2,941 matches
-
a Sf. Ioan Damaschin, Dionisie Areopagitul, Grigore de Nazianz, Vasile cel Mare, Maxim Mărturisitorul. Teza lui Georges Florovsky vizează faptul că ideea creației este mai mult decât răspunsul gândirii creștine la problema originilor; este o idee majoră a oricărei confesiuni speculative a credinței creștine. Berdiaev 11 publică un studiu esențial despre "natura credinței". Potrivit lui Berdiaev, pentru conștiința religioasă a omului modern există o unică posibilitate: conștientizarea faptului esențial că adevărul neotestamentar, evanghelic este adevărul absolut. Acest adevăr evanghelic nu este decât
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se realizează într-o altă realitate, un fel de Mundus Imaginalis. Această epifanie ține de o ontologie a gradelor ființei care, spre deosebire de dualisme, propune un spațiu intermediar, dominat de ființe ale intervalului, îngerii. Creștinismul a reușit să elaboreze o sistematică speculativă care facilitează triumful imaginii și utilizarea sa religioasă. Menirea episcopatului Se vehiculau prin presa centrală o serie de "propuneri" sau "inovații" cu privire la posibilitatea de retragere din scaunele episcopale a unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, pe motiv de boală sau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
gnostic, care ajunge condiția de ápàteia, nu are nevoie de reguli sociale care rămân totuși necesare creștinilor care nu au atins încă plinătatea gnozei. Folosirea filozofiei grecești și a categoriilor sale, oricât ar părea de prudent, condiționează destul de mult atitudinea speculativă a teologilor alexandrini înclinați, îndeosebi Origene, să dea proeminență aspectelor doctrinare în detrimentul celor disciplinare sau morale, considerând că deprinderea etică este mult mai apropiată de cea a lui Cristos, dacă creștinul se desăvârșește în gnoză. Antimilitarismul lui Clement trebuie încadrat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
aspectelor doctrinare în detrimentul celor disciplinare sau morale, considerând că deprinderea etică este mult mai apropiată de cea a lui Cristos, dacă creștinul se desăvârșește în gnoză. Antimilitarismul lui Clement trebuie încadrat în această optică. 2.2.2. Origene Deși interesul speculativ al lui Origene din Alexandria (185-254) viza în chip deosebit problemele interne ale teologiei creștine, versatilitatea-i caracteristică l-a făcut și apologet în Contra Celsum. Această operă intenționa să respingă Verbum Verum, scrisă de filozoful păgân Cels în urmă cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
practica educațională, încât nu este surprinzătoare implicarea a mai multor forme și tipuri de cercetare (Short, 1991, pp. 13-22, 27-338) prin identificarea, formularea a diferite întrebări, probleme critice (de unde și terenul câștigat de către "științele educației"): cercetarea analitică sau filosofică sau speculativă sau istorică sau științifică sau etnografică sau narativă sau estetică sau fenomenologică sau hermeneutică sau teoretică sau normativă sau critică sau evaluativă sau integrativă sau deliberativă sau acțională sau interdisciplinară sau axiologică sau praxiologică sau managerială sau sociologică sau psihologică
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
-lea decât fusese în secolul al XIX-lea. Ei sugerează că volumul comerțului mondial raportat la dimensiunea economiei mondiale este aproape identic cu acela din 1914, deși pînă la urmă sunt de acord că enorma explozie de transferuri de capital speculative pe termen scurt după colapsul sistemului Bretton Woods, la începutul anilor 1970, a restricționat posibilitățile de planificare ale guvernelor naționale. În mod semnificativ, scepticii doresc să facă deosebirea între ideea unei economii internaționale cu relații din ce în ce mai strânse între economiile naționale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
critici, laolaltă, în general, un interes extraordinar pentru ceea ce s-a numit poezie conceptuală. Și, astfel, s-a încetățenit o formulă, care a devenit, în curând, prolifică, poate tocmai din cauza prezenței vizibile, clare, ușor de imitat, a mecanismului de proiectare speculativ metafizică și mitic simbolică"38. Pendulând, între coerență și fragmentarism, între rațiune și emoție, părând să-i acorde o atenție particulară acesteia din urmă39, poezia Anei Blandiana constituie un amestec, între un neomodernism autentic, de la care preia numeroase episoade, recognoscibile
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a poetului, se dimensionează în memorie și profeție"1. Poetul evocă Icarii, Pegașii, Pasărea măiastră, Vasiliscul, care reprezintă ipostaza temperamentului tumultuos în avântul zborului, a chemărilor de depășire, sentimentul morții. În ultimele volume (1960-1974), poetul se confesează la modul romantic, speculativ și reflexiv, tot mai antrenat într-o mare dezbatere în care își ia ca martor propria conștiință sau dialoghează cu un personaj imaginar. Poetul apare într-o ipostază etică, moralizează didactic și reușește să revele doar cu intermitențe semnificația majoră
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mod normal puțin spațiu de manevră, dat fiind că marea majoritate a cheltuielilor (90% sau mai mult) se referă la chestiuni care nu pot fi modificate (salarii, continuarea activităților curente, etc.), determinarea impactului real al unui guvern dat este adesea speculativă și, mai mult ca sigur, foarte controversată. Posibilul impact al guvernelor Concluziile au rămas așadar destul de vagi: ele privesc mai curând anumite caracteristici largi ale unor clase întregi de executive naționale, decât ale cabinetelor individuale. S-a putut stabili că
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
anumită reflecție filosofică impusă în Europa în secolul Luminilor. Este, desigur, inutil să subliniem importanța acestei noțiuni (asupra căreia vom reveni în acest capitol) în istoria generală a gîndirii politice. Este inutil, de asemenea, să amintim numărul mare de construcții speculative care s-au construit în jurul ei43. Extratemporalitatea, nonistoricitatea pe care le implică nu exclud totuși dorința de a-i căuta în paralel expresii în domeniul mai instabil și mai difuz al sensibilității colective. Istoricii ideilor, de pildă, au arătat foarte
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Constant ironiza erupția aparent insolită în istoria încă nesigură a secolului a atîtor "noi preoți din Theba și din Memphis". Exprimate în diverse feluri, dar toate avînd drept suport acea viziune mistică a unei unități ce trebuie redobîndită, marile construcții speculative pe care le-am evocat au jucat un rol deosebit de important în formarea culturii politice a Europei contemporane. Să ne depărtăm totuși de ele, pentru a regăsi perspectivele mai familiare, mai lesne accesibile ale istoriei noastre naționale, cel puțin ale
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mereu prezent, de care n-au scăpat acele binecunoscute tentative din domeniul esteticului și al vieții formelor, a căror ambiție era aceeași: scrutarea dezordonată a timpului și a spațiului, falsele paralelisme, asimilările contestabile și generalizările arbitrare 87... În cazul construcțiilor speculative de amploare, celui care nu este atras de acestea sau care își recunoaște incompetența nu-i sînt interzise alte demersuri, mai adecvate și aparent mai sigure. Reașezat între limitele unei cronologii mai apropiate, ale unui interval mai restrîns, văzut prin
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în concepția sa, o pedagogie românească se putea constitui numai pe baza analizei realităților românești, a experienței și cercetărilor întreprinse în școala românească. Acestei teorii, întemeiate pe cercetarea realităților obiective, profesorul Gabrea îi spune pedagogia obiectivă; ea se opune creației speculative, desprinsă de realitate (pedagogie subiectivă). Termenul de pedagogie obiectivă este utilizat aici în accepțiunea de știință a educației știință a unor fapte obiective apropiată de modul în care o concepea Émile Durkheim. Valabilitatea pedagogiei obiective aprecia Gabrea se circumscrie realităților
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pentru destinul nostru. Idealul clasic ne îndeamnă să iubim frumosul cu simplitate și să gândim fără slăbiciune. Sunt, acestea, calități incompatibile cu spiritul practic? Istoria își ia sarcina de a combate o atare concluzie. Problema nu e să împăcăm latura speculativă cu aceea practică, în doze egale, ci să definim intelectualitatea prin latura ei specifică. Or, sub acest unghi, se poate spune că ceea ce îl deosebește pe intelectual în economia de ansamblu a cetății e însușirea lui de a emite idei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și comprehensiune. Acestei norme de conduită Maiorescu i-a rămas fidel toată viața. O regăsim în mai toate inițiativele sale, fie că e vorba de sfera culturii, de politică, de filosofie sau de viața socială în ansamblul ei. Între istoria speculativă din primii ani și preocupările de mai târziu, aplicative, nu e deosebire de principiu. Nu lipsa de imaginație creatoare explică aceste preocupări, cum socotea E. Lovinescu, în tot cazul nu doar ea, ci recunoașterea unui imperativ social, a unei priorități
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pentru a-i servi mai bine pe ai săi. G. Sion îl conjura, în 1861, să nu se îndepărteze de realitățile patriei sale, să accepte "o glorie românească" în locul aplauzelor venite de la "ideologii nemți". Aceasta voia să însemne: nu filosofia speculativă, ci un activism cultural potrivit cu nevoile concrete ale societății noastre. Este ceea ce a făcut Maiorescu în lunga lui carieră, punându-și energia, talentul, marea lui știință în serviciul patriei. La catedră, în prelecțiuni populare și conferințe, el s-a străduit
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
un grad ridicat de standardizare a practicilor în domeniu și poate servi ca foarte bun punct de plecare în desfășurarea analizei asupra practicilor reflexive din dezvoltarea comunitară. Dar, mai întâi, câteva precizări despre conceptele de practică și reflexivitate. Poate părea speculativ să discuți cu astfel de concepte într-un volum care se vrea a fi de inginerie socială. Și totuși, cred ca poate fi util. Practica este acțiune, dar nu acțiune de orice fel, ci una considerată în raport cu altceva, fie cu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
să răspundă unei cereri (private sau publice). Lucrările universitarilor pot fi prezentate, destul de schematic, pe o axă, în funcție de gradul lor de preocupare practică: în stânga axei, disciplinele și universitarii animați de motivații academice și euristice, ceea ce am putea numi un "pol speculativ"; în dreapta axei, un "pol practic" sau "practico-teoretic", preocupat în primul rând de utilizările publice sau private. Sociologia este împărțită între acești doi poli: speculativă, când se interesează de categoriile sau de modalitățile practicii; aplicată, când răspunde unor cerințe instituționale precise
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
axei, disciplinele și universitarii animați de motivații academice și euristice, ceea ce am putea numi un "pol speculativ"; în dreapta axei, un "pol practic" sau "practico-teoretic", preocupat în primul rând de utilizările publice sau private. Sociologia este împărțită între acești doi poli: speculativă, când se interesează de categoriile sau de modalitățile practicii; aplicată, când răspunde unor cerințe instituționale precise privind un tip anume de public, pentru a se putea acționa asupra lui. Poziția sa pe axa noastră ideal-tipică este nehotărâtă și depinde de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și depinde de orientarea pe care i-o va da fiecare sociolog în parte. Fără să prezentăm aici toate problematicile ridicate de toți universitarii specializați în materie, vom oferi câteva exemple concrete din diversitatea abordărilor legate de multiple motivații. Polul speculativ Ar fi absurd să pretindem a prezenta în câteva rânduri aporturile teoretice ale filozofiei, istoriei sau antropologiei asupra practicilor și publicurilor. Vrem doar să indicăm câteva orientări speculative, pentru a arăta că pistele urmate nu i-ar putea interesa direct
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
oferi câteva exemple concrete din diversitatea abordărilor legate de multiple motivații. Polul speculativ Ar fi absurd să pretindem a prezenta în câteva rânduri aporturile teoretice ale filozofiei, istoriei sau antropologiei asupra practicilor și publicurilor. Vrem doar să indicăm câteva orientări speculative, pentru a arăta că pistele urmate nu i-ar putea interesa direct pe practicienii culturii. Logicile sunt aici academice, și ne vom referi doar la filozofie. Aceasta și-a pus mereu întrebări, încă din epoca lui Socrate, cu privire la categoriile artei
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
depinde în mare parte de cererea instituțională de evaluare și justificare a politicii culturale. Scopul practic nu poate fi negat. Este, de altfel, interesant de remarcat numărul foarte mic al cazurilor în care lucrările de economie, la urma urmei destul de speculative, își pun problema definirii culturii. Dacă o sociologie detașată de orice cerință socială poate să analizeze procesul social de definire a culturalului și să facă din el o axă majoră de cercetare, economiștii trec adesea peste problema categorizării cum treci
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pedagogică Logică politică (democratizare, acces la patrimoniu) Logică comercială (reducerea deficitelor) Anchete cantitative și/sau calitative Apel la firmele private specializate în opinia publică Publicuri-țintă: în funcție de vârstă, competențe sau "handicapuri" sociale Evaluarea utilizărilor și efectelor asupra publicurilor Universitari din polul speculativ (istorie, filozofie, sociologie etc.) Logică academică Publicarea de articole în reviste, de cărți, organizarea de colocvii Bibliografie, introspecție Anchete în rândul actorilor Concepte: spațiu public, judecăți, categorii, utilizări, competențe Universitari din disciplinele aplicate (sociologie, economie, drept, informare comunicare) Logici academice
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ca trecerea progresivă de la o poziție de cerere la una de ofertă. În afară de aceste cazuri, consumatorii interesanți pentru socioeconomie sunt: colecționarii și toți cei care cumpără bunuri culturale (Moulin, 1967 și 2001) când se orientează spre consumuri ostentative, spre investiții speculative sau rentabile; mecena, categorie puțin încurajată în Franța (Legea Léotard din 1987), prinsă între avantajele pecuniare (în termeni de deduceri fiscale) și obligațiile de interes general (sau, altfel spus, de dezinteresare...) (cf. Pontier et alii, 1996, pp. 164 și urm
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe negustori și critici era să creeze o ideologie [...]. Criticul era preocupat să-și stabilească reputația de intelectual influent". Harrison și Cynthia White, 1991, pp. 100-101. Existența criticilor poate constitui un indicator obiectiv al dublei dimensiuni simbolice (prestigiu) și economice (speculative) a bunurilor și serviciilor culturale, care interzice reducerea lor la simpla valoare economică: "Toate artele trăiesc prin cuvinte. Orice operă cere să i se răspundă, o literatură [...]. Cauza primă a unei opere nu este oare dorința de a se vorbi
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]