2,730 matches
-
de arondare a spitalelor de nivel de competență IV, III și II la spitalele regionale de nivel de competența I sunt prevăzute în Ordinul nr. 1765/2006 privind arondarea județelor la centrele regionale, luându-se în considerare regiunile de dezvoltare socioeconomică din care fac parte, precum și distanțele aeriene și terestre dintre un spital județean și un anumit centru regional. ... Articolul 29 Clasificarea, organizarea, conducerea și modul de finanțare al unităților și compartimentelor de primiri urgențe se face în conformitate cu dispozițiile legale în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206796_a_208125]
-
de arondare a spitalelor de nivel de competență IV, III și II la spitalele regionale de nivel de competența I sunt prevăzute în Ordinul nr. 1765/2006 privind arondarea județelor la centrele regionale, luându-se în considerare regiunile de dezvoltare socioeconomică din care fac parte, precum și distanțele aeriene și terestre dintre un spital județean și un anumit centru regional. ... Articolul 29 Clasificarea, organizarea, conducerea și modul de finanțare al unităților și compartimentelor de primiri urgențe se face în conformitate cu dispozițiile legale în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206363_a_207692]
-
de arondare a spitalelor de nivel de competență IV, III și II la spitalele regionale de nivel de competența I sunt prevăzute în Ordinul nr. 1765/2006 privind arondarea județelor la centrele regionale, luându-se în considerare regiunile de dezvoltare socioeconomică din care fac parte, precum și distanțele aeriene și terestre dintre un spital județean și un anumit centru regional. ... Articolul 29 Clasificarea, organizarea, conducerea și modul de finanțare al unităților și compartimentelor de primiri urgențe se face în conformitate cu dispozițiile legale în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206782_a_208111]
-
apariției guvernărilor reprezentative moderne, participarea în corpurile guvernatoare ale orașelor-stat era limitată inițial la membrii familiilor din clasele de sus: nobili, mari proprietari de pămînt și alții asemenea. Dar în timp, rezidenții urbani, care erau mai jos situați pe scara socioeconomică, au început să ceară dreptul de a participa. Membrii a ceea ce astăzi am numi clasele de mijloc noii îmbogățiți, comercianții și bancherii mai mici, meșteșugarii organizați în bresle, pedestrașii comandați de cavaleri nu numai că erau mai numeroși decît clasele
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
of Chicago Press, 1978). Totuși, Michael X. Delli Carpini și Scott Keeler ajung la concluzia că "una dintre datele centrale și cele mai alarmante din cercetarea noastră este diferența mare de cunoștințe găsită între grupurile dezavantajate din punct de vedere socioeconomic și grupurile omologe mai avantajate". (What Americans Know About Politics and Why it Matters [New Haven și Londra: Yale University Press, 1989], 287). O critică mai severă, cu recomandări pentru introducerea unor noi instituții pentru a ajuta la depășirea deficiențelor
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
1998, modificată prin Legea nr.315 din 2004 privind dezvoltarea regională în România, politica de dezvoltare regional ,,reprezintă ansamblul politicilor elaborate de Guvern, prin organele administrației publice centrale, de autoritățile administrației publice locale și organismele regionale specializate, cu consultarea partenerilor socioeconomici implicați, în scopul asigurării creșterii economice și dezvoltării sociale echilibrate și durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare, al îmbunătățirii competitivității naționale a României și al reducerii decalajelor economice și sociale existente între România și statele membre
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
palierele care definesc conceptul de sănătate sexual-reproductivă, din care amintesc: * realizarea unei evaluări actuale și a unei comparații cu studii anterioare privind gradul de cunoaștere, de practicare a mijloacelor și a atitudinii față de planificarea familială în funcție de mediul de proveniență, condițiile socioeconomice și nivelul de școlarizare; * determinarea unui model de alăptare la sân specific în România și în funcție de regiunile istorico-geografice, nivel de instruire ș.a., variabile care pot constitui o bază pentru realizarea unui management corect al alimentației nou-născutului; * evaluarea modului de realizare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
strategii. Obiective specifice Totodată, s-a avut în vedere o serie de obiective antropologice specifice, din care evidențiem: * determinarea gradului de cunoaștere și de practicare a mijloacelor de contracepție și a atitudinii față de planificarea familială în funcție de mediul de proveniență, condițiile socioeconomice și nivelul de școlarizare; * evaluarea situației actuale privind fertilitatea, avortul, contracepția, educația sexuală, comparativ cu studiile anterioare; * constituirea unei tipologii privind sexualitatea, natalitatea, planificarea familială, în mediul urban din regiunile istorico-geografice tradiționale ale României; * realizarea unor patternuri atitudinale și comportamentale
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
determinat în mod direct stabilirea volumului eșantionului și/sau restrângerea scalelor de măsurare de tip Likert. 1.3. Proiectarea eșantionului Fără a avea pretenția unei reprezentativități la nivel național, cercetarea și-a propus să includă subiecți din toate regiunile istorice, socioeconomice și culturale ale țării. Am dorit ca atât bărbații, cât și femeile să aibă o egală reprezentare la nivelul tuturor grupelor de vârstă. Volumul eșantionului a fost determinat în mare măsură de limita resurselor disponibile. Principalele criterii tehnice care au
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
bărbați până la realizarea economică și profesională. Fenomenul de amânare a apărut și la femei, în parte datorită dorinței acestora de finalizare a ciclului educațional. Tinerii au învățat că o căsătorie și o paternitate precoce pot fi o piedică în ascensiunea socioeconomică și profesională. Numărul văduvelor este mai mare ca o consecință a speranței de viață mai ridicate la femei. O altă cauză poate fi disponibilitatea la recăsătorire a bărbaților și tendința acestora de a contracta căsătorii cu femei mai tinere (divorțate
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
perioada 18-20 de ani. Figura 16. Variabilitatea pe orașe a debutului vieții sexuale la femei Scăderea vârstei primei relații sexuale s-ar putea datora și creșterii vârstei medii la încheierea căsătoriei, cauzată la rândul ei de schimbările survenite în statutul socioeconomic al tinerilor. Pe de o parte, tinerii au tendința, din ce în ce mai accentuată, de a se dărui profesiunii și de a amâna asumarea unor obligații de familie, apreciind că asumarea misiunii de a fi soț/soție, tată/mamă frânează afirmarea plenară în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
6,3 100 Tabelul 19. Variabilitatea pe localități a numărului de copii născuți Studiul SSR-Ro 2004, care a analizat ratele de fertilitate la femei între 15-44 ani, raportează: cea mai mare medie de născuți pe femeie în regiunea de dezvoltare socioeconomică N-E (1,8 copii), cea mai scăzută medie de născuți pe femeie în București (0,9), iar undeva la mijloc cu o rată totală a fertilității de 1,2 copii, se situa regiunea de dezvoltare socioeconomică de centru (SSR-Ro
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
regiunea de dezvoltare socioeconomică N-E (1,8 copii), cea mai scăzută medie de născuți pe femeie în București (0,9), iar undeva la mijloc cu o rată totală a fertilității de 1,2 copii, se situa regiunea de dezvoltare socioeconomică de centru (SSR-Ro 2004, 2005). Pentru o evaluare de tip longitudinal a natalității subiecții din eșantionul nostru au fost întrebați câți copii a născut mama acestora. Profilul natalității în familia de proveniență este diferit de cel al familiilor subiecților. În
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
motivele de neglijență și lipsă de informații care au determinat neutilizarea contracepției (p < 0,05). Așa cum au semnalat și alte cercetări, prevalența utilizării metodelor de contracepție, mai ales a celor moderne, este cea mai scăzută în rândul categoriei cu nivel socioeconomic și de pregătire școlară scăzut. Dintre cei cu nivel de instruire scăzut, ponderea cea mai mare o dețin cei pentru care neglijența și lipsa de informații s-au constituit în cea mai mare măsură drept cauze ale inutilizării curente a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
vieții, deși aceasta diferă cantitativ și calitativ de cea a tânărului și adultului. Activitatea sexuală nu depinde numai de vârstă, așa încât pentru evaluarea activității sexuale a vârstnicului se vor lua în considerare nu numai aspectele structurilor biologice, ci și statusul socioeconomic, starea civilă, mediul (urban-rural), modelele induse de familie, societate. Comportamentul sexual al omului este deosebit de complex, fiind depășită sfera neuroendocrină prin factori psihici și sociali, activitatea sexuală putând continua la omul bătrân în condițiile unui organism sănătos. Bibliografie 1. Bălăceanu-Stolnici
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cunoaștere și afectare Pentru ambele sexe, cel mai scăzut nivel de cunoștințe se înregistrează printre persoanele necăsătorite și printre cele sub 24 de ani. De asemenea, nivelul de cunoștințe privind BTS crește odată cu creșterea nivelului de școlarizare și a nivelului socioeconomic. Persoanele chestionate care au fost tratate de boli transmise sexual sunt în procent redus. Cele mai frecvente BTS de care respondenții au fost tratați sunt candidoza, gonoreea și trichomonas. Desigur, răspunsurile trebuie privite sub rezerva reacției de prestigiu, fiind posibil
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cluster patternul de răspuns este nuanțat. Cei care aparțin acestui cluster latent consideră avortul aproape întotdeauna justificat când viața sau sănătatea mamei este în pericol sau când fătul este malformat dar consideră că avortul nu este niciodată justificat din motive socioeconomice. În cazul unui viol, gradul de acord al acestora cu recurgerea la avort este mai redus. 3. În clusterul convențional numit 3 sunt cuprinși aproximativ 18% din respondenți. Aceștia consideră că în toate situațiile propuse avortul nu este niciodată o
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
situații scorurile de acceptare sunt apropiate de valoarea 1, ca și la clusterul liberal. Gradul de acceptare a avortului se reduce însă considerabil atunci când este vorba de avortul electiv, presupus în situații legate de statul marital al mamei (STATUT), statul socioeconomic al familiei (ECONOMIC) și planificarea familială (PLANIFICARE). La acești itemi scorurile scad sub 0,2. După cum se poate observa, experiența avortului nu a modificat semnificativ modelul identificat pe întregul eșantion, fapt remarcat și prin ponderea scăzută a femeilor care au
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară (Pearson χ2 = 11,444, df = 2, p = 0,01< 0,05), 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic (Pearson χ2 = 37,315, df = 2, p < 0,001) și respectiv nivelul de instruire (Pearson χ2 = 34,095, df = 2, p < 0,0010) influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Antropologie demografică O populație în care intrările sunt date de nașteri iar ieșirile de decese este o populație închisă. În cazul în care la intrări intervine imigrația iar la ieșiri emigrația, populația este deschisă. Gospodăria sau menajul este o unitate socioeconomică și demografică în definirea căreia, deși există unele diferențe metodologice de la o țară la alta, găsim trei elemente: locuința, bugetul comun și legătura de rudenie. Uneori sunt considerate gospodării și grupurile fără legături de rudenie, care prin înțelegere se gospodăresc
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
populației, în special a populației feminine, pe grupe de vârstă, nupțialitatea și divorțialitatea. 2. Factorii medico-biologici: sterilitatea feminină și masculină, patologia genitală, consecințele medicale ale avorturilor, igiena sexuală. 3. Factorii sociali: prelungirea școlarizării, gradul de angajare a femeilor în activitățile socioeconomice, categoria socială, migrația populației 4. Factorii legislativi: prevederile Codului muncii și Codului familiei, sistemul de alocații pentru copii, programe de protecție materno-infantilă, politica de planificare familială, legislația privind avortul. 5. Factorii subiectivi: atitudinea cuplului față de reproducerea sa, atitudinea față de copii
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
America de Nord 2 7 26 82 172 307 392 398 Oceania 2 2 2 6 13 30 46 51 Tabelul 116. Populația lumii, istoric și predicții [35] Am selecționat, în Tabelul 115, 14 țări considerate modele diferite din punct de vedere socioeconomic și cultural-religios. Se observă că în țările dezvoltate din Europa și din afara spațiului european numărul locuitorilor a crescut între 1990-2005. În fostele țări comuniste volumul populației a scăzut, cu excepția Poloniei, caz care trebuie interpretat din perspectivă religioasă. În India și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
partenerelor respondenților de sex masculin s-a înregistrat în Târgu-Mureș (10,3%). Studiul SSR-Ro din 2004, care a analizat ratele de fertilitate pe femei între 15-44 ani, raporta: cea mai mare medie de născuți pe femeie în regiunea de dezvoltare socioeconomică N-E (1,8 copii), cea mai scăzută medie de născuți pe femeie în București (0,9), iar undeva la mijloc, cu o rată totală a fertilității de 1,2 copii, se situa regiunea de dezvoltare socioeconomică de centru (SSR-Ro
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
regiunea de dezvoltare socioeconomică N-E (1,8 copii), cea mai scăzută medie de născuți pe femeie în București (0,9), iar undeva la mijloc, cu o rată totală a fertilității de 1,2 copii, se situa regiunea de dezvoltare socioeconomică de centru (SSR-Ro 2004, 2005). Profilul natalității în familia de proveniență este diferit de cel al familiilor subiecților. În familia de origine ponderea maximă este reprezentată de familiile cu doi copii (42,0%), urmată de familiile cu trei sau mai
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
încetarea vieții, deși aceasta diferă cantitativ și calitativ de cea tânărului și adultului. Activitatea sexuală nu depinde numai de vârstă, așa încât pentru evaluarea activității sexuale a vârstnicului se vor lua în considerare nu numai aspectele structurilor biologice, ci și statusul socioeconomic, starea civilă, mediul (urban-rural), modelele induse de familie, societate. Comportamentul sexual al omului este deosebit de complex, se depășește sfera neuroendocrină prin factori psihici și sociali, activitatea sexuală putând continua la omul bătrân în condițiile unui organism sănătos. 5. Infidelitatea 5
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]