3,217 matches
-
daruri, judecătorul cere plata, cel mare își arată pe față ce dorește cu lăcomie, și astfel merg mînă în mînă. 4. Cel mai bun dintre ei este ca un mărăcine, cel mai cinstit este mai rău decît un tufiș de spini. Ziua vestită de toți proorocii Tăi, pedeapsa Ta se apropie! Atunci va fi uluiala lor. 5. Nu crede pe un prieten, nu te încrede în ruda cea mai de aproape; păzește-ți ușa gurii de cea care îți stă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
nu face; Îi dai unul să se joace, Ea îndată îl desface. Floarea-n vânt și-o flutură, Mai apoi și-o scutură; După ce se face cald, Scot mărgele de smarald. Am găsit-o și-n ierbar: Nu-i nici spin, nu-i nici țânțar, Dar și ea-i dintre acelea Care îți înțeapă pielea. Pomii fructiferi 38 Vai de dânsul, vai și vai! Pentru două-trei carboave Ar mai face el potcoave, Însă lumea n are cai. N-are cap, deci
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
și dacă veți intra în legături cu ele, 13. să fiți încredințați că Domnul, Dumnezeul vostru, nu va mai izgoni aceste neamuri dinaintea voastră; ci ele vă vor fi o cursă și un laț, un bici în coaste, și niște spini în ochi, pînă veți pieri de pe fața acestei țări bune, pe care v-a dat-o Domnul, Dumnezeul vostru. 14. Iată că astăzi eu mă duc pe calea pe care merge tot ce este pămîntesc. Recunoașteți dar din toată inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
să treci cu bine de iarna vieții tale!) E toamnă târziu. Floarea soarelui își amintește cu melancolie zilele din vară. Parcă a fost ieri... În calea ei a apărut ca din senin un trandafir. Frumos, ca toți trandafirii, plin de spini, ca toti trandafirii, arogant, ca toti trandafirii, romantic, la fel ca toți trandafirii, dar extrem de trist și parcă prea împovărat. Petalele lui de un roz palid, mai rar întâlnit, se agățau timide de cer, încercând să atingă seninul zorilor. La
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
Din acel moment Floarea soarelui a rămas lângă gingașul trandafiraș roz, gata oricând să împlinească dorințele pe care i le citea din ochi. Cu dragoste și răbdare l-a protejat și nu de puține ori și-a zdrelit palmele în spinii lui ascuțiți. Pe timp de furtună îl ocrotea de vântoasele nemiloase, iar când arsița devenea de nesuportat, frunzele ei viguroase și mari îi ofereau umbra protectoare. Când seceta devenea amenințătoare, floarea galbenă dădea frâu lacrimilor și-l uda să-i
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
ei, însă i-a fost frică să nu rămână iar golită de lacrimi și să se usuce.. uitată în țărână. Ce dor îi era de trandafirașul, rămas captiv în spatele zidului cenușiu. Ce se întâmplase cu el? Oare l-au rapus spinii si cucutele sau arsita verii lungi? Cine știe dacă mai trăia.. Inima i se strânse de durere. Floarea soarelui își leagănă amintirile, cu privirile ațintite pe flăcările jucăușe, de la gura sobei. O lacrima stingheră, îi alunecă pe sub gene. Oftează adânc
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
Inima înțelepților este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii. 5. Mai bine să asculți mustrarea înțeleptului decît să asculți la cîntecul celor fără minte. 6. Căci rîsul celor fără minte este ca pîrîitul spinilor sub căldare. Și aceasta este o deșertăciune. 7. Averea luată prin silă înebunește pe cel înțelept, și mita strică inima. 8. Mai bun este sfîrșitul unui lucru decît începutul lui; mai bine cel bun la suflet decît cel îngîmfat. 9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
vinetele brazde se-ntind subt pluguri mari de apă. Văzduh și port, pescari și vameși au ațipit în spațial cald. Vântul alb c-un ochi se caută de-aici pe țărmul celălalt. Ins pierdut în ceasul rar mă uit prin spinii de la ușă, oameni goi zac în nisip tăcuți, ca-n propria lor cenușă. În joc cu piatra cîte-un val și-arată solzii de pe pântec. Între slavă și veninuri mă-ncearcă boală ca un cântec. [1929] * SEARĂ MEDITERANEANĂ Faruri ghicite pe
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
de pe pântec. Între slavă și veninuri mă-ncearcă boală ca un cântec. [1929] * SEARĂ MEDITERANEANĂ Faruri ghicite pe mare dau semn. Viespii se-nchid în cristale de lemn. Se strânge în țărnă de nu știu ce chin, ca o mână crispată, amarnicul spin. Adie sud cald prin urnele sparte, prin sângele meu, prin fluier departe. Din Hades cântând privighetorile vin, s-așază pe masă 'ntre pîne și vin. [1931] * HOTAR Calea Lactee abia ghicită se pierde scrisă în noapte fierbinte și calmă, ca linia
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
pască iarba morților de bine. În satul vechi de lângă lună uși se-nchid, uși se deschid. Umbra mea cade pe zid. [1932] * TRENUL MORȚILOR Cât e noaptea-n lung și-n lat nu s-aude un lătrat. Colo numai dintre spini pîn' la stelele-n vecini licuricii dau lumini. Licuricii cu lămpașe semne verzi dau spre orașe pentr-un tren care va trece prin văzduhul mare, rece. Pentr-un tren care-a veni, nimeni nu-1 va auzi. [1932] * CEREASCĂ ATINGERE Ce
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
tină și rană. În cer te-ai închis ca-ntr-un coșciug. O, de n-ai fi mai înrudit cu moartea decât cu vieața, mi-ai vorbi. De-acolo de unde ești, din pământ ori din poveste mi-ai vorbi. În spinii de-aici arată-te Doamne, să știu ce-aștepți de la mine. Să prind din văzduh sulița veninoasă din adânc azvârlită de altul să te rănească sub aripi? Ori nu dorești nimic? Ești mută, neclintită identitate (rotunjit în sine a este
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
umbră, parcă-ar fi niște roade putrede ce cad dintr-un pom nevăzut. O, cum a răgușit de bătrânețe glasul izvorului! Orice ridicare a mânii nu e decât o îndoială mai mult. Durerile se cer spre taina joasă a țărânii. Spini azvârl de pe țărm în lac, cu ei în cercuri mă desfac. BUNĂTATE TOAMNA Pomi suferind de gălbinare ne ies în drum. O minune e câteodată boală. Pătrunse de duh fețele-și lungesc ceara, dar nimeni nu mai caută vindecarea. Toamna
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
unde n-avea mult pămînt: a răsărit îndată, pentru că n-a dat de un pămînt adînc; 6. dar, cînd a răsărit soarele, s-a pălit; și, pentru că n-avea rădăcină, s-a uscat. 7. O altă parte a căzut între spini; spinii au crescut, au înecat-o, și n-a dat roadă. 8. O altă parte a căzut în pămînt bun: a dat roadă, care se înălța și creștea; și a adus: una treizeci, alta șaizeci, și alta o sută." 9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
n-avea mult pămînt: a răsărit îndată, pentru că n-a dat de un pămînt adînc; 6. dar, cînd a răsărit soarele, s-a pălit; și, pentru că n-avea rădăcină, s-a uscat. 7. O altă parte a căzut între spini; spinii au crescut, au înecat-o, și n-a dat roadă. 8. O altă parte a căzut în pămînt bun: a dat roadă, care se înălța și creștea; și a adus: una treizeci, alta șaizeci, și alta o sută." 9. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
îndată cu bucurie; 17. dar n-au rădăcină în ei, ci țin pînă la o vreme; și cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvîntului, se leapădă îndată de el. 18. Alții sunt cei înfățișați prin sămînța căzută între spini; aceștia sunt cei ce aud Cuvîntul, 19. dar năvălesc în ei grijile lumii, înșelăciunea bogățiilor și poftele altor lucruri, care îneacă Cuvîntul, și-l fac astfel neroditor. 20. Alții apoi sunt înfățișați prin sămînța căzută în pămînt bun. Aceștia sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
bată cu nuiele, L-a dat să fie răstignit. 16. Ostașii au adus pe Isus în curte, adică în palat, și au adunat toată ceata ostașilor. 17. L-au îmbrăcat într-o haină de purpură, au împletit o cunună de spini, și I-au pus-o pe cap. 18. Apoi au început să-I ureze, și să zică: "Plecăciune, Împăratul Iudeilor!" 19. Și-L loveau în cap cu o trestie, Îl scuipau, îngenuncheau și I se închinau. 20. După ce și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
cercetări psihopedagogice, scoasă la Imprimeria BCU, 1982; 2. Preocupări pedagogice - ediția a II-a, Editura Spiru Haret, Iași, 1995, ediție îmbogățită și restructurată; 3. Flori târzii - proză scurtă, versuri, aforisme și catrene, Editura Cutia Pandorei, Vaslui, 2002. 4. Parfum de spini - proză scurtă, versuri, aforisme, Editura PIM, Iași, 2003; 5. Educator adevărat - proză, Editura PIM, Iași, 2004; 6. Toamnă la Copou - proză, Editura PIM, Iași, 2005; 7. Lumina educației - o microantologie a studiilor și a textelor pedagogice cu o postfață de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
spate și așteptă cuminte cu fața în sus, să fie înălțată. Copila privi mâinile și bluza ce a fost cândva albastră cu flori mici roșii, acum toată agățată de crengile salcâmilor. Scuipă pe degete ca să-și aline durerea provocată de spini. Rupse o mână de iarbă, își frecă tălpile, apoi urcă spre picioare, și cu o altă legătură de iarbă, se șterse pe mâini. Cu dosul palmei, ca oamenii mari după o zi de lucru, șterse fruntea mică de sudoare. Legă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
a ajuta oamenii:vindecase orbii, șchiopii, paraliticii, le Înviase morții, iar acum oamenii strigau să-L bată pe cruce alături de doi tâlhari. Pilat din Pont Îl privi pe Iisus: era bătut,plin de sânge, pe cap avea o coroană de spini, pe umeri avea o pelerină roșie, cei care nu-L iubeau râzând de El ca de un Împărat fără putere.Și Pilat se spălă pe mâini În fața mulțimii și hotărî ca Iisus să fie răstignit. Nevasta lui Pilat veni În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
banii și să Îl omoare. Ce se va alege de nevastă și de copii? Fugea negustorul, dar simțea că nu mai poate, Își pierduse puterea, iar cei doi erau tot mai aproape. Cum fugea nici nu observă că se prinsera spini pe haina lui. Cei doi talhari erau acum În spatele lui. Dumnezeu care vede toate și toate le știe, Îl iubea pe acest negustor bun și nu putea să-i lase pe cei doi răufăcători să-l omoare. Și pe dată
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
transformă Într-o floare frumoasă, parfumată și-i puse numele trandafir. Cei doi hoți la drumul mare au vrut să rupă trandafirul și să-l vândă În târg, ca să nu rămână chiar cu mâna goală, dar s-au Înțepat În spinii trandafirului, care se prinseseră de haina negustorului. LEGENDA CUCULUI Undeva departe, tare departe trăia un bărbat și cu băiețelui lui. Bărbatul acela se Însurase de tânăr cu o fată frumoasă și harnică, dar Într-o iarnă nevasta lui se Îmbolnăvi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
-n el sfântă taină A sângelui ce ne-a salvat. Ce trist este dealul Iubirii Cel mai sfânt loc pe pământ, Pe el și-a plecat fruntea Isus, De milă lumii plângând. Ce trist este dealul Golgotei Cu ramuri de spini îmbrăcat, Tronează de veacuri ca martor Ce trist, însă ce minunat!
Dealul Golgotha by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83331_a_84656]
-
Siretului, umflate de mogâldețele și monstruoasele forme ce dispăreau și-apăreau necontenit, săltând pe valurile mărunțite de briciul luminii, într-o macabră colcăială de cozi, copite și boturi ascuțite. Ochi rotunzi și fosforescenți, în care se aprindeau și se stingeau spini de foc, păreau fierți într-un clocot al morții. Toate vietățile agonizau prohodul pământului. "Refuz să cred. E îngrozitor!", își spunea și totuși vedea ce vedea. Un suflu grețos de putreziciune și moarte se rostogoli toată noaptea dinspre Răsărit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
măreție pasageră, încărcată de ictusuri ironice. Primește o decorație importantă din partea regelui Etiopiei, din greșeală, trece prin brațele unor frumoase femei și devine milionar grație timbrelor pe care le "colecționează" soția sa de la familiile evreiești deportate. Jan Dite reprezintă acel spin doctor prin care fețele medaliei comedia și tragedia istoriei converg în oglindă în una și aceeași imagine.
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
să citească precum un analfabet textul/ nescris dimineața" (Cîntec). Sau: , cum fuge vîntul pe o bicicletă uriașă/ cum deschide ușa de piatră/ cum deschide cămașa/ din care tu ai fugit" (Clipă). Sau: ,auzul, cît o bobiță roșie de sînge/ țipătul, spinul negru ce cade/ ca respirația atletului la sfîrșitul cursei.// citești/ ideogramele repezi pe apa/ pe care tot vîntul le șterge" (Dialog). Sînt acestea neîndoios inscripții ale sîngelui învăpăiat de-o dorință încă departe de-a se domoli, abia drapate estetic
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]