3,422 matches
-
orice și tot stă la taclale - pentru că e 1 noaptea și el n-are unde să se ducă. — Și de asta te exciți așa de tare la ideea c-o s-o lucrăm pe De Haven? Considine zâmbi și ciocăni în sertarul de sus al biroului. — De ce pariez că există o sticlă acolo? Danny simți că roșește și el. Pentru că ești deștept? Mâna lui Mal continuă să ciocăne. — Nu, pentru că nervii tăi sunt la fel de încordați ca și ai mei și pentru că miroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Lavoris. Ca de la un ofițer superior la boboc: polițiștii care miros a apă de gură sunt băutori. Și polițiștii băutori care își cunosc măsura sunt de regulă polițiști buni. „Polițiști buni” dădu undă verde. Danny împinse mâna lui Considine, trase sertarul și scoase o sticlă de un sfert și două pahare de carton. Turnă câte o porție cvadruplă și îi întinse unul din pahare lui Considine, care acceptă cu o înclinare din cap. Apoi ridicară paharele. Danny spuse: — Pentru ambele cazuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de martor al apărării și imunitate completă, cu condiția să ne mai răspundeți la câteva întrebări și să ne permiteți să luăm cu noi jurnalul dumneavoastră. Eisler se ridică în picioare, se apropie cu picioare tremurânde de birou și descuie sertarul de jos. Căută, scoase un jurnal legat în piele, se întoarse cu el și îl așeză pe masă. Puneți cele câteva întrebări și plecați. Dudley coborî o palmă foarte încet: Ia-o ușor. Mal spuse: Vom avea astăzi încă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
deschise mai tare și văzu un birou confortabil, rafturi cu cărți, scaune aranjate în jurul unei canapele din piele, apoi un alt birou încărcat cu hârtii. Se uită prin ele - copii de scenarii cu însemnări făcute de mână pe margini -, trase sertarele și găsi teancuri de plicuri și coli de corespondență cu antetul lui Claire De Haven, colițe de timbre și un portmoneu vechi de piele. Uitându-se în el, descoperi legitimații expirate, emise pe numele lui Reynolds Loftis: un card de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
în diverse organizații de stânga, un carnet de conducere din 1936, emis de statul California, cu o etichetă pe spate: „Informații pentru urgențe medicale”. Alergic la penicilină, mici crize recurente de artrită, grupa de sânge 0-I. EL? Danny închise sertarele, descuie ușa de la toaletă, își șterse fața cu un prosop și se îndreptă agale spre sala de proiecție. Luminile erau aprinse, ecranul alb, iar Claire stătea pe canapea. Ea îi spuse: Nu credeam că un băiat dur ca tine poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
detectivului ăsta, cum îl cheamă, să se uite prin registre. Danny ignoră remarca tipului. Carmichael se întoarse la lucru prin ușa de acces. Sally arătă spre fișetul cu dosare. — Cam căcăcios omul. Scuzați expresia, zise ea. Fișele medicale sunt în sertarul de jos. Sunt amestecate - bărbați și femei. Dar nu credeți că aici a lucrat un asasin adevărat, nu-i așa? Danny râse. — Nu, dar un monstru în carne și oase poate că da. *** I-a luat o oră ca să parcurgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mocheta de pe hol, se uită sub ea, răsturnă vitrina din dormitor, golind-o, despuie patul și smulse dulăpiorul de medicamente din baie. Întoarse cu dosul în sus mobila din camera de zi, se uită sub perne și tapiserie, apoi răsturnă sertarele din bucătărie până când pe jos nu se mai vedeau decât tacâmuri și farfurii sparte. Zări o sticlă pe jumătate plină lângă aparatul de radio, o deschise, dar mușchii gâtului îi erau prea congestionați, așa că o aruncă, doborând jaluzelele. Se duse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
se se oțărau unul la altul și cu o orchestră zgomotoasă pe fundal. Mal avu impresia că-l aude pe Minear țipând, dar muzica era dată la maximum. Mal muncea. În birou - masa de lucru, fișetele și un scrin cu sertare - se găseau o groază de scenarii de film, copii la indigo ale corespondenței politice a lui Minear, corespondența primită, diverse rapoarte și un revolver calibrul 32 cu încărcătorul gol și țeava afumată. Dormitorul era decorat în culori pastelate și era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
calibrul 32 cu încărcătorul gol și țeava afumată. Dormitorul era decorat în culori pastelate și era înțesat cu mormane de cărți. Se mai găseau acolo un garderob plin cu haine scumpe și câteva rafturi cu pantofi. Un scrin vechi conținea sertare care scoaseră la iveală articole de propagandă. Sub pat nu găsi decât alte perechi de pantofi și nimic altceva. Muzica de operă continua să răsune în camera de alături. Mal își verifică ceasul. Văzu că era 10.25: trecuse o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
descuie. Intră, încuie ușa și blocă încuietoarea. Existau cel puțin cincisprezece încăperi care trebuiau cercetate. Mal se gândi: dulapuri, debarale, camere cu birouri. Dădu peste masa de scris de lângă scara interioară. Trase afară cel puțin o jumătate de duzină de sertare și verifică și debaraua alăturată, căutând și verificând dosare și hârtii. Nimic. Se duse în partea din spate a casei. Alte două debarale. Aspiratoare, perii de covor, haine din blană de nurcă și o rugă înălțată spre Dumnezeul lui prezbiterian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
haine din blană de nurcă și o rugă înălțată spre Dumnezeul lui prezbiterian: rogu-Te, nu-i lăsa să le țină într-un seif! Un birou în care se ajungea prin baia din spate, o bibliotecă, un birou cu opt sertare pline cu de toate: scenarii de film, coli, plicuri, hârtii personale vechi de-ale lui Loftis... dar nici un fund dublu, nici un compartiment secret. Mal ieși din încăpere pe o ușă laterală și simți miros de cafea. O luă pe urmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și cea de aici era înconjurată de ziduri cenușii, iar comandantul chel și gras ne aștepta bine dispus. Primise deja înștiințare despre sosirea noastră de la guvernator, așa că doar își aruncă o privire peste porunca scrisă și o închise într-un sertar al mesei. Că veni vorba, padre, am aici o scrisoare de la unchiul dumitale... Din același sertar scoase de îndată o scrisoare, ca și cum ar fi răspuns la porunca scrisă a guvernatorului. Îl cunosc pe unchiul dumitale. Nu-mi închipuisem că dragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
bine dispus. Primise deja înștiințare despre sosirea noastră de la guvernator, așa că doar își aruncă o privire peste porunca scrisă și o închise într-un sertar al mesei. Că veni vorba, padre, am aici o scrisoare de la unchiul dumitale... Din același sertar scoase de îndată o scrisoare, ca și cum ar fi răspuns la porunca scrisă a guvernatorului. Îl cunosc pe unchiul dumitale. Nu-mi închipuisem că dragul meu unchi Don Diego Caballero Molina îmi va trimite așa de repede răspuns la scrisoarea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mult pentru a păstra În pagini de carte memoria unor clipe și stări, care, chiar dacă nu mai pot schimba prea multe, au rolul lor În ceea ce, zi de zi, ni se Întâmplă. Dat fiind tirajul confidențial, caracterul unor notații de sertar se va păstra, doar foarte puțini dintre prieteni urmând să intre, ca un semn de aducere aminte, În posesia câte unui exemplar. Moft sau nu, va rămâne la judecata lor să decidă. Cert este că notațiile de acum au deschis
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
sașe state membre. O primă propunere de adoptare a unei proceduri electorale uniforme a fost făcută în 1958 și trimisă spre adoptare în 1960 Consiliului. Însă, după cum subliniază Jean-Louis Burban într-un articol din 1977, propunerea a fost îngropată în sertarele Consilului timp de cinsprezece ani8 din cauza opoziției sistematice a lui Charles de Gaulle și a lui Georges Pompidou, dar și a deputaților britanici 9. Organizarea alegerilor europene era o chestiune de mare sensibilitate politică și dificilă din punct de vedere
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
a primit doamna Huțan să-mi acorde un interviu publicat în martie 2008, ca un cadou pe care am vrut să i-l fac la aniversarea a 87 de ani. Și îmi stăruie în minte momentul în care, trăgând un sertar dintr-un scrin vechi, a scos de acolo insigna de pilot militar al Aviației Regale Române, insigna pe care a purtat-o în Crimeea. Pentru ea, este mai prețioasă decât orice decorație. Și, mărturisesc, vulturul cu aripile desfăcute căpătase o
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
e o șansă să te situezi mai lesne (înțelept) pe turnantă, sau e un efort suplimentar, o alergare de unul singur, sufocantă deseori, spre un orizont pe care se profilează contururile multora dintre congeneri? Volumul "Orașul de gips" stătea în sertar de prin 1984 așteptând să fie luat în seamă. Prima tentativă de a-l publica a fost în 1990, dar cum vremurile erau tulburi, iar cititorii de poezie se transformaseră brusc în cititori de presă de scandal, am convenit cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dar care vorbea cu noi numai românește, a încercat cu relativ puțin succes să-mi "descâlcească" limbile; spre ghinionul ei însă nu știa maghiara, cu atât mai puțin nu înțelegea "creațiile" mele astfel încât tot ce nu înțelegea punea deoparte în sertarul "alte limbi". Ba mai rău pentru ea fiindcă începusem să "infectez" lingvistic colegii care foloseau curent expresiile mele "esperanto". Ajuns în clasa întâi, "babilonia" mea a început să se descâlcească în așa măsură încât, cu toate că nu știam încă să scriu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
strâng paginile de publicistică în cărți, din ele mi-am câștigat pâinea zilnică a familiei, aceste pagini vor avea o semnificație oarecare abia după ce o să-mi public volumele de literatură, cele multe și ele, scrise până acum, literatura mea de sertar. Am scris masiv în presă și am publicat puțină literatură mai ales pentru că vremurile teribile pe care le-am intersectat, cu răsturnări și evenimente febrile, fabuloase, care se prind de puține ori într-un destin uman, m-au solicitat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de la festin. Apoi, când bucătarii începură să amenințe - „Dacă nu termini, te tocăm odată cu ceapa“ - decise să arunce o privire în jur ca să-și dea seama de dispunerea casei. Deschise ușile și scotoci prin dulapuri. Trecu în revistă conținutul unui sertar. Dar lucrurile erau cam vechi și prăfuite. Nimic din casa domnului D.P.S. nu i se păru deosebit de interesant până când, la capătul coridorului, dădu peste o cameră plină cu accesorii de nuntă, în care verișoarele se îmbrăcaseră una pe cealaltă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
zice și l-am pierdut din vedere pe după coroana bogată a salcâmului care străjuia peronul... REFLECȚII RISIPITE TEMA POVESTITORULUI Dacă împrejurările nu m-ar fi silit să devin scriitor profesionist, poate că tot ceea ce am scris ar fi stat în sertar, și ar fi suferit atâtea modificări și transformări de teme și subiecte de la o carte la alta, încît până la urmă nu s-ar mai fi înțeles nimic și m-ași fi trezit la cincizeci de ani fără să fi avut
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
este dacă aceste cărți noi ar fi putut fi Friguri, Moromeții, voi. II, și Intrusul. Strat convins că n-ar fi fost și iată de ce. Prin 1953, adică după terminarea Moromeților, vol. I, dar care era încă la mine în sertar, m-am apucat să scriu volumul al doilea. M-am chinuit o iarnă și o vară. Zilnic luptam cu o neputință de a scrie a cărei explicație îmi scăpa. Pur și simplu nu știam să scriu. Stăteam în fața hârtiei și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
de cultură“. „În afară de reeditarea romanelor Atrium și Întoarcerea huliganului, este vorba despre trei volume noi foarte diferite între ele. Două sunt volume de convorbiri“, a spus Norman Manea, prezentând cărțile din seria de autor: Înaintea despărțirii. Convorbire cu Saul Bellow, Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici și Vorbind pietrei, un poem, „un fel de monolog adresat tatălui meu“. Despre Se face tot mai târziu, Antonio Tabucchi a spus că, deși romanul cuprinde 17 scrisori, nu ar zice că este un roman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
cunoștea persistă cât îi privi fața. Totuși, după câteva secunde, bătăile inimii i se mai domoliră: nu avea nici cea mai mică idee cine putea fi. Se ridică și privi împrejur, căutând o sfoară. Găsi o sârmă subțire într-un sertar al mesei. Rapid și cu pricepere legă mâinile și picioarele omului, având grijă să nu-i oprească circulația. Mâine dimineață ar trebui să se trezească, se gândi el. Atunci voi auzi și explicațiile." Bărbatul arăta ca și cum fusese împușcat cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
IROSEASCĂ ACEASTĂ NOAPTE. TOTUȘI ERA OBLIGAT SĂ ASCULTE DE PORUNCA DICTATORULUI ȘI SĂ RĂMÂNĂ PE TERITORIUL PĂZIT. PĂRĂSIREA LUI, INDIFERENT PENTRU CE MOTIV, AR FI STÂRNIT BĂNUIELI. SE DEZBRĂCĂ NEHOTĂRÂT ȘI SCOASE O PERECHE DE PANTALONI DE PIJAMA DINTR-UN SERTAR, DAR NU ÎI PUSE PE EL. I SE PĂREA CĂ, DACĂ I-AR ÎMBRĂCA, AR ÎNSEMNA CĂ S-A HOTĂRÂT SĂ SE CULCE. ORI SOMNUL ECHIVALA CU APROPIEREA CU ÎNCĂ O ZI DE MOARTE. ERA O ECUAȚIE ÎNFRICOȘĂTOARE, LA CARE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]