3,065 matches
-
are ea mai viu și mai original! și nu trebuie să uităm că intuiția aceasta, care a lipsit nu numai criticilor gravi și glorioși de atunci - sunt În viață și azi -, dar și multor scriitori (d. Topîrceanu scria pe socoteala simbolismului balade comice, azi tragice), intuiția aceasta a avut-o Constantin Beldie, secretarul de redacție al Noii Reviste Române, omul care n-a râvnit niciodată la vreo glorie de critică literară.“ Prietenia legată de Beldie cu Ion Minulescu s-a materializat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
2007, pag 8 „...Prima impresie pe care ne-o provoacă această înlănțuire de fragmente de realitate este de mister cromatic. Realul este adus la alte dimensiuni, primind astfel semnificații inedite. În tabloul intitulat “Chipul iernii” spre exemplu, particularul este generalizat. Simbolismul adiacent transformă compoziția porțiunea de apă înghețată împodobită de frunze în tabloul realității. Iarna, privită prin această prismă, poate fi pătrunsă, deschizând posibilitatea unui vis ingenuu. Totodată, aspectele vii, chipurile bătrânilor din celelalte tablouri, sânt conturate de jocul luminilor. În
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Cărmăzan (Casa din vis) ; primul reușește în câteva îndrăzneli narative la limita insolitului, dar este minat pe dinăuntru de un scenariu pueril, în timp ce al doilea construiește credibil (și cu forță) cadre realiste pure-și-dure, însă clachează (lamentabil) pe terenul minat al simbolismului facil Despre Vulpe vânător am mai scris, iar recentul premiu pentru regie acordat de UCIN nu-mi schimbă părerea : este un film mediocru, confuz, un fel de a cincea roată (flască) la Balanța lui Pintilie. Rămân “obolanii roșii al lui
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
prin participare. Actul dumnezeiesc scoate o ființă sau un lucru din condițiile sale empirice naturale și îl pune în comuniune cu energiile sfințitoare”. Evident că și în antichitate aceste elemente simbolizau ceva, insă Biserică le resemantizează și le desăvârșește căci: „simbolismul din cult nu este un semn care doar informează sau indică ceva, ci simbolismul liturgic primește un cu totul alt sens. El unește malurile a două lumi, indicând ideea de prezență”. Astfel Biserică schimba profund mersul evenimentelor, acțiunea Bisericii încheindu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
naturale și îl pune în comuniune cu energiile sfințitoare”. Evident că și în antichitate aceste elemente simbolizau ceva, insă Biserică le resemantizează și le desăvârșește căci: „simbolismul din cult nu este un semn care doar informează sau indică ceva, ci simbolismul liturgic primește un cu totul alt sens. El unește malurile a două lumi, indicând ideea de prezență”. Astfel Biserică schimba profund mersul evenimentelor, acțiunea Bisericii încheindu-se în ceresc, căci de la promisiune se ajunge la împlinirea ei. De aceea spunem
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
că un gest natural de exprimare a iubirii, inelul acordându-se atunci când se trece pragul în noua casă. Acest element, ca dealtfel multe altele, a fost împrumutat de la egipteni și de alte popoare, regasind în el, datorită formei sale circulare, simbolisme dintre cele mai interesante, de aceea s-a tras concluzia conform căreia „multe popoare printre care și evreii au în religia și cultura lor anumite elemente de proveniență pur egipteană. întâlnim acest element și la babilonieni și la canaaniți și
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
pe care le-a resemantizat iar prin folosirea lor, ceea ce s-a întâmplat într-o perioadă mai târzie după ce au trecut prin sita conștiinței creștine, unele au fost scoase din uzul profan, perzându-și cu totul practicarea anterioară precum și întrebuințarea și simbolismul pe care îl aveau. În acest sens se poate spune că simbolismul cununiilor este sau poate fi și unul biblic, cunună fiind în termenii Noului Testament, veșnică răsplată a dreptății (ÎI Timotei, 4,7) și (I Petru 5,4), cunună
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
întâmplat într-o perioadă mai târzie după ce au trecut prin sita conștiinței creștine, unele au fost scoase din uzul profan, perzându-și cu totul practicarea anterioară precum și întrebuințarea și simbolismul pe care îl aveau. În acest sens se poate spune că simbolismul cununiilor este sau poate fi și unul biblic, cunună fiind în termenii Noului Testament, veșnică răsplată a dreptății (ÎI Timotei, 4,7) și (I Petru 5,4), cunună fiind îndreptată întotdeauna spre Hristos iar mucenicii Lui primind-o cu bucurie
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cunună vieții” (Apocalipsa 2,10). Cununia a primit diferite interpretări creștine dintre care cele mai frumoase simbolizează așteptarea Evanghelii lui Hristos, purtarea crucii, intrarea în împărăție, cinstea de a lua parte la viață veșnică. însă uneori a fost păstrat și simbolismul natural, astfel dacă cununiile erau purtate de împărați, regi sau fecioare, având simbolul puterii și curăției tot astfel și cei căsătoriți sunt considerați ca niște împărați cu menirea curăției. De aceea aceste elemente liturgice care au avut un simbolism și
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și simbolismul natural, astfel dacă cununiile erau purtate de împărați, regi sau fecioare, având simbolul puterii și curăției tot astfel și cei căsătoriți sunt considerați ca niște împărați cu menirea curăției. De aceea aceste elemente liturgice care au avut un simbolism și o întrebuințare acolo unde s-au format și practicat, nu au reprezenrtat pentru Biserică primară obiectul unui uz necesar, ci adaptarea lor în cultul creștin s-a făcut după o conștientizare că ele nu reprezintă un râu ascuns ci
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
într-o carte de cult specială. 4. Concluzii întreg tezaurul cultual al popoarelor antice, semite precum și creștine se prezintă sub un bogat și variat mod de înțelegere a instituției căsătoriei, care prin multitudinea practicilor, ritualurilor și elementelor cultice precum și prin simbolismul acestora, imprimă în conștiința istoriei și vieții religioase, existența unor trepte progresive de conștientizare a legăturii dintre un bărbat și o femeie, remarcându-se de la o religie la alta coloritul sensurilor și nuanțelor de care a beneficiat faptul prezent, al
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
isabetei] Isanos. Înaintează doamnei salutările călduroase ale soției mele dimpreună cu omagiul meu! Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Gheorghe a venit la Iași și l-am informat de lucrurile spuse. Ar vrea ca titlul să fie: Un studiu despre simbolismul românesc . </citation> (9) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”17 nov[embrie] [1]966”> Dragă tovarășe Călin, Acum vreo trei săptămîni ți-am trimis o epistolă și cartea aceea , dar n-am primit nici un fel de răspuns. Sînt îngrijorat
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cel mai slab și înclin să cred că Microsoft ar câștiga bătălia înainte de a o începe... Ar putea coexista tradiția șamanică cu o societate hiper tehnologizata? Nu cred, modul bazic de abordare al vieții este complet opus: intuiție contra creier; simbolism contra materialism, exprimare orală contra exprimare scrisă (ca să nu mai vorbim de exprimare computerizată). De fapt, nici nu e nevoie să analizez o situație virtuală, trăiesc în societatea vestică unde tehnologia și banii au anihilat complet tradiția șamanică iar oamenii
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
se droghează. Petre pare să și vîndă droguri. Petre violează virgine. Petre pare dornic să demonstreze, prin mimică și ținută, că face cît doi Nași la un loc Al Pacino și Andy Garcia. Petre abuzează de briantină. Petre abuzează de simbolism are în apartament o colivie plină de păsărele tînguitoare. Mamă, cît de rău e Petre ăsta ! Cum a ajuns așa rău ? De unde vine ? Scenaristul Radu F. Alexandru și regizorul Dan Pița știu răspunsul. El are numai trei cuvinte, dar trei
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
avea aceeași putere de convingere ca discursul antiraskolnikovian al oftalmologului (de ce n ar învinge și cineva care n-are neapărat o constituție de învingător, atît timp cît are noroc ?) și filmul altminteri uimitor de antrenant mai suferea și de pe urma unui simbolism prea apăsat (unul dintre clienții oftalmologului era un rabin care orbea inexorabil). Dar Allen avea să revină la tema crimei fără pedeapsă (citîndu-l explicit pe Dostoievski și introducînd decisiv în ecuație elementul noroc) în cel mai palpitant film al său
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
schimbă nimic. într-un fel, e cel mai onest film din trilogie. Banalitatea poveștii și a stilului în care e spusă constituie un statement : N-am nimic în buzunare. Nu fac scamatorii cu mingi de tenis. Nu vă manipulez prin simbolism. Vă prezint, în stilul cel mai plat cu putință, un exemplu cît se poate de banal. E povestea a doi frați care comit o crimă, dar nu pot trăi cu ea. Unul (Colin Farrell) se prăbușește psihic încă de la început
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
obiectelor, prin exacerbarea detaliului, căreia îi corespunde și o minima- lizare a gravității, („Dar - și aceasta este una din calitățile uluitoare ale lumii literare create de Caragiale - lucrurile pot fi privite și cu ocheanul întors (s.n.)”. ) și prin ceea ce în simbolism este numit „deformare subiectivă”. „Moftul” este detaliul oricând expandabil al lumii lui Caragiale ; termenul întreține o ambiguitate profitabilă, fie că nimicul a apucat să ia proporții considerabile, fie că gravitatea a fost redusă prin derizoriu la dimeniuni liliputane. Moftul nu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
tactil, atingerea copilului pro- voacă un recul dezgustat naratorului. Toate aceste senzații care au în comun disconfortul și supralicitarea nervoasă se amestecă componistic într-o uvertură a exasperării. În orice caz, efectul cocktail-ului sinestezic este deconcertant. Deși prozatorul disprețuia simbolismul, compozițiile sim- boliste în cheie parodică o dovedesc din plin, toată această concentrare perceptivă pusă sub semnul unei hipersensi- bilități care se descarcă în minuția notației se alimentează de la un fond comun al epocii, fond care va servi și explo-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
plin, toată această concentrare perceptivă pusă sub semnul unei hipersensi- bilități care se descarcă în minuția notației se alimentează de la un fond comun al epocii, fond care va servi și explo- rărilor naturaliste și investigațiilor degeneraționsite și de - cadentismului și simbolismului precum și altor „-isme” mai puțin prestigioase. Cu privire la opera lui Stendhal și a diferitelor niveluri de conștiință care se reflectă în operă, Jean Starobinski realizează distincția între senzații și per‑ cepții în funcție de arbitrajul conștiinței, temă privilegiată a filozofiei empiriste : „La sensation
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
o perioadă în care poezia romantică și simbolistă îi marchează în mod definitoriu o zonă discursivă de cuprindere modelând comportamente, generând o ges- ti culație specifică care va reverbera până departe în lite- ratura interbelică. Fin de siècle înseamnă și simbolism și postromantism în formule adesea epigonice, dar rezistente și capabile de mutații. Simbolismul are parte de un al doilea val cu cercul minulescian, iar postromantismul se diluează tot mai mult în formula sămănătoristă. Cariera revoluționară a junelui patriot cunoaște un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
o zonă discursivă de cuprindere modelând comportamente, generând o ges- ti culație specifică care va reverbera până departe în lite- ratura interbelică. Fin de siècle înseamnă și simbolism și postromantism în formule adesea epigonice, dar rezistente și capabile de mutații. Simbolismul are parte de un al doilea val cu cercul minulescian, iar postromantismul se diluează tot mai mult în formula sămănătoristă. Cariera revoluționară a junelui patriot cunoaște un hiatus problematic, punctat doar de susținerea tardivă a licenței în drept, teză al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
el devine prin deformare o reflecție asupra a ceea ce-l con- stituie, asupra resorturilor care fac din limbaj un spațiul specular încărcat de ambiguități și reflexe stranii. Să ne întoarcem însă la antiromantismul funciar al scriitorului ! Sensibilitatea romantică face loc simbolismului, ea însă continuă prin epigoni mult timp după ce „ultimul mare romantic” se stinge din viață în 1889. Însă sensibilitatea romantică a transgresat limitele genurilor literare și a intrat într-o formă mutantă, deformată în discursul public și în cel politic
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
s-o deformeze ăs.n.Ă, să-i șteargă aparența umană, s-o dezumanizeze.” (trad. mea, A.M.) Deformările sunt deja prezente în opera lui Caragiale, nu atât de pregnant ca la cei care îl vor urma. Refuzul romantismului și al simbolismului se face nu doar din lipsa de aderență la această sensibilitate sau din incapa- citatea de a gestiona un instrumentar estetic, ci și ca refuz al unui anumit abuz discursiv sesizabil la nivelul unei anumite retorici. Stilul lui Caragiale este
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
În Pirinei sau Alpi; de aceea, dacă am abătut atenția copilului nostru de la acea potențială Titania, nu am făcut-o din compasiune pentru fluturele ei, Red Admirable (zis și Amiralul, În vorbirea vulgară), ci pentru că joaca ei posacă avea un simbolism cam respingător. Poate mi-a amintit de fapt manevra simplă și răsuflată pe care a folosit-o un polițist francez - și fără Îndoială Încă o folosește - când ducând la Închisoare un muncitor cu nasul roșu, vreun scandalagiu de duminică, l-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
am fost nevoiți să recurgem rămâne, desigur, subiectivă, dar motivată de necesitatea evidențierii unor momente "cheie" ale creației sale "paranoico-critice". Printr-o analiză străbătută de psihanaliză ne străduim să identificăm resorturile adânci ale viziunii propuse, să descifrăm câteva din semnificațiile (simbolismul) lor. Urmează un studiu bazat pe lectură, nu un studiu clinic. Motivăm această abatere de la procedura standard prin exemplul lui Freud care, în "cazul Schreber", alegea deliberat această abordare, tocmai pentru că "paranoicii" (suntem conștienți că Dalí doar simulează această condiție
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]