4,151 matches
-
un concept psihologic care conduce la conturarea imaginarului colectiv, fiind "acea parte a sinelui împărtășită de toți membrii unui grup căruia individul îi aparține sau consideră că îi aparține, și se diferențiază de sinele privat sau public, putând fi denumit sinele social." (David Matsumoto, op. cit., sv. collective self). 72 Ibidem, sv. representation. 73 Howard Gardner, The Mind's New Science, New York, Basic Books, 1985, p. 6. 74 Nelson Goodman, Catherine Z. Elgin, op. cit., p. 90. 75 Allan Paivio, Imagery and Verbal
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și Ființa sunt la fel' în contextul idealismului german, am obține ceva de genul: Ființa este Gândire, toate 'ființele' sunt în definitiv gândire." (Joan Stambaugh, Introduction, în Martin Heidegger, op. cit., p. 9). 417 Martin Heidegger, op. cit., p. 26. Pentru Heidegger, sinele nu este nici subiect, nici substanță. (Frank Schalow, Alfred Denker, op. cit., sv. Self). 418 Martin Heidegger, op. cit., p. 29. 419 Ciprian Mihali, Inventarea spațiului. Arhitecturi ale experienței cotidiene, București, Editura Paideia, 2001, p. 14. 420 În acest sens, Mihali face
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și alterității în opera lui Paul Ricoeur, Vasile Tonoiu afirmă că, din ce în ce mai mult, alteritatea tinde să se estetizeze, transformându-se într-un discurs despre diferența ca diferență, motiv pentru care concepția lui Ricoeur reprezintă un punct esențial în reinterpretarea problemei sinelui și a diferenței dintre acesta și altul, la care filosofia ricoeriană adaugă Analogul lui Aristotel. De fapt, Ricoeur încearcă să identifice o modalitate prin care poate fi gândită paseitatea trecutului, introducând termenul de Analog pentru a putea discuta despre dualitatea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
trecutul, ci doar propria sa gândire despre trecut." (Vasile Tonoiu, Identitate-ipseitate-alteritate la Ricoeur, în "Revista de filosofie", Tomul L, nr. 5-6, 2003, p. 609). 437 Într-un studiu despre identitatea narativă, Radu Neculau susține că Ricoeur propune o reconstrucție a sinelui prin intermediul celor două forme ale identității, relația dialectică dintre acestea trasând limitele inferioare și superioare ale subiectivității concepute narativ. (Radu Neculau, Paul Ricoeur: identitatea personală și identitatea narativă, în "Secolul 21. Alteritatea",. nr. 1-7, 2002, p. 19). 438 În opinia
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sau abaterea de la fire". (Ibidem, p. 188). 448 Ibidem, p. 190. 449 Ibidem, p. 203. 450 "Îi putem descoperi pe ceilalți în noi înșine, putem înțelege că nu formăm o substanță omogenă și radical străină de tot ceea ce nu este sinele: eu este un altul. Dar și ceilalți sunt niște euri: subiecți ca și mine, pe care numai punctul meu de vedere, din care toți ceilalți sunt acolo, și numai eu sunt aici, îi separă și îi distinge într-adevăr de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se dovedește mulțumit?! Nu, sfinția sa sadâncește-n/ne-adâncește-n mister: „Dar preafericirea?” „Preafericirea este numele Preafericirii Voastre”. Asta aștepta?! „Nu Pă gândisem că fericirea îmi ține așa tovărășie... Iată cum (și fără să vrem) facem cunoștință cu „fericirea amăgitoare” (Ieremia 12), a sinelui, a prea-plinului din noi. Care să fie morala acestui context subtil?! Comentând a treia “Fericire”, Părintele Galeriu conchide optimist: “Noi credem și mărturisim că în istorie, până la urmă, vor birui cei blânzi...”, adăugând... cei drepți, cei milostivi, cei înțelepți, cei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
context subtil?! Comentând a treia “Fericire”, Părintele Galeriu conchide optimist: “Noi credem și mărturisim că în istorie, până la urmă, vor birui cei blânzi...”, adăugând... cei drepți, cei milostivi, cei înțelepți, cei care au capacitatea de a se “lepăda” de orgoliul sinelui, adică... verticalii... Particularizând, cu referire la drama unui patriarh, la dramele politicului și ale ierarhiilor..., zicem, precum Părintele Profesor Galeriu: Da, ar fi ideal! într-un alt context, ni se oferă alte detalii pline de subtilitate care fac trimitere la
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
devine confident și păstrător de mărturii unicat, prin care individul își alină singurătatea, se amuză (gules Renard), își hrănește orgoliul (Mircea Cărtărescu), își „salvează timpul” (Mircea Eliade), fixează datele unui „testament politic” (N. Steinhardt), se dorește mijloc de răfuire cu sinele sau cu societatea (M. Sebastian), devine „Părturie... îngropată” (I. D. Sârbu) sau testament de înțelepciune (Constantin Noica), împăcare cu sinele „din (prin) Iărâme” (Eugène Ionesco) sau marcă a unei epoci istorice (Radu G. Țeposu). gurnalul poate releva un „timp diamantin” (Radu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
orgoliul (Mircea Cărtărescu), își „salvează timpul” (Mircea Eliade), fixează datele unui „testament politic” (N. Steinhardt), se dorește mijloc de răfuire cu sinele sau cu societatea (M. Sebastian), devine „Părturie... îngropată” (I. D. Sârbu) sau testament de înțelepciune (Constantin Noica), împăcare cu sinele „din (prin) Iărâme” (Eugène Ionesco) sau marcă a unei epoci istorice (Radu G. Țeposu). gurnalul poate releva un „timp diamantin” (Radu Petrescu), poate avea valoare apoftegmatică, obligând pe cititor la o lectură interactivă (Andrei Pleșu), poate transcrie tumultuoase frământări istorice
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
dar, ca o prosternare în fața unui prinț al poeziei românești. Bucuria de a se adăpa la fântâna dătătoare de miresme a poeticului nichitian a avut un prim imbold pentru Mihail GĂOățanu: de a pătrunde “înlăuntrul fenomenelor, mereu înlăuntrul fenomenelor”, pentru ca “<sinele> să încerce din <sine> Vă iasă”, ca o “nezburată aripă”. și cum viața (o spune tot Nichita) este o „aventură a luminii”, merită această proiecție din faza de embrion, de nucleu primordial întru slobozenie, reflecție a ceea ce se poate vizualiza
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
și la un moment dat ne părăsim...” Al treilea volum, Douăsprezece cântece înaintea nașterii înnobilează triada, precum o „cină de taină” a unei proiecții ambițioase, în douăsprezece „cântece” întru triumful seminței de foc ce va să fie în confruntarea cu sinele. Douăsprezece trepte zvâcnind întru luciditate. Odiseea unei evoluții întru slobozenie, întru lumină, precum o „fructificare” „în numele zborului” (Nichita Stănescu). Din prolog reiese accepția eului de-a se confrunta cu viața care nu este altăceva decât o aventură înflorind și înfruntând
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
romanului, adevărate fișe psihologice: eșecul conjugal, vulnerabilitatea femeii singure, frica („teama globală care-i nega Magdei tot ce-a lăsat în urmă”), orgoliul femeii rănite, apartamentul (Magdei) - un „templu al singurătății”, spitalul - un loc al recuperării și al redării armoniei sinelui etc. Scriitorul ne dezvăluie un exemplu concret de natură neurobiologică, prin oglindirea unui tip de iubire pasională, ce poate fi studiat ca un caz clinic (sentimente erotice care mocnesc ardent, ucigând demnitatea unei femei frumoase și inteligente, transformându-o, ascensional
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în zvârcoliri, în greșeli repetate, zdrobindu și liniștea și Văvârșind multe greșeli. Nu ascultă nici de sfatul lui Bogdan (un bun prieten al lui Vlad), nici de vrăjitoare, nici de amenințări, de nimeni și de nimic. Ea coboară-n infernul sinelui, prăbușindu-se. De ce dorește totuși să devină „mâna care să șteargă lacrima” unui necunoscut? Prin natura sa originară, ființa Sământeană SĂFătuiește pentru că este păFătoasă. Invocă și Divinitatea, dar si puterile demonice. Magda aleargăși la preot, dar și la ghicitoare. își
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
își lasă ființa pradă unor impulsuri (care se dovedesc malefice), pe care (paradoxal) și ea însăși le percepe a fi malefice? De ce își agresează propriul suflet? Pentru că viața ne supune, vrem-nu vrem, atâtor încercări. Un experiment despre răul provocat asupra sinelui, un rău care cere răzbunare, un rău care se finalizează prin regrete tardiv distrugătoare pentru toți actorii implicați. Așa, pentru a confirma judecata lui Kahlil Gibran, conform Făreia: „noi suntem semințe ale unei plante de văpaie” și, purtați de vântul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
direct la Absolut și care are întotdeauna dreptate!” (p. 126); iar pe de altă parte, evidențiind o latură de individualism exacerbat, de a „scoate în relief propria statură, firește, universală”. (p. 214) într-un fel, această atitudine de propulsare a sinelui, în cazul lui Camil Petrescu se datorează vieții sale austere, a singurătății, a vitregiilor sorții... unui filosof care a trăit într-o „transcendentalie” a halucinantului, recunoscându-se „dintre acei” care s-a „mistuit Oăuntric”, doar pentr-a „vedea idei...” ( Ideea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
fabrică o emoție” („gurnalul financiar”). și iată-ne amintind de un alt volum: Cum se fabrică o emoție, pentru a reține tehnica dezbaterii unei teme, generic formulate: „limba literaturii” (util îndreptar, mai ales, pentru dascălul de românească), având ca protagoniști: „sinele” și „sinea”, într-o confruntare inițiatică de o utilitate intrinsecă, amintindu-ne de dialogurile: Sabato-Borges, Paleologu Noica etc. Subtilitatea unor „voci convenționale într-un dialog imaginar”, fiecare „voce” (nu neapărat în postura de „sabotor al confesiunilor”) reprezentând imaginea unei „ipoteze
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Regăsim, de la un roman la altul, același procedeu de bază: o lungă descriere a locurilor la început, reluate mai apoi pe scurt în pasajele mnemonice. L. Frappier-Mazur, p. 15 Acestea sînt romane fondate pe ideea de căutare (regăsire) "mistică" a sinelui sau a celuilalt (Natura, ființa iubită...), întemeindu-se pe credință și pe o ordine "poetică" a Lumii ale cărei simboluri pot fi interpretate doar de către cei cu har. Este ceea ce teoretizează un romantic german, Franz von Baader: Întreaga natură este
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
guvernamentală specializată pe care o consideră legitimă sau ilegitimă, dar relația este esențialmente pasivă și comunitățile participative, care urmează un model cultural în care membrii tind să fie explicit orientați către sistem ca întreg și către un rol activ al sinelui, "deși sentimentele și evaluările unui asemenea rol pot să varieze de la acceptare la respingere. Dacă primul tip cel al comunităților parohiale corespunde modelului originar, următoarele două sunt, datorită potențialului de individualizare pe care-l presupun, forme contemporane. Diferențele dintre comunitățile
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
apărare ca metodă de autocontrol - 6-7 ani; e) dorința de a fi aprobat de ceilalți - 6-7 ani; f) capacitatea de a înțelege mai multe puncte de vedere, privind conflictul și abilitatea de a tolera ambivalența - 10 11 ani; g) dezvoltarea sinelui fizic și a celui social. VI.2. Perioada 12-14 ani - adolescența timpurie Nevoia de independență: a) apare lupta cu sentimentul de identitate; b) labilitatea emoțională; c) exprimarea emoțiilor, mai degrabă, prin acțiuni decât prin cuvinte; d) crește importanța acordată prietenilor
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
de independență: a) alternanța între un concept de sine rudimentar și a unor standarde nerealiste prea înalte; b) nemulțumire legată de intervențiile părinților și dorința de independență; c) preocupări excesive legate de propriul corp; d) apare sentimentul de necunoaștere a sinelui; e) părere „proastă” despre părinți, investiție emoțională redusă în aceștia; f) efort de stabilire a unor noi prietenii; g) auto analiză amplificată cu perioade de nemulțumire personală. -Interese profesionale: a) interese intelectuale mai pronunțate; b) dezvoltarea intereselor creative. -Sexualitate: a
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Roma un tărâm al fericirii pierdute, în partea a doua a exilului, această polarizare începe să se inverseze. Tomisul devine treptat un spațiu privilegiat, iar Roma un spațiu damnat, amăgitor, desacralizat. Acum poetul își purifică sufletul prin contemplare, dialoghează cu sinele său, golit de vremelnicie, percepe sensul anagogic al existenței, miracolul vieții și revelarea zeului sălășluind în trupul omenesc. Prețuirea valorilor tomitane libertate, iubire, frugalitate este luminată de arcul unui dor metafizic al nemuririi prin artă. Purificarea suferită se aseamănă cu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în limba latină a declanșat durerea pierderii identității latine. După un timp însă, când speranța abolirii relegării scade, se conturează o rocadă spirituală între Roma și Tomis. Poetul descoperă la Tomis, compensativ, un nou centru cosmic, al lumii și al sinelui său, dovedind că între patrie și lume nu există contradicție. Ovidiu va avea însă mereu, ca punct de sprijin, limba latină, patria sa interioară în care visează și scrie și în care gloria faptei îi va asigura nemurirea. Relegarea lui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
am-prenta experiențelor lumii și ale propriei existente. Se constituie pe baza comportamentelor culturale, a cunoștințelor dobândite, a abilităților, a credințelor, a atitudinilor, a sentimentelor, nevoilor, scopurilor, si așteptărilor trecute și viitoare". Drumul spre ceilalți este influențat de imaginea de sine. Sinele favorizează cunoașterea noastră și, astfel, a altora, prilejuind identificarea căilor de intervenție pentru ameliorare și corectare"10. Donnel King11 propune câteva principii 12 care stau la baza comunicării interpersonale: Comunicarea interpersonala este inevitabilă Este un enunț care își trage seva
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a înlocui această vorbire cu propriile lor gânduri interioare. Se știe că majoritatea adulților se simt stânjeniți atunci când sunt surprinși vorbind cu propria persoană. Această jenă pornește din faptul că, nefiind acceptată din punct de vedere social, vorbirea sonoră cu sinele este adesea considerată drept semn al patologiei mentale. Dacă în copilăria timpurie vorbirea sonoră pentru sine este considerată ca normală, odată cu dobândirea abilităților de scris, citit, povestit, tipul de vorbire menționat este substituit, în mod compensatoriu, cu noile deprinderi achiziționate
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
poporul" care a fost, este și va fi pașnic/eroic/harnic și talentat etc. -, Partidul, națiunea, ș.a.m.d.; verbul putea aparține sferei semantice a existenței, a edificării, a rezistenței, a creației: orice atribut al excelenței asociat uneia dintre ipostazele Sinelui avea acces la eternitate. Îndărătul acestei pompoase triade, al obsesiei imperative a continuității multimilenare, regăsim o voință faustică de încremenire a timpului. Istoriografia oficială îmbălsăma astfel poporul român abstractizat într-un regim de istoricitate al eternei reîntoarceri, cu o logică
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]