4,546 matches
-
anii 20 în practici de masă și în același timp în spectacole populare cărora presa și radioul le asigura o audiență enormă. Așa se întîmplă cu ciclismul cu cele două manifestări internaționale, "Turul Franței" și "Turul Italiei" la care participă starurile europene ale acestui sport francezii Vietto, Magne și Leducq, belgienii Maës și Scieur, italienii Bottecchia și Bartali, etc. și cu probele populare ale "celor șase zile ale ciclismului" care, de la Paris la Berlin și de la Londra la Bruxelles pot să
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mai mare de admiratori din toată Europa, în timp ce rivalul său, rugby-ul, rămîne din punct de vedere social și geografic mult mai restrîns, dar și sportul-spectacol prin excelență, cu echipele sale vedete, "Arsenal" din Anglia, Marsilia, Sète, Montpellier, Roubaix, "Red Star" în Franța, "Torino", "Juventus", A. C. Milan în Italia, etc. și cu stelele sale profesioniste adulate de public și plătite cu sume extrem de mari. Cupa Jules Rimet care încoronează din patru în patru ani cea mai bună echipă mondială, devine deja
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Iar cultura media, dincolo de forța de socializare, este cultura dominantă. Ea plonjează în actualitate făcîndu-ne părtași la Istoria unui stat-lume (cum spunea J. Galtung) și creează, într-un ritm frenetic, tipare și identități. Produsele media flatează populismul cultural și diseminează (staruri, reclamă etc.) o ideologie implantată (scrie D. Kellner). Acest capital cultural, stimulînd "fabricarea de identități" cere o eficientă pedagogie media. Iar exemplele de critică culturală, pe linia unei Teorii critice a societății (la care rîvnește autorul) ar inspira o nouă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
apărut noi forme de spectacole TV și în capitolul 7 analizez cîteva momente-cheie ale culturii TV din anii '80, inclusiv Miami Vice și altele asemenea, adesea etichetate drept "postmoderniste". Audiența postului MTV a revoluționat industria muzicii prin crearea unor noi staruri multimediatice precum Madona și Michael Jackson. De asemenea, explorez cîteva modalități prin care reclama oferă modele de identități convingîndu-ne să cumpărăm anumite produse. Exact cum imaginea a ajuns să joace un rol cheie în strategiile epocii, tot astfel ea s-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
strategii estetice moderniste, cît și postmoderniste, și astfel sînt interpretate cel mai bine ca aparținînd în aceeași măsură modernismului și postmodernismului. Acest subiect ne face să reflectăm asupra rolului imaginii și modei în construirea identității, ca și asupra rolului muzicii, starurilor și reclamei în cultura contemporană. Argumentez în capitolul 8 cum schimbările de imagine și identitate ale Madonei exprimă transformările de valori și strategii ale epocii. În excentritățile sale sînt exprimate aspectele divergente ale momentului, astfel încît interpretarea textelor sale și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
arme letale aflate în slujba forțelor socio-economice dominante. Scopul ideologic al lui Top Gun este de a face din figura eroică a pilotului de vînătoare și din războiul de tip tehnologic idealuri demne de dorit; ceea ce și reușește cu ajutorul unor staruri extrem de atrăgătoare, a unor efecte tehnice cinematografice uimitoare, a muzicii rock și a unor efecte sonore sugerînd viteza și forța și, firește, cu ajutorul aparatelor de zbor și a tehnologiei de luptă sofisticate. Așa cum am mai remarcat, imaginile și întregul spectacol
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ideologice precum Rambo, Zorii roșii, Dispărut în misiune, Top Gun, mini-serialul de televiziune Amerika și alte produse ale culturii media reprezentau pozițiile unei drepte agresive asupra războiului, militarismului, comunismului etc. Aceste filme și altele precum An officer and an Gentleman, Star Wars, Indiana Jones, au slujit pînă la exces propaganda directă și indirectă în favoarea poziției lui Reagan și a unui program militarist și intervenționist cu clară orientare de dreapta. În acest context, Platoon poate fi privit ca o intervenție a stîngii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un western violent. În E.T., cînd extraterestrul privește pentru prima dată la televizor, el își comunică gîndurile și senzațiile băiatului care este la școală (se pare că cei doi au atins etapa de uniune mentală, pentru a folosi jargonul din Star Trek, în care gîndesc și simt împreună). Cînd E.T. urmărește la televizor o scenă violentă, băiatul acționează violent la școală; cînd E.T. îl vede pe John Wayne sărutînd-o pe Maureen O'Hara, și băiatul sărută o fată din clasă. Teama
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bîlbîit și probabil retardat mental, Smiley, vinde fotografii ale lui Malcolm și Martin 15, prezentate ca icoane ale politicii negrilor. Apar și referiri la Jackie Jackson și Al Sharpton scrise în graffiti, conducătorii politici fiind transformați în eroi culturali, alături de staruri din lumea sportului și a muzicii. Aceste scene sugerează modul în care cultura media oferă material pentru crearea de identități și modul extrem de divers în care subculturile își însușesc diferite imagini pentru a furniza identități. Identitatea este astfel formată pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dispreț astfel de "furtișaguri" și majoritatea fanilor rock preferau artiștii negri aflați pe linia centrală a culturii americane. Un lucru semnificativ a fost faptul că muzica negrilor s-a folosit de cultura media pentru a-și răspîndi opiniile, cîntecele și starurile proprii. Anii '50 au reprezentat o eră a proliferării stațiilor radio, iar noile tehnologii au dus la realizarea unor înregistrări ieftine pentru industria stereo hi-fi în plină explozie. Casetofoanele, radiourile din automobile și apoi casetele au ajutat la transformarea muzicii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anumite posibilități de eliberare. În orice caz, oricare ar fi natura identității modernă sau postmodernă, în societatea contemporană ea este puternic mediată de imaginile provenite de la mijloacele de comunicare în masă care oferă modele și idealuri pentru modelarea identității personale. Staruri precum polițiștii din Miami Vice sau superstaruri pop ca Michael Jackson sau Madona oferă și ei modele de identitate prin constituirea unei înfățișări, a unei imagini, a unui stil. Publicitatea pune și ea la dispoziția individului asemenea modele de identitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ȘI IMAGINE În ultimul deceniu, Madona Louise Ciccone a reprezentat o emblemă extrem de influentă a culturii pop și subiectul unor furtunoase controverse. Este cea mai bine vîndută și cea mai discutată cîntăreață de muzică pop, una dintre cele mai proeminente staruri ale videoclipurilor muzicale, cu aspirații de actriță de cinema și, mai presus de orice, un superstar al culturii pop. Pentru fanii ei, ea reprezintă suprema emblemă a pop-ului, chiar imaginea modei și a identității, fapt ce a produs legiuni
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
publiciști profesioniști proprii și și-a produs cu mare succes propria imagine, vînzînd-o cu același succes publicului. Madona I: Jucăria bărbaților În anul 1983, Madona și-a lansat primul disc, intitulat "Madona", iar două dintre cîntecele de pe acest album ("Lucky Star" și "Holiday") au devenit hituri. Cîntecele și muzica din prima perioadă aparțin stilului convențional al muzicii de dans destinate pieței adolescenților. Dar Madona era o interpretă extrem de atrăgătoare și chiar ostentativă, așa că în curînd a început să capteze atenția publicului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vînzarea imaginii ei unui numeros public la nivel național. Încă de la început, ea și-a elaborat videoclipurile care au produs o imagine distinctă ce a dus la "vînzarea" ei unui public variat. Unul dintre videoclipurile din prima sa perioadă, "Lucky Star", o prezenta pe Madona ca pe un obiect sexual extrem de voluptuos, o dansatoare plină de energie și o inițiatoare a unui nou stil în modă, cu idei novatoare. Videoclipurile debutează cu o secvență alb-negru în care cîntăreața poartă ochelari de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
știe să își controleze propria imagine. Aceasta lasă loc posibilității ca Madona să submineze chiar imaginile și cadrele pe care le exploatează pentru a deveni o "stea norocoasă". Evitînd construcția bazată pe narațiune a majorității videoclipurilor din perioada respectivă, "Lucky Star" prezintă un colaj de imagini cu corpul Madonei. Videoclipul o înfățișează dansînd plină de energie, singură sau alături de doi parteneri, în posturi erotice și expunîndu-și corpul și hainele. Este important de remarcat că fenomenul Madona în plină formare, Madona ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cadrele și mișcarea din videoclipurile ei o fac să arate extrem de atrăgătoare; mișcările dansului o arată ca pe o tînără femeie expresivă, liberă, plină de vivacitate, utilizînd dansul pentru a-și crea o imagine atractivă, mișcătoare, seducătoare. În videoclipul "Lucky Star" apare îmbrăcată într-o fustă neagră, scurtă și foarte strîmtă, cu un combinezon negru mulat, pe dedesubt. Poartă o bluză neagră largă care acoperă în parte un body de dantelă neagră pe care îl poartă pe dedesubt. În jurul taliei are
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în obiect dar le și subliniază identificînd pozatul cu un fenomen tipic dansului homosexualilor și apoi cu celebritatea culturală. Pe de altă parte, videoclipul prezintă condițiile în care este produsă imaginea, revelînd atitudini ce țin de modă și imagini ale starurilor, ca și creația încorporată în producția de imagini 15. Videoclipul debutează cu o ploaie de pene semnificînd artificialitate și prezintă apoi un montaj de poze adoptate de către cîntăreață cu membrii trupei sale de dans de parcă ar participa la o ședință
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cotidiene, oamenii se îndreaptă către cultura media pentru a căuta un oarecare sens și pentru a da o oarecare valoare vieții lor. Sporturile oferă identificarea cu strălucirea, puterea și succesul, dîndu-le o senzație de putere celor care se identifică cu starurile sau echipele învingătoare. Telenovelele și sitcomurile au caracter educativ, ajutîndu-i să facă față ordinii sociale contemporane, în timp ce divertismentul bazat pe aventură arată cine deține puterea și cine nu, cine poate folosi violența și cine nu și cine sînt cei care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Cristi nu cântase cu nimeni Zaraza până atunci. — Glumești, nu ? a râs Rada și a făcut semn orchestrei să înceapă piesa. A doua zi se vuia necontenit despre trio și despre cum sunase Zaza cu refrenul cântat de cele două staruri feminine, terminat cu un ropot de aplauze care se auzise în tot centrul Bucureștiului. Și tot de atunci, văzând cât de bine se înțeleg și se completează pe scenă, au început să circule și zvonu- rile despre Rada și Cristian
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
națională și internațională, s-a amorezat de ei. (De ce? Ei bine, cum a scris Le Monde, „Literatura americană n-a fost niciodată atât de tânără și de sexy.“) În mintea lor eram un fel de reeditare a faimoasei găști de staruri de cinema, The Rat Pack, de la sfârșitul anilor ‛50, compusă din mine (Frank Sinatra), editorul care mă descoperise (Morgan Entrekin în rolul lui Dean Martin), editorul care îl descoperise pe Jay (Gary Fisketjon/Peter Lawford), editorul haios de la Random House
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
întregii lumi. Se scria despre tot ce făceam. Paparazzi mă urmăreau permanent. O băutură vărsată la Nell’s se traducea ca beție în pagina șase din The New York Post. Cina la Canal Bar cu Judd Nelson și Robert Downey Jr., starurile din ecranizarea romanului Puțin sub zero, desemna „comportament dubios“ (corect, dar totuși). O întâlnire nevinovată în timpul prânzului la Palio cu Ally Sheedy pentru a discuta un scenariu era decodată ca relație intimă. Însă eu eram cel care mă expuneam - nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Autorilor au refuzat să sară în apărarea mea. Am continuat să fiu huiduit deși s-au vândut milioane de copii ale acestei cărți, ridicând ștacheta faimei mele atât de sus, încât numele meu devenise la fel de ușor de recunoscut ca ale starurilor de cinema și ale vedetelor din lumea sportului. Eram luat în serios. Eram o glumă. Eram avangardist. Eram tradiționalist. Eram subapreciat. Eram supraapreciat. Eram inocent. Eram parțial vinovat. Orchestrasem o controversă. Eram incapabil să orchestrez ceva. Eram considerat cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
filmare urmărind peste tot personajele principale, ca de altfel și șase sau șapte supradozeă (încercările unor fete de a câștiga atenția eroului nostru). Se vor comanda sute de cocteiluri Cosmopolitan, iar personajele se vor filma reciproc în timpul partidelor de sex, staruri porno apărând în roluri secundare. Ideea era de a face Sodomania să arate ca Aventuri la firul ierbii. Capitolele se intitulau: „În gură“, „Regina silicoanelor“, Porta-John“, „Triunghiul întreprinzător“, „Balcoanele ei“, „Clitoriștii“, „Ascunzișul“, „Taco roz-păros“, „E prea mare pentru tine?“ „Știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cuvântul „zbor“ în titluri; toate astea mă întristau. Își dădu cu spray Hugo Boss pe dosul mâinii, dar nu mirosi. Încă tot nu mă văzuse stând în tocul ușii. - Așa deci, mama nu te lasă să mergi costumat ca un star rap, ai? am zis. Se întoarse brusc, surprins. Apoi își regăsi calmul. - Nu, zise el, îmbufnat. Arăta rușinat, încătușat. Ceva în mine s-a înmuiat. Am mai luat o gură de vin și am intrat în cameră. - Păi ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de aducere aminte a faptului că îl abandonasem. Într-o ramă de argint, polaroidul spălăcit cu un băiețel îngândurat, cu bretele și cască roșie de pompier, întinzând inocent o portocală pentru cine făcea poza. Bret, doisprezece ani, purtând un tricou Star Wars, pe o plajă în Monterey, în spatele casei pe care părinții mei o aveau în Pajaro Dunes. Tata stând lângă mine la ieșirea din sala de festivități după ceremonia absolvirii liceului. Port o tichie roșie și o togă și tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]