5,507 matches
-
de rece (acestea două din urmă reprezintă împreună senzațiile termice), de durere (sau algice), la acestea se pot adăuga și senzațiile vibratile, care sunt o varietate de senzații tactile. Senzațiile de presiune sunt produse prin stimulare mecanică; cele termice de stimuli calorici; senzațiile de durere, de forme diferite de energie; mecanică, radiantă și electrică; senzațiile vibratile apar ca rezultat al unei stimulări mecanice și electrice. Dacă se produce o anestezie cutanată locală se constată că diferitele senzații nu dispar și nu
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
spinale) dispare întâi sensibilitatea algică și numai după aceea, pe măsură ce boala progresează, este afectată și sensibilitatea termică, apoi cea tactilă. Sensibilitatea cutanată este o sensibilitate punctată, distribuția receptorilor în suprafața cutanată este punctiformă, spațial discretă, unele puncte răspunzând la anumiți stimuli, cu o anumită experiență senzorială, alții la alți stimuli cu alte senzații, iar între diferitele puncte senzitive s-au putut identifica puncte sau arii non-senzitive. Senzațiile de presiune Pentru exploatarea senzației de presiune se utilizează esteziometre cu fir de păr
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
pe măsură ce boala progresează, este afectată și sensibilitatea termică, apoi cea tactilă. Sensibilitatea cutanată este o sensibilitate punctată, distribuția receptorilor în suprafața cutanată este punctiformă, spațial discretă, unele puncte răspunzând la anumiți stimuli, cu o anumită experiență senzorială, alții la alți stimuli cu alte senzații, iar între diferitele puncte senzitive s-au putut identifica puncte sau arii non-senzitive. Senzațiile de presiune Pentru exploatarea senzației de presiune se utilizează esteziometre cu fir de păr (de cămilă sau din coamă de cal), ace tactile
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
păr sau de un fir stimulator lipit de piele; senzația este aceeași ca și în cazul presiunii. Dacă stimulatorul lipit de piele este un fir rigid, de exemplu din material plastic, majoritatea subiecților nu diferențiază senzația tactilă cauzată de apăsarea stimulului, de aceea cauzată de tragerea lui. Ca efect al unei stimulări continue și constante apare adaptarea la presiune și, deci, dispariția senzației. Când se ridică o greutate așezată pe suprafața cutanată, față de care a avut loc adaptarea, apare o senzație
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Michotte, Manouvriez ele sunt foarte asemănătoare, tehnica de utilizare fiind aproape aceeași. Proba discriminării contactelor simultane se utilizează obișnuit pentru determinarea pragului absolut al acestei discriminări, fiind vorba de perceperea sau non-perceperea dualității. Pentru determinarea pragului diferențial este necesar un stimul etalon și mai mulți stimuli variabili. B. J. Underwood arată că ar fi posibilă și determinarea pragului diferențial, cu această probă. În acest scop se utilizează ca stimul etalon, stimularea cu distanța dintre vârfurile stimulatoare deasupra pragului discriminării. Stimulii vibratili
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
asemănătoare, tehnica de utilizare fiind aproape aceeași. Proba discriminării contactelor simultane se utilizează obișnuit pentru determinarea pragului absolut al acestei discriminări, fiind vorba de perceperea sau non-perceperea dualității. Pentru determinarea pragului diferențial este necesar un stimul etalon și mai mulți stimuli variabili. B. J. Underwood arată că ar fi posibilă și determinarea pragului diferențial, cu această probă. În acest scop se utilizează ca stimul etalon, stimularea cu distanța dintre vârfurile stimulatoare deasupra pragului discriminării. Stimulii vibratili vor fi reprezentați de dubla
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de perceperea sau non-perceperea dualității. Pentru determinarea pragului diferențial este necesar un stimul etalon și mai mulți stimuli variabili. B. J. Underwood arată că ar fi posibilă și determinarea pragului diferențial, cu această probă. În acest scop se utilizează ca stimul etalon, stimularea cu distanța dintre vârfurile stimulatoare deasupra pragului discriminării. Stimulii vibratili vor fi reprezentați de dubla stimulare (două vârfuri) cu distanța dintre vârfuri când mai mare când mai mică decât distanța din cadrul stimulului standard. De fiecare dată subiectul va
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
un stimul etalon și mai mulți stimuli variabili. B. J. Underwood arată că ar fi posibilă și determinarea pragului diferențial, cu această probă. În acest scop se utilizează ca stimul etalon, stimularea cu distanța dintre vârfurile stimulatoare deasupra pragului discriminării. Stimulii vibratili vor fi reprezentați de dubla stimulare (două vârfuri) cu distanța dintre vârfuri când mai mare când mai mică decât distanța din cadrul stimulului standard. De fiecare dată subiectul va fi întrebat dacă la a doua probă (aplicarea unui stimul variabil
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
În acest scop se utilizează ca stimul etalon, stimularea cu distanța dintre vârfurile stimulatoare deasupra pragului discriminării. Stimulii vibratili vor fi reprezentați de dubla stimulare (două vârfuri) cu distanța dintre vârfuri când mai mare când mai mică decât distanța din cadrul stimulului standard. De fiecare dată subiectul va fi întrebat dacă la a doua probă (aplicarea unui stimul variabil) distanța dintre vârfurile stimulatoare a fost mai mare sau mai mică decât la prima probă (aplicarea stimulului etalon). Sensibilitatea tactilă este condiționată de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
discriminării. Stimulii vibratili vor fi reprezentați de dubla stimulare (două vârfuri) cu distanța dintre vârfuri când mai mare când mai mică decât distanța din cadrul stimulului standard. De fiecare dată subiectul va fi întrebat dacă la a doua probă (aplicarea unui stimul variabil) distanța dintre vârfurile stimulatoare a fost mai mare sau mai mică decât la prima probă (aplicarea stimulului etalon). Sensibilitatea tactilă este condiționată de tonusul de excitabilitate al scoarței cerebrale; cu cât acest tonus este mai ridicat cu atât sensibilitatea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
când mai mică decât distanța din cadrul stimulului standard. De fiecare dată subiectul va fi întrebat dacă la a doua probă (aplicarea unui stimul variabil) distanța dintre vârfurile stimulatoare a fost mai mare sau mai mică decât la prima probă (aplicarea stimulului etalon). Sensibilitatea tactilă este condiționată de tonusul de excitabilitate al scoarței cerebrale; cu cât acest tonus este mai ridicat cu atât sensibilitatea tactilă este mai mare și invers. Senzațiile termice Aceste senzații au la bază două categorii de receptori: pentru
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
receptorii pentru rece ar avea două praguri, răspunzând la temperatură joasă și ridicată, nu și la mijlocie. Deci "căldura sintetică" ar fi efectul stimulării concomitente a receptorilor pentru cald și a celor pentru rece (ambele praguri). În cazul aplicării unui stimul fierbinte, mecanismul senzației de fierbinte este, însă, diferit. Un obiect fierbinte obișnuit stimulează receptorii termici de cald și rece și algici. Stimularea termică se poate face nu numai prin aplicarea stimulului pe suprafața cutanată, ci și prin căldură radiantă, prin
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
celor pentru rece (ambele praguri). În cazul aplicării unui stimul fierbinte, mecanismul senzației de fierbinte este, însă, diferit. Un obiect fierbinte obișnuit stimulează receptorii termici de cald și rece și algici. Stimularea termică se poate face nu numai prin aplicarea stimulului pe suprafața cutanată, ci și prin căldură radiantă, prin condensarea cu lentile a luminii de la o sursă dată și utilizarea unui ecran cu deschidere reglabilă, prin care trece fasciculul stimulator. Desigur, explicarea senzațiilor termice, ca și a celorlalte, de altfel
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
celorlalte, de altfel, nu se poate reduce la procesele care au loc în receptor, în segmentul periferic al analizatorului, ci trebuie să se aibă în vedere relația permanentă dintre centru și periferie. Senzațiile algice Aceste senzații sunt produse de orice stimul (mecanic, electric, termic, chimic) mai intens care duce la vătămarea țesutului, a terminațiilor nervoase libere din piele, care sunt receptorii algici. În anumite cazuri durerea poate să apară și fără efectul destructiv al stimulului (de exemplu, în cazul unor stimulări
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Aceste senzații sunt produse de orice stimul (mecanic, electric, termic, chimic) mai intens care duce la vătămarea țesutului, a terminațiilor nervoase libere din piele, care sunt receptorii algici. În anumite cazuri durerea poate să apară și fără efectul destructiv al stimulului (de exemplu, în cazul unor stimulări electrice ușoare), după cum și deteriorarea unui țesut poate avea loc, în anumite cazuri, fără senzația de durere (de exemplu, în cazul acțiunii razelor X). O presiune puternică determină o senzație de durere. Receptorii algici
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
al cărui curent poate fi întărit până la limita ce poate fi suportată de către subiect. Cercetarea sensibilității se efectuează și prin metoda energiei radiante. Razele unei surse luminoase vii sunt focalizate, prin lentile, într-un anumit punct al suprafeței cutanate, intensitatea stimulului fiind indicată de un termocuplu. Senzația de durere viscerală provine de la unul din organele interne, pragurile de sensibilitate dureroasă diferă de la un țesut la altul. În raport cu distribuirea receptorilor algici putem deosebi: 1. Durerea superficială; 2. Durerea somatică profundă (periost, mușchi
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
un timp asupra receptorilor este capabilă să producă senzația vizuală. Acuitatea vizuală particularitate a sensibilității luminoase; reprezintă puterea rezolutivă a ochiului, capacitatea sa de a diferenția doi excitanți, prin stabilirea minimum separabile dintre ei (distanța minimă de separație a doi stimuli). Dacă acuitatea vizuală este scăzută detaliile fine ale obiectelor realității apar difuze, estompate. Testele de determinare a acuității vizuale vizează tocmai vederea de detaliu și se exprimă în minimum vizibile. Cea mai veche și mai răspândită metodă pentru determinarea acuității
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
intră în câmpul vizual și când iese. Câmpul vizual se determină pe patru meridiane, pentru fiecare ochi în parte sau pentru ambii ochi. Zonele retinale ale vederii cromatice. Dacă privim un punct fix și menținem privirea imobilă vom constata că stimulii vizuali care pot acționa asupra ochiului sunt cuprinși într-o zonă limitată, care constituie câmpul vizual. Investigarea zonelor retinale ale vederii cromatice permite să se localizeze și pata oarbă, o mică suprafață, în zona căreia stimulul nu mai este perceput
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
imobilă vom constata că stimulii vizuali care pot acționa asupra ochiului sunt cuprinși într-o zonă limitată, care constituie câmpul vizual. Investigarea zonelor retinale ale vederii cromatice permite să se localizeze și pata oarbă, o mică suprafață, în zona căreia stimulul nu mai este perceput, dispare complet. Investigarea se poate face pe o cale simplă. Pe o foaie albă de hârtie se desenează figurile de mai jos, având grijă ca distanța dintre cruciuliță și brad să fie 5,5, cm, iar
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
fiind astfel potrivită încât subiectul să nu aibă posibilitatea să numere aceste unități. Timpul de expunere utilizat obținut este de 0,1 sec. Aparatul clasic utilizat în acest scop este tachistoscopul. Acest aparat permite studierea percepției vizuale în raport cu durata expunerii stimulului sau a situației stimulative. Stimulii sunt proiectați pe ecran, în condițiile luminii de zi, ochiul fiind adaptat la lumină. Din cercetările efectuate de diferiți autori rezultă că atunci când se utilizează ca stimuli elemente fără legătură, numărul elementelor ce pot fi
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
să nu aibă posibilitatea să numere aceste unități. Timpul de expunere utilizat obținut este de 0,1 sec. Aparatul clasic utilizat în acest scop este tachistoscopul. Acest aparat permite studierea percepției vizuale în raport cu durata expunerii stimulului sau a situației stimulative. Stimulii sunt proiectați pe ecran, în condițiile luminii de zi, ochiul fiind adaptat la lumină. Din cercetările efectuate de diferiți autori rezultă că atunci când se utilizează ca stimuli elemente fără legătură, numărul elementelor ce pot fi percepute într-o singură expunere
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
aparat permite studierea percepției vizuale în raport cu durata expunerii stimulului sau a situației stimulative. Stimulii sunt proiectați pe ecran, în condițiile luminii de zi, ochiul fiind adaptat la lumină. Din cercetările efectuate de diferiți autori rezultă că atunci când se utilizează ca stimuli elemente fără legătură, numărul elementelor ce pot fi percepute într-o singură expunere este cca 4-5. Cifrele sunt percepute mai ușor decât literele. Dacă se utilizează cuvinte cu înțeles numărul elementelor (literelor) percepute este mai mare, iar dacă se utilizează
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
că într-o figură privirea se fixează mai degrabă într-un punct al figurii decât într-altul, dacă se deplasează sau nu, are consecințe asupra felului în care este tratată informația captată, în cursul construcției perceptive. Percepția prelungită a unui stimul poate genera efecte consecutive figurale. Într-o cercetare din 1933 Gibson a arătat că dacă privim fix mai mult timp (de la 5 la 15 minute) la o linie ușor curbată, așezată în poziție verticală, linia devine fenomenal mai puțin curbată
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a fost la început, iar dacă această perioadă de inspecție subiectul privește o linie dreaptă, această linie i se va părea curbă, aproximativ în aceeași proporție ca linia inspectată, dar în direcție opusă. Primul obiect perceput se numește obiectul sau stimulul inspectat, iar al doilea obiectul sau stimulul test (sau figura inspectată și figura test). Cercetări numeroase în acest domeniu a efectuat W. Kohler, motiv pentru care fenomenul se numește uneori "efectul Kohler". Kohler și Emery au pus în evidență fenomenul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
perioadă de inspecție subiectul privește o linie dreaptă, această linie i se va părea curbă, aproximativ în aceeași proporție ca linia inspectată, dar în direcție opusă. Primul obiect perceput se numește obiectul sau stimulul inspectat, iar al doilea obiectul sau stimulul test (sau figura inspectată și figura test). Cercetări numeroase în acest domeniu a efectuat W. Kohler, motiv pentru care fenomenul se numește uneori "efectul Kohler". Kohler și Emery au pus în evidență fenomenul și în a treia dimensiune a spațiului
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]