3,671 matches
-
să vadă puiul. „Ehei, numai în vis se- ntîmplă ca un pui să învețe să zboare în trei zile“ - își spunea în timp ce deschidea ușa de la baie. Cu toate acestea, nu s-a putut abține să nu-și ridice privirea la sfoara de rufe. Puiul nu era acolo. Dar parcă nici în cutie nu era, s-ar fi trezit doar ! Cînd s-a uitat mai bine înăuntru, Dănuț l-a văzut culcat pe o parte, cu picioarele foarte întinse. în dimineața aceea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
bucățele de mămăligă sau pâine era socotit un păcat. Pâinea, „pâinea cea de toate zilele”, era mămăliga, care avea pentru familia de țăran nu numai culoarea dar și valoarea metalului galben. Mare cât o roată de cotigă, mămăliga tăiată cu sfoara în calupuri era componenta de bază a hranei zilnice. Păstrez în memoria afectivă imagini și întâmplări mai puțin plăcute despre felul în care ne hrăneam noi, cei care alcătuiam o familie numeroasă. Sunt aspecte pe care nu le-am uitat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
le-am uitat și nici nu doresc să le uit. Numai la marile sărbători și la alte câteva evenimente de peste an, în familia noastră se mâncau plăcinte, cozonac, alivenci, vărzări. Colacii câștigați cu uratul la Anul Nou îi înșiram pe sfoară, după o atentă inventariere, și-i păstram pentru a-i mânca după sărbători, când îi savuram cu îmbucături mici pentru a prelungi, cât mai mult plăcerea gastronomică. Aceeași trăire o încercam și atunci când părinții aduceau de la oraș două, trei pâini
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune pe care ea o aprecia și o degusta cam des
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
după ce lumea a vizitat expoziția, am început să strâng tablourile, mai aveam doar vreo 30 de minute până la trenul meu. Viorel a făcut o cursă nebună până la gară, aveam și vreo 25 de tablouri cu mine, legate cu niște sfori ca să le pot transporta fără probleme mari. M-am suit în tren când mai erau doar 2 minute până la plecarea trenului, gâfâind, dar mulțumit că primisem acel premiu. Centrul de cultură „George Apostu” Bacău - 15 Mai 1996 În luna Mai
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
britanici, Rebecca Bloomwood și Luke Brandon... Cu un zgomot clămpănit, portiera taxiului se deschide și ridic privirea ușor mirată, văzându-l pe șofer coborând. — Vai, mersi, spun cu recunoștință. Îmi prinde bine o mână de ajutor. Poate, dacă aveți niște sfoară, îl putem lega pe mașină... Nu-l legăm nicăieri. Nu mai merg nicăieri. Trântește portiera din dreapta și mă uit îngrozită cum se așază înapoi în scaunul lui. — Dar nu poți să pleci așa! E împotriva legii! Trebuie să mă iei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
uitat cuvintele... — Pe bune? zic uimită. Nu-mi spune că la bază ești preot! — Nu. Râde, dându-și capul pe spate. Dar, acum câțiva ani, niște prieteni de-ai mei m-au rugat să-i căsătoresc eu. Am tras niște sfori și mi-am luat autorizație de oficiant de căsătorii. — Eu cred c-ai fi un preot de excepție! Părintele Michael. Oamenii ar năvăli cu sutele în biserica ta. — Un preot ateu. Michael ridică din sprâncene. Ei, cred că n-aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
un surâs destul de forțat. Situația e din ce în ce mai albastră. — Christina, tot ce pot face e să-mi cer scuze, spun cu umilință. N-am vrut să fac nici un rău. N-am avut nici cea mai mică intenție de a trage pe sfoară clienții... — În biroul meu, zice Christina, ridicând o mână pentru a mă reduce la tăcere. Becky, dacă ai ceva de spus, aștept să-mi spui în birou... Stați! aud un glas melodramatic în urma noastră și toată lumea se întoarce. Danny se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
-i Înșele [pe evrei] - scria Henryk Sienkiewicz În 1877 -, este Înșelat el Însuși” <endnote id="(682, p. 100)"/>. Pentru ruteni, „să furi de la evrei e o artă” <endnote id="(813, p. 115)"/>, iar pentru nemți, „să tragi un evreu pe sfoară” reprezintă suprema bravură <endnote id="(455, III, p. 23)"/> . Mai degrabă se Înșală el Însuși, cred rușii : „Evreul e În stare să se Înșele singur, dacă Îi trăsnește prin cap vreo Înșelă ciune” <endnote id="(3, p. 70)"/>. La fel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
admirativ, ci și - foarte adesea - unul peiorativ. După Iuliu Zanne, ea s-ar aplica unei persoane care „umblă cu Înșelăciuni” <endnote id="(207, p. 178)"/>. În limba maghiară există o zicală similară ; despre un negustor necinstit, care Îi trage pe sfoară pe alții, se spune : „Înșală ca un evreu” <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicala româ nească „Ovrei prost nu se poate” are și un revers, la fel de uzual : „Ovrei cinstit n-am văzut” <endnote id="(3, p. 46)"/>. Fiind, chipurile, imposibil
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bună fără jidan” La rândul ei, mentalitatea folclorică a ținut În viață acest stereotip. Evreii sunt invidiați de țăranii din Maramureș - susține Gail Kligman - „pentru priceperea de a Întoarce orice târg În favoarea lor, de a nu se lăsa trași pe sfoară de nimeni, pe scurt, fiindcă sunt isteți” <endnote id="(206, p. 259)"/>. „Nu se Încheie un negoț mai Însemnat - scrie folcloristul D. Dan În 1899 -, ba nu se vinde nici o coadă de vițel sau de cal fără de Întrevenirea dorită sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea, În spațiul românesc, ritualul era mult Îmblânzit, fiind redus la un nivel strict simbolic, dar - În fond - opera aceeași mentalitate magico-rituală : pentru ca edificiul să dureze, unii constructori români zideau la temelie „umbre de țigani sau jidani”, adică zideau o sfoară (sau o trestie) de lungimea umbrei persoanei simbolic sacrificate. Se credea că, prin această operație magică (bazată pe omologia simbolică umbră = suflet), se fură sufletul și că omul asupra căruia se procedează astfel „moare și, după terminarea clădirii, se face
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
merită prin ele însele onoare. Eu scriu aceste rînduri, convins că nedreptatea va fi învinsă în cele din urmă. Îți trimit și o pilulă pentru numărul vesel de Anul Nou . Acest satir (așa îl numea dl Dima) trage în umbră sfori contra mea. Trebuie atins de fiecare dată cînd se ivește prilejul. Nota, sub aparență de veselie, este mușcătoare. Miturile trebuie dărîmate. În așteptarea răspunsului, primiți urările noastre de sănătate și bucurie. Răspunde-mi repede. Nu mă persecuta. Mihai Drăgan N.B.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
noi aici. Veți vedea "casuța" noastră unde stăm acum pentru următoarele câteva luni, animalele cu care ne împărțim zilele și nopțile (și bune și rele), căci elefanții ne dau probleme mari (ne-au distrus copacii în fața cortului, au tras de sforile de la cort, au venit noaptea chiar în fața usii noastre și am trecut prin momente de panică căci nu stiam ce să facem și nu prea ai ce face în fața unui mamut de 6 tone), distribuirea de mâncare la încă 100
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
arogat dreptul de a dispune de patrimoniul a 6,5 milioane de cooperatori, transformându-se din administratorii averii acestora, în proprietarii ei. Mass-media a dezvăluit numeroasele escrocherii economice și financiare din cooperație și a nominalizat grangurii care au tras pe sfoară cei 6,5 milioane de români, depunători la Bankcoop, fără că regimul Iliescu să reacționeze. În ultimii ani, însă, ingineriile financiare mafiote au ieșit, una cate una, la iveală: cazul Bankcoop, apoi FNI și, potrivit unor experți, la orizont se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
le mai înțelenească cu o singură-ncrun tare, cu un singur semn. Uitați-vă ce zbucium satanic din chiar senin ! Ascultați mugetul acesta zguduitor de ceruri ! Coră- bier, nu-ți pierde vremea, atât de prețioasă pentru mân- tuirea sufletului tău ! lasă sforile velelor și închină-te : adâncul te cheamă nerăbdător ! Uraganul năprasnic e în culme ! Cine ? cine l-a pornit cu așa grozave porunci ? Marea însăși. Ea se chinuie din propriul și profundul ei neastâmpăr. Iată sufletul omului pasionat... - Ce frumos stil
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
eram destul de crăcănată. Se pare că n-au făcut acest sacrificiu în zadar. Drumul de la Râmnicu Vâlcea la Eforie Nord era lung, anevoios și plin de peripeții. Pe lângă bagajul obișnuit, nelipsite erau cele patru bețe legate cu două capete de sfoară și cearceaful alb care pe litoral trebuiau să se transforme în cortul ce ne ferea de soarele fierbinte, atunci când mai întârziam pe plajă, și două pături care aveau un scop unic. În vagoanele din acea vreme, bagajele erau puse tot
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ce ne ferea de soarele fierbinte, atunci când mai întârziam pe plajă, și două pături care aveau un scop unic. În vagoanele din acea vreme, bagajele erau puse tot deasupra capetelor, dar locul destinat lor era confecționat dintr-o plasă de sfoară pe care, la urcarea în tren, părinții noștri așterneau cu grijă păturile, una de o parte și alta de cealaltă parte, pentru ca atunci când ni se va face somn, să fim culcate fără a deranja pe nimeni. Îmi amintesc plăcerea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
monteze corturile situația se prezintă astfel. După o ședință de o oră s-au montat două corturi militare după ce în prealabil s-au bătut doi țăruși de fier la o distanță de 40 de metri și s-a legat o sfoară de la unul la altul ca să marcheze axa după care să fie puse corturile. Între timp s-au perindat o sumedenie de personaje cu walkie talkie în mână cercetând mai mult sau mai puțin discret împrejurimile și casa. În momentul de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
intru în amănunte). Poate că în teatru există altcineva căruia i s-ar potrivi respectivul rol mai bine decât lui. Dar nu va accepta să-l lase să joace pe cel mai indicat. Va face tot posibilul, va trage toate sforile și rolul va fi al lui. În acest fel cel care merită rămâne fără palmares. Din păcate montările nu se repetă și astfel un actor dotat va rămâne în conul de umbră iar „mâncătorul de roluri” va da impresia că
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
din Viena pentru o excursie de 3 zile la faimoasele mănăstiri din nordul Moldovei. Urmau să sosească, îmbarcați în două chartere, 200 de profesori și studenți, în frunte cu "Herr Rector und seine gnädige Frau"! Miza era mare, am dat sfoară în țară pe linie "de partid și de stat", am fost asigurat că totul va fi "de 5 stele". Cusurgiu cum sunt, am vorbit de mai multe ori cu directorul OJT Suceava și cu directorii de hoteluri, pentru pregătirea corespunzătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și nevoind să fie repatriați, trebuie să-i băgăm la pușcărie pentru încălcarea frontierei de stat". Nu știu dacă ați citit sau ați văzut prin filme cam ce înseamnă pușcăria pe undeva prin lumea a 3-a. Așa că am dat sfoară în Sao Paulo pe la românii de acolo (pe unii îi cunoscusem la recepția de 1 Decembrie), am reușit să obțin de la unul din ei, Ștefan Chițimia, o garsonieră și de la alții promisiuni de ajutor, am umplut portbagajul mașinii cu două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de numire, de hotărârea de a se înființa un Consulat General la Sao Paulo, solicitându-mi-se să întreprind măsuri pentru căutarea unui sediu, care să folosească și pentru Consulat și ca spații de locuit pentru 5 familii! Am dat sfoară în... Sao Paulo. Românii de acolo și autoritățile fiind încântate de a avea un consulat, am primit mai multe oferte care de care mai atractive și mai "elegante". Ați auzit de un rege "Ioan cel fără de țară"? A existat! După cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
excelent coleg. În pregătirea vizitei, s-a considerat necesar să expediem de urgență un ambasador. Cu "bobii" politici alegerea a căzut pe o "doamnă" parlamentar, fostă directoare la teatrul de păpuși de la Târgu Mureș, apreciindu-se că cine a tras sforile la teatru și în politică le poate trage și în diplomație. Nimic mai fals! Un ambasador se pregătește cu grijă, cu atenție, în timp, mai ales când nu e "de carieră" și mai ales când nu e vorba să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Comisia Națională pentru UNESCO, Ministerul Culturii, Ministerul Relațiilor Externe. Vizita făcea parte dintr-un turneu prin capitalele țărilor care dețineau locuri în stafful UNESCO, printre acestea fiind și Uruguayul. Și la UNESCO, ca și în alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale, sforile se trag la fel ca la alegerile de la noi. Pentru funcția de director general candidau, printre alții, reprezentantul Japoniei și cel al Arabiei Saudite, care promiseseră proiecte de "milioane", așa că România putea să candideze și cu Ștefan cel Mare, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]