6,398 matches
-
la ele ca subzistând în sine, independent de conștiință, și ca impunându-se în mod obligatoriu, oricare ar fi împrejurările în care este angajat individul (p. 75). Realismul moral-axiologic pare a fi un stadiu necesar al evoluției filogenetice și ontogenetice. Socializarea secundară este legată de diviziunea socială a muncii și de distribuirea socială a cunoștințelor. Ea presupune internalizarea cerințelor, informațiilor, valorilor promovate de diferite instituții specializate. Dacă în prima socializare individul asimilează „lumea socială de bază” (deși o anumită lume, după cum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pare a fi un stadiu necesar al evoluției filogenetice și ontogenetice. Socializarea secundară este legată de diviziunea socială a muncii și de distribuirea socială a cunoștințelor. Ea presupune internalizarea cerințelor, informațiilor, valorilor promovate de diferite instituții specializate. Dacă în prima socializare individul asimilează „lumea socială de bază” (deși o anumită lume, după cum am văzut), prin socializarea secundă el își însușește realități parțiale, „sublumi” (Berger și Luckman, 1967, p. 138). Totodată, socializarea secundară înseamnă și trecerea de la lumea copilăriei, „de acasă”, la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de diviziunea socială a muncii și de distribuirea socială a cunoștințelor. Ea presupune internalizarea cerințelor, informațiilor, valorilor promovate de diferite instituții specializate. Dacă în prima socializare individul asimilează „lumea socială de bază” (deși o anumită lume, după cum am văzut), prin socializarea secundă el își însușește realități parțiale, „sublumi” (Berger și Luckman, 1967, p. 138). Totodată, socializarea secundară înseamnă și trecerea de la lumea copilăriei, „de acasă”, la o lume mai eterogenă. Și aici funcționează persoane semnificative, dar ele sunt mai fluctuante, iar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
informațiilor, valorilor promovate de diferite instituții specializate. Dacă în prima socializare individul asimilează „lumea socială de bază” (deși o anumită lume, după cum am văzut), prin socializarea secundă el își însușește realități parțiale, „sublumi” (Berger și Luckman, 1967, p. 138). Totodată, socializarea secundară înseamnă și trecerea de la lumea copilăriei, „de acasă”, la o lume mai eterogenă. Și aici funcționează persoane semnificative, dar ele sunt mai fluctuante, iar individul are un anumit control asupra lor, în sensul că poate renunța la unele în favoarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
control asupra lor, în sensul că poate renunța la unele în favoarea altora, în vederea menținerii identității proprii. Spontan sau conștient, el va selecta din potențialul relațiilor interpersonale pe acelea care îi confirmă și întrețin autoidentificarea și stima de sine. Intrarea în socializarea secundară ar coincide în general cu trecerea la pubertate și adolescență și, prin urmare, condițiilor de statut socioprofesional li se suprapun noi faze ale dezvoltării intelectuale. Are loc în speță trecerea de la gândirea concretă la cea abstractă. Acum este foarte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Disociind între o sugestibilitate de fond, nespecifică (probabil genetică), și una latentă (impregnată de structuri critice), autoarea constată o continuă diminuare pe axa vârstei a primei forme și o permanentă sporire a celei de-a doua. Pe de altă parte, socializarea secundară poate însemna, în fapt, o re-socializare, dacă realitatea socioculturală - și implicit cea simbolico-axiologică - în care se intră este substanțial diferită de aceea internalizată în prima socializare. Acceptând și construind subiectiv noul univers uman, individul își reconsideră întreaga experiență trecută
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și o permanentă sporire a celei de-a doua. Pe de altă parte, socializarea secundară poate însemna, în fapt, o re-socializare, dacă realitatea socioculturală - și implicit cea simbolico-axiologică - în care se intră este substanțial diferită de aceea internalizată în prima socializare. Acceptând și construind subiectiv noul univers uman, individul își reconsideră întreaga experiență trecută prin prisma prezentului, iar, dacă disparitatea între trecut și actual i se pare esențială, el recurge inclusiv la raționalizări de genul: „Atunci credeam că știu ce e
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
iar, dacă disparitatea între trecut și actual i se pare esențială, el recurge inclusiv la raționalizări de genul: „Atunci credeam că știu ce e bine, acum știu cu adevărat”. Când traiectoria de viață a individului continuă în același mediu sociocultural, socializarea secundară merge în prelungirea celei primare fără conflicte și fără nevoia restructurării axiologice. Un exemplu ar putea fi copilul dintr-o familie intelectuală ce locuiește într-un mare oraș sau în unul asemănător. Avem de-a face cu o reproducere
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
copilul dintr-o familie intelectuală ce locuiește într-un mare oraș sau în unul asemănător. Avem de-a face cu o reproducere de roluri, de mentalitate și de context habitual, deși putem disocia și aici între cele două faze ale socializării. Fenomenele de re-socializare sunt evidente în trecerile de la o cultură la alta, în ceea ce se numește aculturație. (În antropologia culturală, conceptul de aculturație este subsumat celui de enculturație, acesta din urmă fiind în fond sinonim cu cel de socializare, cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ale socializării. Fenomenele de re-socializare sunt evidente în trecerile de la o cultură la alta, în ceea ce se numește aculturație. (În antropologia culturală, conceptul de aculturație este subsumat celui de enculturație, acesta din urmă fiind în fond sinonim cu cel de socializare, cu accentul suplimentar pe importanța trăsăturilor generale dintr-o cultură în configurarea personalității indivizilor ei.) Cele două tipuri de relație dintre socializarea primară și cea secundară - deplina continuitate și, respectiv, schimbarea radicală (re-socializare) - sunt situații extreme ale unui continuum între
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conceptul de aculturație este subsumat celui de enculturație, acesta din urmă fiind în fond sinonim cu cel de socializare, cu accentul suplimentar pe importanța trăsăturilor generale dintr-o cultură în configurarea personalității indivizilor ei.) Cele două tipuri de relație dintre socializarea primară și cea secundară - deplina continuitate și, respectiv, schimbarea radicală (re-socializare) - sunt situații extreme ale unui continuum între care se înșiră, cel puțin în societățile ce cunosc adânci transformări economice, sociale și culturale, majoritatea biografiilor individuale. Adică, prin socializarea secundară
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dintre socializarea primară și cea secundară - deplina continuitate și, respectiv, schimbarea radicală (re-socializare) - sunt situații extreme ale unui continuum între care se înșiră, cel puțin în societățile ce cunosc adânci transformări economice, sociale și culturale, majoritatea biografiilor individuale. Adică, prin socializarea secundară, preadolescentul, adolescentul și tânărul își însușesc o lume mai mult sau mai puțin apropiată de cea a socializării primare, dar nu total diferită. Astfel încât, pe planul mentalității, al axiologicului, problema nu este atât de a nega, minimaliza sau distorsiona
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
între care se înșiră, cel puțin în societățile ce cunosc adânci transformări economice, sociale și culturale, majoritatea biografiilor individuale. Adică, prin socializarea secundară, preadolescentul, adolescentul și tânărul își însușesc o lume mai mult sau mai puțin apropiată de cea a socializării primare, dar nu total diferită. Astfel încât, pe planul mentalității, al axiologicului, problema nu este atât de a nega, minimaliza sau distorsiona trecutul din perspectiva prezentului, cât de a armoniza, de a găsi sinteze între cele două „lumi”. Tânărul ce vine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cod valoric și comportamental la altul sau conjuncția lor au loc tot sub semnul unor valori; există, altfel spus, un super-, un meta-cod axiologic. Ne situăm în zona raportului dintre sisteme de valori de grade diferite de generalitate. Procesul de socializare și învățare socială nu este unul perfect linear, cu o rată constantă a acumulărilor, cristalizărilor și sedimentărilor valorice. Că lucrurile stau astfel în planul individului apare destul de clar. Examinarea unor biografii ale personalităților din diverse domenii de activitate, ca și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în jurul vârstei de 12-13 ani), procesul frământărilor axiologice atingând apogeul spre sfârșitul adolescenței și începutul tinereții (18-20 ani), rămânând însă, în principiu, un proces deschis. Aceasta nu înseamnă că sistemul personal de valori se naște pe un teren gol. Toată socializarea și umanizarea copilului (cea primară, în speță) reprezintă și învățarea de aprecieri, atitudini, valorizări. Asemenea „valorizări” nu sunt însă aplicații ale unor principii axiologice ferme, ci imitații și identificări cu cei din jur. Considerând sistemul de valori într-un sens
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
termenii luării de decizii între alternative concurente sau chiar conflictuale, dintre care două tipuri sunt mai importante: conflictul dintre preferințe pe termen lung și preferințe pe termen scurt și acela dintre preferințele personale și obligațiile sociale (p. 351). Pugh ignoră socializarea, internalizarea valorilor și normelor sociale și, prin urmare, faptul că preferințele personale sunt și ele, până la urmă, sociale. Apoi, rezolvarea conflictului se face tot în virtutea unor criterii axiologice. (Să mai observăm cum contrapunerea individual/social este reflexul unei anumite mentalități
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
personalități individuale. Dezirabilul social, concepțiile - cerințe despre cum trebuie să arate un om normal al culturii (comunității) respective - tind să afecteze, prin mecanisme complexe, înseși structurile mai stabile ale personalității, ca temperamentul și aptitudinile sau chiar trăsăturile fizice. Procesul de socializare și integrare socioculturală a indivizilor poate fi înțeles în principal în termeni de însușire, interiorizare a valorilor și normelor general umane sau specifice unei culturi ori unui grup. Totuși, întrucât individul are concomitent sau succesiv mai multe grupuri de apartenență
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
contacte și informații socioculturale, așa se și întâmplă. În același timp însă, numeroși oameni - și pentru multiple probleme - au, ca suport cognitiv al atitudinii, stereotipiile sociale, adică propoziții gata confecționate, care circulă într-un anumit mediu cultural și care prin socializare devin „adevăruri” personale. Împreună cu evaluările (atitudinile propriu-zise), ele funcționează ca prejudecăți, iar traduse în comportamente, ca discriminări. Nu însă în toate împrejurările - înseși stereotipurile nefiind automat și integral „false judecăți sociale” (vezi pe larg Iluț, 2000; Chelcea, 2003). 2.2
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prin variate mecanisme ce se întind de la simpla asociere sau expunere de stimuli până la comparații și judecăți sociale complexe. Descrise succint, cele mai importante dintre ele arată după cum le vom descrie în continuare. Învățarea socială, care reprezintă mecanismul fundamental al socializării și resocializării, presupune, pe lângă dobândirea de cunoștințe propriu-zise, și achiziția de moduri de raportare evaluativă la lume, adică atitudini. O primă formă a învățării sociale este condiționarea clasică, prin asocierea de stimuli. Dacă de mai multe ori copilul mic asociază
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
răspunsurile atitudinale și cele comportamentale se datorează, în primul rând, faptului că atitudinea este o forță motivațională, generând o acțiune specifică. În această calitate ea apare drept cauză a comportamentului, multiplicându-se în actele noastre de conduită. De asemenea, prin socializare, nu numai că ne însușim anumite atitudini și crezuri, dar ni se inoculează și principiul că ele trebuie respectate, la cele mai multe culturi și grupuri sociale norma promovată fiind aceea de a practica un acord între crez, vorbă și faptă. Pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Wilson, 1978); este neîndoielnic faptul că, indiferent dacă funcționează un mecanism genetic direct și specific pentru a-i ajuta pe alții, există disponibilități biologice înnăscute, ce trimit la empatie, compasiune față de suferința altora, solidaritate și cooperare la nevoie. 1.2. Socializarea și funcționarea normelor socialetc "1.2. Socializarea și funcționarea normelor sociale" O serie de studii experimentale au confirmat faptul că, la fel ca alte genuri de comportamente, cel prosocial este învățat în timpul socializării primare. Învățarea socială, atât prin mecanismul direct
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dacă funcționează un mecanism genetic direct și specific pentru a-i ajuta pe alții, există disponibilități biologice înnăscute, ce trimit la empatie, compasiune față de suferința altora, solidaritate și cooperare la nevoie. 1.2. Socializarea și funcționarea normelor socialetc "1.2. Socializarea și funcționarea normelor sociale" O serie de studii experimentale au confirmat faptul că, la fel ca alte genuri de comportamente, cel prosocial este învățat în timpul socializării primare. Învățarea socială, atât prin mecanismul direct al recompensei, pedepsei și reîntăririi, cât și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
solidaritate și cooperare la nevoie. 1.2. Socializarea și funcționarea normelor socialetc "1.2. Socializarea și funcționarea normelor sociale" O serie de studii experimentale au confirmat faptul că, la fel ca alte genuri de comportamente, cel prosocial este învățat în timpul socializării primare. Învățarea socială, atât prin mecanismul direct al recompensei, pedepsei și reîntăririi, cât și prin observarea consecințelor comportamentale ale altor persoane ce întreprind acțiuni prosociale (învățarea indirectă, prin modele), conduce la însușirea de conduite altruiste la copii. După cum demonstrează și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și corectitudinea socială față de lume în general, vor primi și ei de la ea ceea ce au dat - altfel spus, credința într-o reciprocitate generalizată. Problematica normelor sociale ce trimit la un comportament prosocial se plasează inevitabil în contextul mai larg al socializării. Procedând astfel, B. Batson, autorul acestui subiect din Handbook of Social Psychology (1998), insistă asupra ideii că trebuie luate în considerare în cel mai înalt grad și teoriile formării și dezvoltării cognitive a judecăților morale, datorate în special lui J.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Paradigma costuri‑beneficii" Într-o accepțiune mai largă, problema costurilor și a beneficiilor este implicată în toate orientările ce încearcă să explice comportamentul uman și, în special, pe cel prosocial. Sociobiologia se referă la beneficiile de reproducere genetică, în centrul socializării și învățării sociale stând principiul recompensei, iar normele sociale fac trimitere la avantaje și dezavantaje atât direct, prin conținut (norma reciprocității și a echității), cât și indirect, prin costurile și beneficiile (psihologice, dar și de altă natură) datorate respectării sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]