curge apa, noaptea nu arde lumina, caloriferele nu merg nici ziua, nici noaptea. * Pescărușii doar anunță
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
În sprijinul acestui opțional voi folosi diferite resurse materiale clasice cum sunt planșele, ilustrațiile, fișele de lucru, precum și moderne prin prezentări ale produselor activității pe calculator, în format Power Point și înregistrări video . Evaluarea va fi realizată prin probe practice, serbări, expoziții care vor beneficia de prezență părinților, realizând în acest fel un parteneriat școală familie -comunitate. OBIECTIV INTERDISCIPLINAR Dezvoltarea capacității de exprimare a unor sentimente prin mișcare scenica, mimica și/sau gestica, precum și dezvoltarea abilităților practice prin folosirea unor tehnici
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII Audierea unor conținuturi literare și redarea verbală; exerciții de dicție; exerciții de memorare; jocuri de rol; exerciții de interpretare artistică; Exerciții de exprimare; exerciții de realizare a unui decor adecvat serbării;exerciții de prezentare pe scena; STANDARDE CURRICULARE 5.1.Dezvoltarea capacității de a selecționă și de a opta pentru o creație artistică, conform preferințelor Exerciții pentru descrierea produsului activității personale și a colegilor 5.2.Evidențierea elementelor pozitive și negative
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
încurcate-evaluare sumativa 18. 12.06.2014 Carnavalul personajelor-evaluarefinală MODALITĂȚI DE EVALUARE Evaluarea se va efectua: *Continuu -prin repovestiri, dramatizări, colaje, jocuri didactice și de rol; *Lunar, semestrial prin teme de evaluare propuse, prin organizarea de expoziții permanente cu lucrările copiilor, serbări. Bibliografie: POVESTEA BRĂDUȚULUI E iarnă. A nins cu fulgi mari o noapte întreagă și zăpada a crescut văzând cu ochii. Când s-a trezit din somn, brăduțul a rămas mut de uimire! Nu mai văzuse atâta zăpadă de când era el
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
în bună măsură, invectivele prin diverse gazete (ca la ușa cortului), și propaganda ostentativă contra antisemitului Eminescu, în special în afara hotarelor literaturii (în diverse conjuncturi politice), dar s-au împuținat simțitor și intervențiile encomiastice ale diverșilor pompieri de ocazie, de pe la serbările școlare (mai ales) sau cele festive, prilejuite de tradiționalele zile comemorative ori aniversare, așa încât lucrurile par a se fi așezat într-o matcă a normalului, în ceea ce privește cunoașterea și recunoașterea... poetului național. Continuă să se insiste doar, cu argumente mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și înțeleasă această atitudine de către comentatorii săi din varii momente ale derulării istoriei contemporane. Adrian Dinu Rachieru ia în discuție intervențiile gazetărești ale lui Eminescu, cele mai de timpurii, de la Federațiunea budapestană, unde sentimentul conștiinței și al emancipării naționale primează. Serbarea de la Putna, din 1871, este de asemenea de o importanță majoră în cunoașterea și identificarea exprimării în cauza națională a poetului, "vizionar și criticist". De aici învinuirea pe care i-o aduc unii de a fi reacționar, mai ales în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
din publicistica nuvelistului: Amintiri din timpurile "Unirei", Zi-i patimă și te mântuie, Jalbă la Dumnezeu, Slănicul de ieri și de azi, Mărțișor, Cercului Convorbiri literare, Lettre ouverte à M. Anatole France, An nou, veac nou, Cânele călcat pe coadă, Serbarea comemorativă pentru moartea lui Grigore Ghica voievod, Discurs la statuia lui Ștefan cel Mare, Discurs la inaugurarea Teatrului Național din Iași, Discurs la punerea pietrei fundamentale a bisericii Sf. Niculai, Discurs la realizarea reformei învățământului secundar și superior, Discurs la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ștefan cel Mare, tipărit la București, apare nuvela lui Gane Stejarul din Borzești (pp. 23-29). Alți colaboratori: Riria, A. D. Xenopol. A. Vlahuță. C. I. Istrati, D. Bolintineanu, V. Alecsandri. Volumul, dedicat lui Spiru Haret, a apărut în "Editura comitetului organizării serbării la Borzești (județul Bacău) a celui de al patrulea centenar de la moartea marelui domn al Moldovei, 4 iulie 1904". Colaborează la revista bârlădeană Făt-Frumos. 1905. Luceafărul publică în nr. 15-10 din 15 august (p. 296) răspunsul nuvelistului de la Iași la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
un răspuns de Iacob Negruzzi. A fost publicat de Academia Română, în seria Discursuri de recepțiune, XXXII. Editura C. Sfetea tipărește la București volumul Spice (238 p.), dedicat publicisticii scriitorului. Ultimul volum publicat în timpul vieții cuprinde: Ciubucul logofătului Manole Buhuș, O serbare școlară, Mângăiere, Poveste de Crăciun, Alecsandri-Eminescu, Discurs la statuia lui Alecsandri, Jubileul Convorbirilor literare, La mormântul lui Mihail Kogălniceanu, Două lumi. 1910. În albumul Eminescu comemorativ, alcătuit de Octav Minar, întâlnim și semnătura lui Gane, care, în Amintiri, evocă figura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Pentru nobila lucrare, pentru oarele senine Ce în vălmășagul vieții ne-a fost dat ca să gustăm! Ție, dar, o! scump prietin, plin paharul închinăm!... După ce s-a isprăvit de cetit toată materia literară în proză și versuri pregătită pentru acea serbare, am trecut în sala banchetului unde, deodată, deschizându-se perdelele ce acopereau teatrul, s-a auzit glasul prefăcut a lui Missir care era ascuns în dosul micii scene. Hai la păpuși!... Hai la păpuși!... La păpuși! Cum voiți, boieri dv.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
funcție. Programul cuprindea: o ședință cu factorii de răspundere din raion, dimineața (timp în care doamna Cameniță a mers la dom Toma, marele meșter pantofar, pentru a-și comanda sandale pentru sezonul de vară...), iar după-amiaza, participarea la o mare serbare pionierească, la Casa de Cultură, urmată de o chermeză tovărășească. Ziua de 8 Martie devenise o sărbătoare foarte importantă - aceasta era linia, se inventau tot soiul de sărbători, ca să fie uitate cele vechi. Gârmoci și Fanache fierseseră întreaga săptămână dinaintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
decurs bine, cei doi șefuleți ai raionului Serenite erau pe punctul de a înregistra un succes deosebit: cel puțin așa apreciau ei după manifestările tovarășului Cameniță. Trecuseră cu brio de momentele grele, până pe la orele cinci ale după-amiezei, când deja serbarea pionierească era în toi (tovarășul asista la spectacol tolănit pe un fotoliu uriaș adus special în lojă, ca să încapă trupul lui mătăhălos), marele oaspete de la regiune nu urlase la ei doi decât o dată și nu-i înjurase decât de două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Suceava ca membru în Comisia Județeană pentru ocrotirea naturii. A participat la conferințele naționale de la Suceava și Sinaia. În colaborare cu profesorul Traian Percec, a fost premiat pentru un album cu plânse botanice. Au rămas în manuscris mai multe lucari: „Serbările de la Putna din 1871 și 1926", Monagrafia comunei Tereblecea, „Spațiile verzi din orașul Rădăuți”, „Corelații în predarea științelor biologice”, „Emil Racoviță”, și altele. La Rădăuți, ca o continuare a activității artistice de la Arboroasa, a organizat spectacole de teatru, ca regizor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
în arene! Cei ce mor martiri, o, Cezar, un salut trimit spre tine! Azi văzduhul clocotește de triumfu-ți efemer... Peste leșuri du-ți mărirea închegată din ruine; Sufletul ni-l cheamă Domnul, să-l înalțe către cer! Roma geme de serbare, gânditori pășesc Lictorii: Îndoieli și remușcare pe-a lor fețe se citesc! Se așează-n mândre jilțuri Consulii și Senatorii, Iar Vestalele în taină fața dalbă și-o-nvelesc! Haideți, frați, martiri ai Crucii! Haideți dornici în arene... Blânzi soldați
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
greață după ce am ascultat anunțul acesta publicitar. Limba română este o limbă prea bună și tolerantă cu acest popor care nu o merită și o chinuie la fiecare frază. 23 octombrie 2004 Printr-un ciudat concurs de împrejurări, particip la serbarea "Ramadanul" în sala de mese a căminului Moraud cu o parte din comunitatea algeriană din Québec-ville. Am știut că prăjiturile pe care le pregăteau se numesc baclava și că ibric se numește vasul în care se fierbe cafeaua. Acest lucru
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
prezente cântă în cor imnul țării, în care este vorba de niște "lei ai Africii", dacă înțeleg eu bine. Apoi se spune rugăciunea "Tatăl nostru" și se promite dans pentru toată lumea. Revin mai târziu în bucătărie pentru a prepara un ceai. Serbarea camerunezilor este pe sfârșite, iar participanții au aerul de a se certa între ei. Gesticulează larg, vorbesc tare și sacadat, așa cum doar africanii sunt capabili să o facă. Extrem de simpatici. M-am dumirit, făceau politică. Reportajul de pe TV5 dedicat lui
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de fete care a fondat-o fără procese verbale, ca și urmașelor lor de asemenea vrednice fiice ale satului. Atunci în anul acela, în vacanța de vară, un grup de tineri entuziaști, fete și băieți au organizat o foarte frumoasă serbare sătească susținută de un cor de peste 40 de persoane, sub bagheta talentatului Pavel Popa cantor la biserica satului, au interpretat muzică populară talentații soliști Victor Budac, Ion Budac, Livia Cârțan, Lenuța Tutor și alții. S-au întrecut pe ei înșiși
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
colegă, doamna Maria Budac împreună cu directorul de atunci al școlii, domnul Nicu Budac, precum și cu primarul satului, domnul Ieronim Budac au reținut după spectacol întregul ansamblu pentru felicitări și pentru întocmirea unui plan de viitor în vederea organizării și a altor serbări la marile sărbători creștinești de peste vară, fie de Rusalii, fie de Sfânta Mărie Mare, care musai să se lase apoi cu mare bal mare, la care să cânte bandele de suflători ai satului până la ziuă. Cu această ocazie una dintre
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
hotară ieșeau a doua zi de Rosalii amândouo satele. Strejenii duceau o bute cu vin și de-ale gurii fiecare ceva în traistă, la fel și arpășenii veneau cu fluierași de le zicea de joc și-și petreceau toată ziua. Serbarea asta s-a ținut în fiecare an până pe la 1900, prin Mlăci cum i se zice locului acela unde-i crucea. Atunci pădurea era aproape, spuneau bătrânii că erau numai arini și mesteceni, de nu vedeai vitele dacă nu ședeai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de satisfacții, de tihnă pe tălpiță la vreme de înserare, în dumineci senine, după o săptămână plină de trudă pe hotar, în luncă sau la pădure. Era perioada în care tinerii mai răsăriți ai satului, sub inițiativa domnului învățător organizau serbări populare, unde se manifestau grupurile de dansuri folclorice, corurile vestite ale liceenilor și studenților veniți în vacanțele de vară, ansamblurile de fluierași, recitatorii de poezii patriotice și membrii echipei de teatru de amatori care amuzau cel mai mult mulțimea nelipsită
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a constituit și un comitet de conducere al G.A.C.ului format din: - Trântor Ilie președinte și - Tarcea Traian, Folea Diogen, Grovu T. Ioan, Bâcan Virginia, Giurcă Vasile, Stoica Vasile, Folea Gheorghe, și Blendea Ioan ca membri. A fost «mare serbare mare», bandele satului sub conducerea lui Onu Blendea și-au desumflat bojocii până seara târziu, feciorii au învârtit fâșnețele satului de-au frământat tot noroiul din uliță în fața primăriei, iar corul improvizat din câțiva școlari din clasele mai mari au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de la regiune: Zdrobite cătușe în urmă rămân, În frunte-i mereu muncitorul, Stăpân pe destin e poporul. Trăiască, Trăiască Republica noastră În marș de năvalnic șuvoi, Revărsat. Muncitori și țărani, Cărturari și ostași Zidim România republicii noi! În «entuziasmul general», serbările s-au încheiat cu o telegramă de felicitare și de mulțumire din partea sătenilor către mult iubitul și stimatul conducător de partid și de stat Gheorghi-Dej, luptător pentru țară și popor, pentru că partidul, drăguțul, făcuse bine și le confiscase «în sfârșit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
n-am scăpat de... cum să spun? gloria aceasta... E drept că n-am fost fluerat pentru vreo lucrare de teatru (cariera mea artistică a fost așa de scurtă și așa de săracă!) ci la o întrunire publică, la o serbare organizată de Liga Culturală în sala Teatrului Național din Iași; și că n-am fost fluerat pentru atitudinea mea sau pentru ideile mele ci pentru atitudinea și ideile altora, ale celor în numele cărora vorbeam. (Fusesem delegat, cu sarcina aceasta, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]