4,326 matches
-
de cameră până la Simfonii. O analiză a celor șapte simfonii scoate în evidență parcursul artistic al acestuia, dar și influența diferiților compozitori și curente. Se remarcă astfel trecerea de la stilul tradiționalist la cel romantic, apoi la impresionism. Cea mai bună simfonie a sa este considerată cea de a patra, pentru că întrunește "toate calitățile cerute de legile estetice ale muzicii"148, remarcându-se prin echilibru. Horia Oprișan mai precizează că Sibelius nu a fost depășit, "cei cari s'au succedat n'au
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
remarcabili care au venit după cei doi deja amintiți sunt Erkki Melartin și Selim Palmgren. Primul dintre aceștia s-a născut în Carelia, in estul Finlandei, zonă care avea să-și lase amprenta asupra stilului său muzical. Erkki a compus simfonii de cameră și o operă, Aino, care s-a bucurat de succes în Finlanda. Cel de-al doilea a fost pianist și compozitor pentru pian, creând diferite compoziții pentru piano solo sau două piane. Celor doi li s-au succedat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
al doilea a fost pianist și compozitor pentru pian, creând diferite compoziții pentru piano solo sau două piane. Celor doi li s-au succedat alte două talente: Toivo Kuula și Leevi Madetoja. Primul a creat lieduri, cel de-al doilea simfonii. Referitor la Madetoja se mai precizează că a folosit "motive din lirica și muzica poporană a regiunilor din Nord, deci a acelui tezaur rar exploatat și prin farmecul ineditului, prin amestecul lui cu forme arhaice păstrate la Laponii și Finii
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
din Europa, găzduind atât spectacole de operă, cât și spectacole de balet sau concerte. În ceea ce privește festivalul de teatru organizat la Tampere în anul 2001, el a cuprins genuri teatrale diferite: dramatizări după povestirile lui Cehov, spectacole de animație pentru adulți, simfonii vizuale de efecte sonore, relecturi ale clasicilor 285. În Teatru. "Dacă nu mă implic într-un teatru viu, în ce să mă implic?". Interviu cu Horațiu Mihaiu, prezentat de Eugenia Anca Rotescu, sunt punctate câteva dintre activitățile pe care Teatrul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
compozitor finlandez 417. În Finlanda de la noi de acasă, în 2005, Florian Băiculescu relata deja despre seara de la Ateneul Român dedicată compozitorului finlandez Sibelius. Cel care a ghidat Filarmonica "G. Enescu" în interpretarea poemului simfonic Finlandia, op 26, dar și Simfonia I, op 39, a fost Ioan Horia Andreescu. Sub bagheta sa, piesele de Sibelius "au fost excelent valorificate"418. Despre Simfonia I aflăm că a fost o lucrare compusă la vârsta de 34 de ani, cu "sonorități clasice, cu inflexiuni
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
compozitorului finlandez Sibelius. Cel care a ghidat Filarmonica "G. Enescu" în interpretarea poemului simfonic Finlandia, op 26, dar și Simfonia I, op 39, a fost Ioan Horia Andreescu. Sub bagheta sa, piesele de Sibelius "au fost excelent valorificate"418. Despre Simfonia I aflăm că a fost o lucrare compusă la vârsta de 34 de ani, cu "sonorități clasice, cu inflexiuni de Ceaikovski - să ne amintim că Finlanda era Mare Ducat al Rusiei!"419 În 2008, Sfârșit și început de stagiune cu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Symphony Orchestra care a ținut un spectacol ghidată fiind de dirijorul finlandez Sakari Oramo, "dirijor tânăr, energic și antrenant, cu gestică amplă și vioiciune în coagularea/modularea ansamblului orchestral"424. Despre același dirijor se menționează că a mai dirijat și Simfonia nr. 5 în mi bemol a compozitorului finlandez Sibelius. M.M. Bălașa ni-l prezintă pe Oedipe între caricatură și capodoperă. Rolul lui Oedip din opera lui George Enescu ce poartă același nume a fost interpretat de finlandezul Esa Ruuttunen care
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
densă, multicoloră și în egală măsură energică a lucrării"485. Publicul a apreciat prestația, recompensând-o cu ropote de aplauze. Ludmila Sprîncean face Încheierea "laponă" a unui festival transilvănean. Aceasta precizează că încheierea Festivalului Toamna Muzicală Clujeană a făcut-o Simfonia a treia, în do major, opus 52 (1904-1907), scrisă de Jean Sibelius, reprezentantul școlii naționale finlandeze. Sursa de inspirație pentru lucrarea sa o reprezintă folclorul finlandez, influențele sale simțindu-se încă din prima parte. Ludmila Sprîncean consideră că "ideea preluării
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Jean Sibelius, reprezentantul școlii naționale finlandeze. Sursa de inspirație pentru lucrarea sa o reprezintă folclorul finlandez, influențele sale simțindu-se încă din prima parte. Ludmila Sprîncean consideră că "ideea preluării materialului folcloric într-un gen atât de complex precum este simfonia, este miezul unei creații care va trece rigorile timpului atât în patrimoniul național, cât și în cel mondial"486. Istorie și politică În Acorduri europene vs. Jurăminte de vasalitate, Marius Jurcan lansează câteva predicții referitoare la viitorul economic al mai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a debutat sub bagheta dirijorului Konrad von Abel, muzica finlandeză fiind o încântare pentru auditoriu. "Debutând cu muzica Titanului de la Bonn, mai precis cu Uvertura Fidelio și Concertul pentru vioară, seara inaugurală ne-a impresionat prin seriozitatea demersului interpretativ conferit Simfoniei a II-a de Jean Sibelius, o capodoperă de valoare incontestabilă a muzicii finlandeze"646. Discutând problematica devalorizării cărții și raportul cu sistemul de educație, în articolul Colocviile Revistei Mozaicul, ediția a XIV-a. Drumul cărții. Sistem sau accident? se
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în primele zile ale festivalului. Sigur că au fost momente bune de muzică, cu unele lucrări sau cu alte interpretări, dar este păcat că piese excepționale, precum Concertul pentru violoncel de Pascal Bentoiu, Concertul pentru vioară de Dumitru Capoianu sau Simfonia III-a de Tiberiu Olah au fost oferite doar celor din breaslă și câtorva împătimiți ai muzicii. Faptul că la concertele românești intrarea a fost liberă nu a încurajat marele public să dea buzna. Și este, a fost păcat. Împrăștiate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
partea strict muzicală ne interesează în primul rând - a continuat cu năpusteala publicului la Sala Mare a Palatului. „Orchestre de Paris“ și Christoph Eschenbach sunt deja nume așezate în ierarhiile internaționale, violoncelistul britanic Steven Isserlis nu ne-a convins în Simfonia concertantă op.8, în si bemol minor de George Enescu. Este adevărat că avem de-a face cu o lucrare de tinerețe, unde încă nu s-a coagulat acel „sound“ unic enescian, excesul de melodicitate nefiind susținut de o complexitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
s-au adăugat o serie de alți factori ce au accelerat boala sistemului. Supraproducția, de exemplu, începută pe timpul lui Karajan, când el și dirijorii rivali înregistrau repetat aceeași lucrare. Așa s-a ajuns în 1994 la 79 de versiuni ale Simfoniei Din lumea nouă a lui Dvorak, iar în 2006 la 435 de versiuni ale Anotimpurilor de Vivaldi. Așa s-a ajuns la 276 de versiuni cu Simfonia a 5-a de Beethoven. Discul a atins un prag de saturație nemaiântâlnit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
aceeași lucrare. Așa s-a ajuns în 1994 la 79 de versiuni ale Simfoniei Din lumea nouă a lui Dvorak, iar în 2006 la 435 de versiuni ale Anotimpurilor de Vivaldi. Așa s-a ajuns la 276 de versiuni cu Simfonia a 5-a de Beethoven. Discul a atins un prag de saturație nemaiântâlnit. Lebrecht adaugă indestructibilitatea discului, ce face ca reînnoirea colecțiilor să nu mai fie o problemă. Și, notează el mai departe, companiile și-au pierdut acea „mistică a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Așa au apărut, la casa Budapest Music Center Records, discurile compact cu Arta Fugii (înregistrare live a radioului ungar dintr-un concert al Filarmonicii clujene din 1991, dat în Sinagoga de pe strada Dohány, la Budapesta), Metamorfozele lui Richard Strauss și Simfonia a 2-a de Honegger la pupitrul Cameratei Transsylvanica, iar apoi integrala Simfoniilor de Brahms, tot cu Orchestra din Cluj, al cărui director fusese între 1966 și 1970. De ce nu or fi apărut la o casă de discuri românească nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Fugii (înregistrare live a radioului ungar dintr-un concert al Filarmonicii clujene din 1991, dat în Sinagoga de pe strada Dohány, la Budapesta), Metamorfozele lui Richard Strauss și Simfonia a 2-a de Honegger la pupitrul Cameratei Transsylvanica, iar apoi integrala Simfoniilor de Brahms, tot cu Orchestra din Cluj, al cărui director fusese între 1966 și 1970. De ce nu or fi apărut la o casă de discuri românească nu se întreabă nimeni astăzi. Disponibile mai sunt și două discuri Denon, Japonia, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
le include. Scrisorile din arhiva sa personală, primite de la Bergel, vor facilita cercetătorului viitor o privire mai clară asupra repertoriului de concert al dirijorului (în care par să domine Beethoven, Brahms, Bruckner și în care ni se semnalează și o Simfonie a opta de Mahler!). Cea de-a doua serie, la fel de importantă, provine din arhiva personală a dirijorului Cristian Mandeal și este spre onoarea lui că a acceptat să fie publicate de altcineva, date fiind observațiile adesea deloc comode pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
crispată până la strigăt. Prezențele umane ofensează cu impudicitatea lor obeză și cu amoralismul lor de mahala. Vitalitatea e bolgie și ordură, atrăgând după sine greață și oroare. Infernul, e clar, sunt ceilalți, pungi mizere care dau pe dinafară: „noaptea începe simfonia apei în țevi/ și în veceurile gâlgâitoare“. Peisajul se umple, neecologic, de pet-uri, iar transcendența atârnă greu spre pământ: „corzile salcâmilor/ oprind din cădere burta umflată de sus“. Rar de tot, simboluri numai accidental neconvenționale vizitează mizeria de jos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
Efortul de mediere și inovare culturală al celor doi critici transpare pe tot parcursul volumului Our Voices care, în literă și spirit, reușește să aducă în atenția publicului academic american "vocile diferite", voci care articulează, în acest volum, o adevărată simfonie a sensurilor culturale alternative, produse de-a lungul granițelor simbolice ale domeniului Științelor comunicării, prin efortul de exprimare al celor care au experiența lor concretă, de fiecare zi. Numai în acești termeni unici, descrierile și interpretările celor care contribuie la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
2010, în Sala de Expoziții “Constantin Brâncuși” din Palatul Parlamentului. Aflată sub organizarea Camerei Deputaților, expoziția de artă plastică a cunoscutului pictor român de la Chișinău, Cezar Secrieru, intitulată Spectacolul metafizic al culorilor, exploatează valențele universale ale picturii contemporane, într-o simfonie de culori și forme ce trimit către dialogul european al culturilor și chiar, de ce nu, către conceptul lui Mircea Eliade de “istorie a culturilor deschise”. Oameni de cultură, dar și politicieni, artiști, dar și universitari cunoscuți, reprezentanți ai unor instituții
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Secrieru, un nou moment de întărire a dialogului valorilor care înfrățesc și unesc Republica Moldova și România printr-un singur limbaj: cel al ARTEI. Expoziția, un discurs plastic explorând zonele vizibilului dincolo de aparențe, exploatează valențele universale ale picturii contemporane printr-o simfonie de forme și culori ce angajează un veritabil dialog european al culturii - ceea ce eminentul savant al religiilor, Mircea Eliade, ar numi fericit, și în acest caz, cu sintagma „o istorie a culturilor deschise”. Fiind încredințat că ARTA este un metasistem
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
felul în care muzica poate dezlănțui dintr-o dată sentimente puterniceși prin această emoție și descărcarea poate face ca ea să nu pună stăpînire pe suflet într-un mod chinuitor și prohibitiv. În muzica modernă ne-am putea gîndi astfel la simfonia a cincea a lui Beethoven, la "simfonia destinului", în care auzim mai întîi bătaia grea a destinului la poartă și, pătrunși de starea sufletească astfel provocată, sîntem pregătiți să ne lăsăm mișcați de impresia îmbucurătoare și melancolică totodată a ultimei
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o dată sentimente puterniceși prin această emoție și descărcarea poate face ca ea să nu pună stăpînire pe suflet într-un mod chinuitor și prohibitiv. În muzica modernă ne-am putea gîndi astfel la simfonia a cincea a lui Beethoven, la "simfonia destinului", în care auzim mai întîi bătaia grea a destinului la poartă și, pătrunși de starea sufletească astfel provocată, sîntem pregătiți să ne lăsăm mișcați de impresia îmbucurătoare și melancolică totodată a ultimei părți a simfoniei. În orice caz însă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a lui Beethoven, la "simfonia destinului", în care auzim mai întîi bătaia grea a destinului la poartă și, pătrunși de starea sufletească astfel provocată, sîntem pregătiți să ne lăsăm mișcați de impresia îmbucurătoare și melancolică totodată a ultimei părți a simfoniei. În orice caz însă, Aristotel nu ne spune deloc ce fel de caracter capătă "teama și compasiunea" cînd sînt "purificate". Din această cauză, A. W. Benn l-a declarat un rău psiholog 69. Iar adevărul este, poate, acela că grecii
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pe da alta, nu poate fi mai bine exprimată. Suferința ce devine tragică nu este produsă sau căutată după bunul plac. Ea vine atunci cînd destinul bate la poată, fără ca acea bătaie să fie (ca la Beethoven) introducerea la o simfonie. 30. Kierkegaard despre humor Pentru Kierkegaard, humorul era un punct de vedere deasupra căruia se situa punctul de vedere reliogios. Și orice religiozitate adevăratăavea pentru el un caracter tragic. La cel ce va să fie în stare religioasă, reprezentarea divinității
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]