4,293 matches
-
reale principale derivă din dreptul de proprietate publică sau din dreptul de proprietate privată. a) Din dreptul de proprietate publică, derivă în primul rând, dreptul de administrare a unor bunuri proprietate publică constituit prin acte de putere emise de autoritățile statale centrale sau locale, având ca titulari regii autonome și instituții publice de stat. Potrivit Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, pot fi date în administrare bunuri din domeniul public, regiilor autonome, prefecturilor, autorităților administrației
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și imperfecte. Ca orice raport de drept raportul juridic de obligație are ca element însoțitor o anumită sancțiune, încât neexecutarea de bună voie a obligației de către debitor îndreptățește pe creditor să obțină executarea silită, pe calea constrângerii. Sancțiunile de ordin statal care însoțesc obligațiile juridice civile nu se prezintă în toate cazurile la fel. Unele obligații civile se bucură integral de această sancțiune, pe când altele, din diferite motive nu mai beneficiază în întregime de ea. Sub acest aspect distingem obligații civile
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
poloneză, rusă, problema în discuție este controversată 556, încă. În ceea ce ne privește, ne raliem părerii că stingerea dreptului la acțiune are ca efect, în primul rând, posibilitatea debitorului de a se opune executării obligației sale prin forța de constrângere statală (păstrându-și însă, dreptul de a îndeplini acea obligație în mod voluntar). Pe de altă parte, reținem ca idee lipsirea creditorului de posibilitatea de a-și realiza, prin constrângere, dreptul pe care continuă să îl aibă împotriva debitorului și care
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
societății și economiei afgane. Destrămarea sistemului bipolar a făcut ca, în plan teoretic, să fie nevoie de o regândire a conceptului de securitate și de o abordare pe coordonate noi a realităților generate de globalizare și prezența mai multor actori, statali și non-statali, pe scena politică, sarcini preluate de reprezentanții constructivismului. În ceea ce privește politica internațională, asistăm la o redefinire a pozițiilor SUA și Federației Ruse, și, deloc liniștitor, la atribuirea, în această repoziționare, a unui rol semnificativ argumentului nuclear. SUA și Federația
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
politice, diplomatice, economice, și pe cele militare pentru apărarea intereselor sale naționale și pe cele ale aliaților săi. De asemenea, a menționat că Rusia nu va ezita să utilizeze arma nucleară dacă își va simți amenințată integritatea teritoriala și existența statală și își va păstra componenta aeriană, terestră și maritimă a triadei nucleare. De altfel, textul doctrinei menționează de multe ori termenul de apărare preventivă 151. Spre deosebire de doctrina din 2000, noua doctrină definește clar eventualul inamic. Pentru Rusia, principalul pericol vine
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nu sunt pe deplin clarificate. CAPITOLUL IV Decizii de interes comun în plan internațional între ambiguitate doctrinară și repoziționări strategice Logica lumii bipolare și descurajării nucleare, caracteristică a Războiului Rece, nu ținea cont de aspirațiile de securitate ale celorlalți actori statali. În mod paradoxal, confruntarea prelungită dintre SUA și URSS a creat o lume în care alte state, mai puțin angrenate în jocul de șah, au refuzat să accepte garanțiile oferite de una sau de cealaltă dintre cele două puteri, optând
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
mari puteri vor fi mai puțin înclinate să pornească un război care ar putea determina schimbarea sistemului, pentru că echilibrarea puterii se poate face intern și nu există alte mari puteri cu care să se formeze alianțe. Waltz susține că actorul statal este previzibil și poate fi înțeles prin poziția lui de putere în cadrul sistemului internațional. Obiectivul fundamental al statului este, în viziunea sa, de a securiza puterea, fie ca putere militară, fie ca persuasiune politică. Totodată, el remarcă faptul că, deși
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
argumentând, de exemplu, că : "trebuie să facem în continuare presiuni pentru a determina toate acele schimbări care sunt necesare, trebuie desigur să existe democrație la nivelul municipal, dar este la fel de necesar ca ea să existe și la nivel federal sau statal"(López Obrador, 2006a). El a adăugat: Los de arriba, cei din elită susțin că noi nu respectăm statul de drept, repetă aceleași refrene: stat de drept , legalitate, legea este lege, însă acest lucru este doar o farsă. Ceea ce ne dorim
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a transformat, de asemenea, dezbaterea savantă referitoare la renașterea populismului în America Latină neoliberală. În anii 1980, populismul era în bună parte considerat perimat, victimă a crizei datoriilor și a măsurilor de austeritate care au subminat modelele de industrializare prin intervenție statală de care populismul a fost atașat din punct de vedere istoric (Dornbusch și Edwards 1991). Deoarece noi lideri cu tendințe populiste și-au făcut totuși apariția în anii 1990, savanții au dezbătut dacă și cum ar putea fi populismul reconciliat
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
el doar a dat un nume formei pe care a împrumutat-o de la Montaigne (Bush, 194-95). După cum sugerează Jane Anger și alte pamflete din acea vreme, o formă de proto-eseu a fost practicată mai demult, fie că reflecta discuțiile religioase, statale sau despre agricultură și are într-adevăr rădăcini clasice. Scriitorii au încercat să analizeze sau să supună materialul unui test critic, fie că acesta era metafizic sau fenomenal. Desigur, aceste eseuri asupra înțelegerii umane sunt fundamental discursive, sau marcate și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
caracteristici/componente ale sistemului social asupra cărora statul dorește să acționeze prin politica sa socială. În funcție de organizarea societății, de ideologia actorilor politici, politica socială poate cuprinde o arie mai mare sau mai redusă de obiective sociale de realizat prin acțiuni statale specifice. Aceste acțiuni statale, la rândul lor, pot stimula sau bloca inițiativele organizațiilor nonguvernamentale sau a celor private de a participa alături de instituțiile publice, de stat la rezolvarea problemelor sociale. După cum multe din organizațiile non-guvernamentale/private pot prelua o parte
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
social asupra cărora statul dorește să acționeze prin politica sa socială. În funcție de organizarea societății, de ideologia actorilor politici, politica socială poate cuprinde o arie mai mare sau mai redusă de obiective sociale de realizat prin acțiuni statale specifice. Aceste acțiuni statale, la rândul lor, pot stimula sau bloca inițiativele organizațiilor nonguvernamentale sau a celor private de a participa alături de instituțiile publice, de stat la rezolvarea problemelor sociale. După cum multe din organizațiile non-guvernamentale/private pot prelua o parte din atribuțiile statului în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cu bine dintr-o înfrângere; drept pentru care multă vreme a fost pentru romani un adversar de temut”, în acest sens pledează războaiele cu Domițian și apoi cu Traian. Plasând într-un context geografic și istorico-politic mai larg, atât realizarea statală a lui Decebal cât și pe el însuși, Gheorghe I. Brătianu arată cât de periculoși erau geto-dacii pentru romani: „Regatul geto-dacic, unificat din nou prin inițiativa cutezătoare a lui Decebal, amenința nu numai poziția Romei în bazinul pontic, ci și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
șansa unui culoar istoric favorabil. Parte dintre ei s-au întors în stepele lor necuprinse, revenind la vechile lor îndeletniciri și obiceiuri. Altă parte din conglomeratul etnic purtat de uraganul năvălirilor pustiitoare s-au topit în masa sedentarilor. Creațiile lor statale de imitație, lipsite de evoluția necesară a devenirii, sunt o sfidare a istoriei care nu le-a recunoscut legitimitatea obținută prin forță. Timp de 1000 de ani barbarii asiatici au încercat să stăpânească lumea de pe spatele calului, să-i aducă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dominație indirectă și de la distanță, fiindcă o simbioză cu toți migratorii, pe care întâmplarea i-a aruncat în spațiul românesc, nu este de admis. Pare mai plauzibilă ideea că acești barbari, cu o organizare socială primitivă, incapabili să organizeze formațiuni statale, deoarece nu aveau nici cea mai vagă idee despre stat, au exercitat asupra teritoriilor românești o dominație de la distanță, indirectă, prin intermediul altor migratori supuși și prinși în vârtejul turbionar barbar, așa cum au fost slavii pentru avari. Că aceasta era o
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care au ca model ducatele (temele) bizantine de graniță, așa cum a fost tema Paristrion, încât se poate spune că cele dintâi cristalizări de stat ale românilor stau „cu fața spre Bizanț” , iar „folosirea modelelor bizantine este incontestabilă în ce privește structurarea societății statale românești” . Chiar în perioada cuprinsă între anii 971-1204, de la înfrângerea lui Sviatloslav și cucerirea Constantinopolului de către cruciații apuseni, care au pus bazele unui Imperiu latin (1204-1261), Imperiul bizantin se confruntă cu o nouă forță politică și militară, venită din Asia Centrală
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pădurilor, apelor, fânețelor, islazurilor, pășunilor, mai puțin a terenurilor de arătură, care, multă vreme, au fost trase la sorți, ca fiecare să aibă parte, prin rotație, de toate categoriile de bonitare a solului, nu putea produce, în absența unei organizări statale, prin ea însăși, acte și documente, care n-ar fi folosit nici în relațiile interne, dintre membrii comunității (toți se cunoșteau, fiind descendenții unui strămoș comun, numit moș), nici în relațiile cu migratorii, stăpâni vremelnici peste oameni și locuri. La
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Dan Popescu își propune să descrie Modelul suedez între mit și realitate. Alegerea subiectului este motivată de gradul înalt de dezvoltare pe care l-au avut mereu popoarele din Europa de Nord. Tipul economiei statelor din nord este influențat de factorul public, statal, unde clasa de mijloc reprezintă aproximativ 85% din populație. Țările unde se regăsește această statistică sunt Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia 559. Modelul economic după care se ghidează țările nordice este "modelul suedez", model pe care și România a încercat, într-
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Habermas, Glahn constată că deteriorarea sferei publice s-ar fi produs odată cu apariția culturii de masă și cu creșterea interferenței statului bunăstării, care ar fi apelat la ideologie ca modalitate de distorsionare sistematică a comunicării. Prin transgresarea granițelor dintre sferele statală, publică și privată, cultura se transformă în ideologie, pierzându-și astfel distanța critică atât prin infiltrarea culturii populare în zona artei și a "timpului liber", cât și prin manifestarea intereselor economice private prin intermediul industriei culturale, ceea ce a avut drept consecință
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
referă la aceste "impedimente" într-o manieră, iarăși, particularizată: pentru americani, nu întâmplător, singurele posibile piedici pe cale pot fi generate numai din interior. Reagan descrie perioade de "stres economic și social", datorate neatenției cu care americanii au transferat, temporar, autoritatea statală guvernului național sau chiar poporului însuși. Însă, desigur, toate acestea reprezintă nu mai mult decât niște momente accidentale în logica istoriei mitice americane, a cărei revigorare depinde exclusiv de reînnoirea încrederii în libertate, însoțită, desigur, de atenție deosebită acordată forțelor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
timpuriu, ca și Petru Cercel, altă nobilă figură de Renaștere europeană. Înălțimea și rigoarea gestului cultural au putut înfrunta cu succes sentimentul 69 de „desțărare” în cazul mitropoliților Petru Movilă și Dosoftei. Viața întru spirit refuză circumscrierea strictă în limite statale. Cu atât mai mult sunt excluse acestea de actul slujirii lui Dumnezeu. Se poate vorbi aici de un exil motivat de conștiința libertății. Insul nu se simte expulzat, ci eliberat. Eliberat mai întâi de „pohtele” lumești: bogăția, onorurile, domnia. Dar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pare să fi fost restaurarea imperiului roman în forma creștină a Sfântului Imperiu romano-german, în zona centrală a Europei. Apoi a venit teribila ciumă din sec. XIV, care a redus cu o treime populația Continentului. Procesul de definire a identităților statale capătă amploare, mai ales prin războaie sângeroase, inclusiv acelea religioase, ce au drept primă cauză nevoia de reformare la nivelul conștiinței, al spiritualității. Mersul spre civilizație este lent, păduchii mișună în perucile șambelanilor până în epoca premodernă, săpunul era pentru mulți
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
timpuriu, ca și Petru Cercel, altă nobilă figură de Renaștere europeană. Înălțimea și rigoarea gestului cultural au putut înfrunta cu succes sentimentul 69 de „desțărare” în cazul mitropoliților Petru Movilă și Dosoftei. Viața întru spirit refuză circumscrierea strictă în limite statale. Cu atât mai mult sunt excluse acestea de actul slujirii lui Dumnezeu. Se poate vorbi aici de un exil motivat de conștiința libertății. Insul nu se simte expulzat, ci eliberat. Eliberat mai întâi de „pohtele” lumești: bogăția, onorurile, domnia. Dar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pare să fi fost restaurarea imperiului roman în forma creștină a Sfântului Imperiu romano-german, în zona centrală a Europei. Apoi a venit teribila ciumă din sec. XIV, care a redus cu o treime populația Continentului. Procesul de definire a identităților statale capătă amploare, mai ales prin războaie sângeroase, inclusiv acelea religioase, ce au drept primă cauză nevoia de reformare la nivelul conștiinței, al spiritualității. Mersul spre civilizație este lent, păduchii mișună în perucile șambelanilor până în epoca premodernă, săpunul era pentru mulți
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
națională și regională în Spania, 2000-06 Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor din EUR-LEX, Congreso de los Diputados și Noticias Jurídicas. Graficul 1.1 prezintă ponderea relativă a legislației comunitare (regulamente și directive) în comparație cu legislația națională din Spania, atât cea statală cât și cea regională. Pe toată perioada cuprinsă între 2000 și 2006, regulamentele comunitare (peste 2000 pe an) au reprezentat între 80 și 90 la sută din legislația totală. Dacă mai adăugăm directivele, un fel de legi cadru care precizează
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]