3,432 matches
-
și generalizată în întrebuințarea tuturor Bisericilor Ortodoxe locale (naționale), fiind consfințita, alături de cea atribuită Sfanțului Ioan Gură de Aur, ca un «textus receptus», adică definitiv și nemodificabil. Autenticitatea ei este destul de bine confirmată de contemporani și de documente posterioare epocii Sfanțului Vasile”{\cîte 96}. Patrologul Otto Bardenhewer este de părere că Liturghia Sfanțului Vasile a ajuns la noi în formă grecească a textului, precum și sub forma unei traduceri coptice. Pare sigur că Sfanțul Vasile a redus la o formă și o
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
cea atribuită Sfanțului Ioan Gură de Aur, ca un «textus receptus», adică definitiv și nemodificabil. Autenticitatea ei este destul de bine confirmată de contemporani și de documente posterioare epocii Sfanțului Vasile”{\cîte 96}. Patrologul Otto Bardenhewer este de părere că Liturghia Sfanțului Vasile a ajuns la noi în formă grecească a textului, precum și sub forma unei traduceri coptice. Pare sigur că Sfanțul Vasile a redus la o formă și o ordine fixă rugăciunile și ceremonialele obișnuite ale Bisericii din Cezareea și că
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
confirmată de contemporani și de documente posterioare epocii Sfanțului Vasile”{\cîte 96}. Patrologul Otto Bardenhewer este de părere că Liturghia Sfanțului Vasile a ajuns la noi în formă grecească a textului, precum și sub forma unei traduceri coptice. Pare sigur că Sfanțul Vasile a redus la o formă și o ordine fixă rugăciunile și ceremonialele obișnuite ale Bisericii din Cezareea și că, în acest proces, a restrâns-o sau lărgit-o cu mai multă sau mai putina libertate. Dar „nu mai este
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
ale Bisericii din Cezareea și că, în acest proces, a restrâns-o sau lărgit-o cu mai multă sau mai putina libertate. Dar „nu mai este așa de ușor să decidem în ce măsură a exactității reproduce Liturghia reală dispozițiile și ordinul sfanțului episcop, cu atat mai mult cu cât manuscrisele Liturghiei, si chiar versiunile timpurii ale acesteia, prezintă variații notabile”{\cîte 97}. Divină Liturghie a Sfanțului Vasile, utilizată în cadrul Bisericii Ortodoxe în duminicile Postului Paștelui și în posturile sărbătorilor, ca și la
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
mai este așa de ușor să decidem în ce măsură a exactității reproduce Liturghia reală dispozițiile și ordinul sfanțului episcop, cu atat mai mult cu cât manuscrisele Liturghiei, si chiar versiunile timpurii ale acesteia, prezintă variații notabile”{\cîte 97}. Divină Liturghie a Sfanțului Vasile, utilizată în cadrul Bisericii Ortodoxe în duminicile Postului Paștelui și în posturile sărbătorilor, ca și la sărbătoarea Sfanțului Vasile (1 ianuarie), în total, de zece ori pe an, reprezintă o „lungă invocare apofatică a harului lui Dumnezeu, înainte de a se
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
cu atat mai mult cu cât manuscrisele Liturghiei, si chiar versiunile timpurii ale acesteia, prezintă variații notabile”{\cîte 97}. Divină Liturghie a Sfanțului Vasile, utilizată în cadrul Bisericii Ortodoxe în duminicile Postului Paștelui și în posturile sărbătorilor, ca și la sărbătoarea Sfanțului Vasile (1 ianuarie), în total, de zece ori pe an, reprezintă o „lungă invocare apofatică a harului lui Dumnezeu, înainte de a se «îmbarcă» într-o descriere amănunțită a istoricului mântuirii”{\cîte 98}. Deci, caracteristicile ei primordiale constituie, precum am precizat
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
ianuarie), în total, de zece ori pe an, reprezintă o „lungă invocare apofatică a harului lui Dumnezeu, înainte de a se «îmbarcă» într-o descriere amănunțită a istoricului mântuirii”{\cîte 98}. Deci, caracteristicile ei primordiale constituie, precum am precizat, rezultatul muncii Sfanțului Vasile însuși. Sfanțul Vasile a rânduit și Ceasuri, adevărate ore ale fântânilor cerești, pentru că orice credincios, de atunci, de după el și acum, să poată scoate cu bucurie apă vie, duh și viața din izvoarele mântuirii (Isaia 12, 3){\cîte 99
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
de zece ori pe an, reprezintă o „lungă invocare apofatică a harului lui Dumnezeu, înainte de a se «îmbarcă» într-o descriere amănunțită a istoricului mântuirii”{\cîte 98}. Deci, caracteristicile ei primordiale constituie, precum am precizat, rezultatul muncii Sfanțului Vasile însuși. Sfanțul Vasile a rânduit și Ceasuri, adevărate ore ale fântânilor cerești, pentru că orice credincios, de atunci, de după el și acum, să poată scoate cu bucurie apă vie, duh și viața din izvoarele mântuirii (Isaia 12, 3){\cîte 99}. De la el ne-
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
ale fântânilor cerești, pentru că orice credincios, de atunci, de după el și acum, să poată scoate cu bucurie apă vie, duh și viața din izvoarele mântuirii (Isaia 12, 3){\cîte 99}. De la el ne-au rămas și frumoasele rugăciuni din Pravila Sfanțului Vasile cel Mare și Molitvele ce se citesc de ziua numelui lui{\cîte 100} și la anumite slujbe. {\footnote 94 Pr. Prof. Ene Braniște, Sfanțul Vasile cel Mare în cultul creștin, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Isaia 12, 3){\cîte 99}. De la el ne-au rămas și frumoasele rugăciuni din Pravila Sfanțului Vasile cel Mare și Molitvele ce se citesc de ziua numelui lui{\cîte 100} și la anumite slujbe. {\footnote 94 Pr. Prof. Ene Braniște, Sfanțul Vasile cel Mare în cultul creștin, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 241-242.} {\footnote 95 Ibidem, p. 241-242.} {\footnote 96 Ibidem, p. 242-243.} {\footnote 97
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
rămas și frumoasele rugăciuni din Pravila Sfanțului Vasile cel Mare și Molitvele ce se citesc de ziua numelui lui{\cîte 100} și la anumite slujbe. {\footnote 94 Pr. Prof. Ene Braniște, Sfanțul Vasile cel Mare în cultul creștin, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 241-242.} {\footnote 95 Ibidem, p. 241-242.} {\footnote 96 Ibidem, p. 242-243.} {\footnote 97 Otto Bardenhewer, op. cît., p. 280.} {\footnote 98 Andrew
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 241-242.} {\footnote 95 Ibidem, p. 241-242.} {\footnote 96 Ibidem, p. 242-243.} {\footnote 97 Otto Bardenhewer, op. cît., p. 280.} {\footnote 98 Andrew Louth, op. cît., p. 294-295.} {\footnote 99 Prof. N. Grosu, „Sfanțul Vasile cel Mare - chip plin de hâr și de lumină”, în: Ortodoxia, Anul XXXI (1979), p. 165.} {\footnote 100 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfântă Mănăstire Dervent, 2000, p. 114.} Legăturile Sfanțului Vasile cel Mare cu Scythia Minor
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
294-295.} {\footnote 99 Prof. N. Grosu, „Sfanțul Vasile cel Mare - chip plin de hâr și de lumină”, în: Ortodoxia, Anul XXXI (1979), p. 165.} {\footnote 100 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfântă Mănăstire Dervent, 2000, p. 114.} Legăturile Sfanțului Vasile cel Mare cu Scythia Minor Sfanțul Vasile cel Mare a desfășurat o amplă activitate misionara nu numai in Capadocia, ci s-a ocupat și de situația creștinilor care se aflau în ținuturi mult mai depărtate, ca Scythia Minor sau
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Vasile cel Mare - chip plin de hâr și de lumină”, în: Ortodoxia, Anul XXXI (1979), p. 165.} {\footnote 100 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfântă Mănăstire Dervent, 2000, p. 114.} Legăturile Sfanțului Vasile cel Mare cu Scythia Minor Sfanțul Vasile cel Mare a desfășurat o amplă activitate misionara nu numai in Capadocia, ci s-a ocupat și de situația creștinilor care se aflau în ținuturi mult mai depărtate, ca Scythia Minor sau Dacia Pontica (Dobrogea), geto-daco-romanii, ca și de
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
mult mai depărtate, ca Scythia Minor sau Dacia Pontica (Dobrogea), geto-daco-romanii, ca și de creștinii goți, care locuiau în răsăritul Munteniei de azi și în sudul Moldovei. Creștinii din provincia Capadocia, din centrul Asiei Mici, se aflau, după cum ne informează Sfanțul Vasile cel Mare, în legături directe cu creștinii din Scythia Minor sau Dacia Pontica (Dobrogea), precum și cu creștinii mai depărtați de nordul Dunării, din răsăritul Daciei Nord-Dunărene. Cunoaștem această din scrisoarea 155 a Sfanțului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Mici, se aflau, după cum ne informează Sfanțul Vasile cel Mare, în legături directe cu creștinii din Scythia Minor sau Dacia Pontica (Dobrogea), precum și cu creștinii mai depărtați de nordul Dunării, din răsăritul Daciei Nord-Dunărene. Cunoaștem această din scrisoarea 155 a Sfanțului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei, din care reiese că Sfanțul Vasile se află în relații de prietenie cu Junius Soranus, guvernatorul sau comandantul militar al provinciei române Scythia Minor (Dobrogea), numit în scrisoarea amintită „prea strălucitul guvernator (dux) al
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
legături directe cu creștinii din Scythia Minor sau Dacia Pontica (Dobrogea), precum și cu creștinii mai depărtați de nordul Dunării, din răsăritul Daciei Nord-Dunărene. Cunoaștem această din scrisoarea 155 a Sfanțului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei, din care reiese că Sfanțul Vasile se află în relații de prietenie cu Junius Soranus, guvernatorul sau comandantul militar al provinciei române Scythia Minor (Dobrogea), numit în scrisoarea amintită „prea strălucitul guvernator (dux) al Scythiei, (Λαμπρότατος δούξ Σχθίας) care era creștin”{\cîte 101}. Este bine
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
scrisoarea amintită „prea strălucitul guvernator (dux) al Scythiei, (Λαμπρότατος δούξ Σχθίας) care era creștin”{\cîte 101}. Este bine cunoscută corespondență arhiepiscopului de Cezareea Capadocia cu Junius Soranus, si cu Biserică din Sciția pentru a fi trimise în Asia Mică moaștele Sfanțului Sava, care a fost înecat la 12 aprilie 373 de către goți în râul Museos, identificat cu Buzăul nostru. Junius Soranus avea la Cezareea Capadociei o soră, nepoți și mulți prieteni, care se aflau în cele mai bune relații cu familia
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Sava, care a fost înecat la 12 aprilie 373 de către goți în râul Museos, identificat cu Buzăul nostru. Junius Soranus avea la Cezareea Capadociei o soră, nepoți și mulți prieteni, care se aflau în cele mai bune relații cu familia Sfanțului Vasile cel Mare și cu prietenii acesteia. Junius Soranus, rudă și prietenul Sfanțului Vasile cel Mare, se interesa personal și de situația creștinilor de la nordul Dunării din Dacia Carpatica, care se află în legătură directă cu Dacia Pontica (Dobrogea). Sfanțul
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Museos, identificat cu Buzăul nostru. Junius Soranus avea la Cezareea Capadociei o soră, nepoți și mulți prieteni, care se aflau în cele mai bune relații cu familia Sfanțului Vasile cel Mare și cu prietenii acesteia. Junius Soranus, rudă și prietenul Sfanțului Vasile cel Mare, se interesa personal și de situația creștinilor de la nordul Dunării din Dacia Carpatica, care se află în legătură directă cu Dacia Pontica (Dobrogea). Sfanțul Sava Gotul era, după cum spune actul sau martiric, got de neam și trăia
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Sfanțului Vasile cel Mare și cu prietenii acesteia. Junius Soranus, rudă și prietenul Sfanțului Vasile cel Mare, se interesa personal și de situația creștinilor de la nordul Dunării din Dacia Carpatica, care se află în legătură directă cu Dacia Pontica (Dobrogea). Sfanțul Sava Gotul era, după cum spune actul sau martiric, got de neam și trăia în Gotia{\cîte 102}, probabil de origine capadociană, cum afirma unii cercetători{\cîte 103}. Moaștele au fost trimise, după toată probabilitatea, în anul 373 sau 374 din
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
probabilitatea, în anul 373 sau 374 din Dacia nord-dunăreană, fie prin Scythia Minor, pe la Tomis, cum cred unii cercetători și istorici, fie mai de grabă prin Moesia Inferioară până la Tesalonic, cum ne lasă să înțelegem scrisorile 164 și 165 ale Sfanțului Vasile cel Mare, prin care mulțumește arhiepiscopului Ascholius, tot un capadocian, pentru trimiterea lor. Primind moaștele Sfanțul Sava Gotul la Cezareea Capadociei, Sfanțul Vasile mulțumește în două scrisori 164 și 165, prietenului și compatriotului sau, arhiepiscopul Ascholius al Tesalonicului, în
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
unii cercetători și istorici, fie mai de grabă prin Moesia Inferioară până la Tesalonic, cum ne lasă să înțelegem scrisorile 164 și 165 ale Sfanțului Vasile cel Mare, prin care mulțumește arhiepiscopului Ascholius, tot un capadocian, pentru trimiterea lor. Primind moaștele Sfanțul Sava Gotul la Cezareea Capadociei, Sfanțul Vasile mulțumește în două scrisori 164 și 165, prietenului și compatriotului sau, arhiepiscopul Ascholius al Tesalonicului, în termeni foarte călduroși{\cîte 104}. În decursul timpului, ideile Sfanțului Vasile cel Mare au influențat monahismul românesc
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
de grabă prin Moesia Inferioară până la Tesalonic, cum ne lasă să înțelegem scrisorile 164 și 165 ale Sfanțului Vasile cel Mare, prin care mulțumește arhiepiscopului Ascholius, tot un capadocian, pentru trimiterea lor. Primind moaștele Sfanțul Sava Gotul la Cezareea Capadociei, Sfanțul Vasile mulțumește în două scrisori 164 și 165, prietenului și compatriotului sau, arhiepiscopul Ascholius al Tesalonicului, în termeni foarte călduroși{\cîte 104}. În decursul timpului, ideile Sfanțului Vasile cel Mare au influențat monahismul românesc mai întâi prin Sfanțul Nicodim de la
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
un capadocian, pentru trimiterea lor. Primind moaștele Sfanțul Sava Gotul la Cezareea Capadociei, Sfanțul Vasile mulțumește în două scrisori 164 și 165, prietenului și compatriotului sau, arhiepiscopul Ascholius al Tesalonicului, în termeni foarte călduroși{\cîte 104}. În decursul timpului, ideile Sfanțului Vasile cel Mare au influențat monahismul românesc mai întâi prin Sfanțul Nicodim de la Tismana († 1406), iar mai tarziu prin Paisie Velicicovski († 1794) că și pe alte căi, astfel că viața monahala din Biserică Ortodoxă Română are un pronunțat caracter vasilian
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]