10,831 matches
-
Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca. Brate, A. (1998), Stresul ocupațional la militari și electricieni, tom II, Analele Universității din Oradea. Brate, A. (1996), Stresul ocupațional și perceperea lui la militari și electricieni, dizertație/master, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Brate, A. (2001), „Stresul socio-profesional: O provocare pentru secolul XXI”, în A. Brate, Elemente de psihologia stresului, Editura Alma Mater, pp. 32-77. Derevenco, P.; Anghel, I. și Băban, A. (1992), Stresul în sănătate și boală, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Israel, B.A.; Baker, E.; Goldenhar, L.M.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
electricieni, tom II, Analele Universității din Oradea. Brate, A. (1996), Stresul ocupațional și perceperea lui la militari și electricieni, dizertație/master, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Brate, A. (2001), „Stresul socio-profesional: O provocare pentru secolul XXI”, în A. Brate, Elemente de psihologia stresului, Editura Alma Mater, pp. 32-77. Derevenco, P.; Anghel, I. și Băban, A. (1992), Stresul în sănătate și boală, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Israel, B.A.; Baker, E.; Goldenhar, L.M.; Heaney, C.A. și Schurman, S.J. (1996), „Occupational stress, safety, and health: Conceptual
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
perceperea lui la militari și electricieni, dizertație/master, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Brate, A. (2001), „Stresul socio-profesional: O provocare pentru secolul XXI”, în A. Brate, Elemente de psihologia stresului, Editura Alma Mater, pp. 32-77. Derevenco, P.; Anghel, I. și Băban, A. (1992), Stresul în sănătate și boală, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Israel, B.A.; Baker, E.; Goldenhar, L.M.; Heaney, C.A. și Schurman, S.J. (1996), „Occupational stress, safety, and health: Conceptual framework and principles for effective prevention interventions”, Journal of Occupational Health Psychology, vol
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Journal of Occupational Health Psychology, 1, pp. 42-56. Nefiodow, L.A. (1997), „Der Gesundheitsmarkt - Die zukuenftige Lokomotive der Wirtschaft. Auf dem Weg zum sechsten Kondratieff”, Gdi impuls, nr. 3, pp. 13-22. Pitariu, H. (1996). „Inginerii în contextul tranziției social-politice: aspecte ale stresului ocupațional”, în S. Chelcea și D. Bratu (coord.), România, accelerația tranziției, Editura INI, București. Pitariu, H. (2000), Managementul resurselor umane. Evaluarea performanțelor profesionale, Editura All Beck, București. Pitariu, H. (1994), „Stresul ocupațional la ingineri: o realitate contemporană”, în Psihologia, nr.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
H. (1996). „Inginerii în contextul tranziției social-politice: aspecte ale stresului ocupațional”, în S. Chelcea și D. Bratu (coord.), România, accelerația tranziției, Editura INI, București. Pitariu, H. (2000), Managementul resurselor umane. Evaluarea performanțelor profesionale, Editura All Beck, București. Pitariu, H. (1994), „Stresul ocupațional la ingineri: o realitate contemporană”, în Psihologia, nr. 1, Societatea Știință și Tehnică S.A., pp. 2-4. Adina Dinu∗ Hărțuirea psihologică: dinamică, efecte și strategii de contracarare Abstract This paper looks into a few details of mobbing, a severe form
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care remarca la începutul anilor ’80 un comportament similar între adulți la locul de muncă. Observațiile lui au fost generate de munca de clinician pe care a desfășurat-o cu pacienți grav afectați de mobbing, care prezentau simptomele sindromului de stres posttraumatic (PTSS) și depresie profundă. Leymann a respins termenul de bullying, preluat de cercetătorii englezi și australieni, considerând că esența mobbing-ului rezidă în caracterul subtil al agresiunii și lipsa abuzului fizic, ceea ce se apropie de bullying-ul indirect (Olweus) și nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de ani, grupează componentele inteligenței emoționale în: aspectul intrapersonal (conștientizarea emoțiilor, optimismul, respectul pentru propria persoană, autorealizarea și independența), aspectul interpersonal (empatia, relațiile pozitive, intimitatea, afecțiunea, responsabilitatea socială), adaptabilitatea (rezolvarea problemelor, testarea relației trăire-realitate, flexibilitatea emoțională, cognitivă și comportamentală), controlul stresului (toleranța la stres și controlul impulsurilor) și dispoziția generală (fericirea și optimismul). Măsurarea acestor dimensiuni conduce la coeficientul de emoționalitate (QE) (Reuven Bar-On, apud Roco, 2001). În fine, Daniel Goleman, responsabil pentru popularizarea la scară largă a conceptului de inteligență
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
componentele inteligenței emoționale în: aspectul intrapersonal (conștientizarea emoțiilor, optimismul, respectul pentru propria persoană, autorealizarea și independența), aspectul interpersonal (empatia, relațiile pozitive, intimitatea, afecțiunea, responsabilitatea socială), adaptabilitatea (rezolvarea problemelor, testarea relației trăire-realitate, flexibilitatea emoțională, cognitivă și comportamentală), controlul stresului (toleranța la stres și controlul impulsurilor) și dispoziția generală (fericirea și optimismul). Măsurarea acestor dimensiuni conduce la coeficientul de emoționalitate (QE) (Reuven Bar-On, apud Roco, 2001). În fine, Daniel Goleman, responsabil pentru popularizarea la scară largă a conceptului de inteligență emoțională, pornește de la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
au fost efectuate cu sprijinul victimelor mobbing-ului, primele efecte sesizate au fost cele înregistrate la nivel personal. S-au conștientizat însă treptat și repercusiunile grave care se reflectă asupra grupurilor de muncă și a organizației în ansamblu. În plan personal, stresul (inclusiv sindromul de stres posttraumatic, în cazurile grave) și depresia se numără printre cele mai des citate efecte ale hărțuirii. Stresul, înțeles în prezent ca interacțiunea dintre persoană și mediu, ca proces tranzacțional, viziune întemeiată de Richard S. Lazarus, provine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sprijinul victimelor mobbing-ului, primele efecte sesizate au fost cele înregistrate la nivel personal. S-au conștientizat însă treptat și repercusiunile grave care se reflectă asupra grupurilor de muncă și a organizației în ansamblu. În plan personal, stresul (inclusiv sindromul de stres posttraumatic, în cazurile grave) și depresia se numără printre cele mai des citate efecte ale hărțuirii. Stresul, înțeles în prezent ca interacțiunea dintre persoană și mediu, ca proces tranzacțional, viziune întemeiată de Richard S. Lazarus, provine din nepotriviri (reale sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
treptat și repercusiunile grave care se reflectă asupra grupurilor de muncă și a organizației în ansamblu. În plan personal, stresul (inclusiv sindromul de stres posttraumatic, în cazurile grave) și depresia se numără printre cele mai des citate efecte ale hărțuirii. Stresul, înțeles în prezent ca interacțiunea dintre persoană și mediu, ca proces tranzacțional, viziune întemeiată de Richard S. Lazarus, provine din nepotriviri (reale sau percepute) între cererile, exigențele situației și capacitățile individului de a le înfrunta. După Lazarus, elementele-cheie în studiul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
înțeles în prezent ca interacțiunea dintre persoană și mediu, ca proces tranzacțional, viziune întemeiată de Richard S. Lazarus, provine din nepotriviri (reale sau percepute) între cererile, exigențele situației și capacitățile individului de a le înfrunta. După Lazarus, elementele-cheie în studiul stresului sunt: tranzacția cu mediul, caracterul procesual și semnificația personală. Stresul este o relație continuă și dinamică între individ și mediu, în care ambele părți se modifică. Tranzacțiile se succed și formează un întreg proces. O relație sau tranzacție cu mediul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
proces tranzacțional, viziune întemeiată de Richard S. Lazarus, provine din nepotriviri (reale sau percepute) între cererile, exigențele situației și capacitățile individului de a le înfrunta. După Lazarus, elementele-cheie în studiul stresului sunt: tranzacția cu mediul, caracterul procesual și semnificația personală. Stresul este o relație continuă și dinamică între individ și mediu, în care ambele părți se modifică. Tranzacțiile se succed și formează un întreg proces. O relație sau tranzacție cu mediul este stresantă atunci când presupune o miză pentru subiect și deci
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
formează un întreg proces. O relație sau tranzacție cu mediul este stresantă atunci când presupune o miză pentru subiect și deci are o semnificație personală. Anticiparea unui pericol, a unei vătămări sau a unei trăiri dureroase constituie o notă caracteristică a stresului. Evaluarea amenințării este o inferență asupra datelor unei situații, bazată pe experiența proprie, reală sau imaginară, directă sau indirectă. Persoana nu este însă o victimă pasivă în fața stresului. În paralel cu alarma fiziologică și psihologică declanșată de stres, persoanele activează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unei vătămări sau a unei trăiri dureroase constituie o notă caracteristică a stresului. Evaluarea amenințării este o inferență asupra datelor unei situații, bazată pe experiența proprie, reală sau imaginară, directă sau indirectă. Persoana nu este însă o victimă pasivă în fața stresului. În paralel cu alarma fiziologică și psihologică declanșată de stres, persoanele activează și diferite strategii de coping. Coping-ul, în viziunea aceluiași Lazarus, poate fi definit ca „eforturile cognitive și comportamentale pe care le realizează o persoană pentru a face față
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
caracteristică a stresului. Evaluarea amenințării este o inferență asupra datelor unei situații, bazată pe experiența proprie, reală sau imaginară, directă sau indirectă. Persoana nu este însă o victimă pasivă în fața stresului. În paralel cu alarma fiziologică și psihologică declanșată de stres, persoanele activează și diferite strategii de coping. Coping-ul, în viziunea aceluiași Lazarus, poate fi definit ca „eforturile cognitive și comportamentale pe care le realizează o persoană pentru a face față unor cerințe care pun la încercare sau depășesc resursele sale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
centrează pe problemă/situație sau trăire/emoție, prima fiind cea mai eficientă. Alte efecte în plan personal ale mobbing-ului includ anxietatea, iritabilitatea sau indiferența profundă, demotivarea, încălcarea deliberată a regulilor sau aderența exagerată la ele, performanța scăzută, toleranța scăzută la stres suplimentar și de aici reacții exagerate la stresori minori, tulburări fiziologice și afecțiuni fizice, abuz de substanțe, tulburări ale somnului, pierderea încrederii în sine și a respectului de sine, oboseală cronică, accese de violență etc. Perpetuarea mobbing-ului poate conduce la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
aici și-a propus mai întâi să urmărească incidența mobbing-ului într-o companie care activează la scară largă în România și să identifice efectele sale în plan personal, subiectiv în rândul victimelor. În acest sens, au fost urmărite nivelurile de stres, depresie și anxietate manifestate de angajații expuși mobbing-ului. Apoi, pornind de la convingerea că mobbing-ul este, în esență, un fenomen puternic subiectiv (o persoană supusă acțiunilor agresive este hărțuită numai în măsura în care ea se percepe agresată; în plus, ea reacționează/interpretează aceste
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
măsura în care victimele fac apel la diferite tipuri de coping și la factorii care susțin aceste strategii de apărare. 3.2. Ipotezele cercetării Concret, cercetarea a fost condusă de următoarele ipoteze: Dacă hărțuirea psihologică se intensifică, atunci nivelurile de stres, anxietate și depresie ale victimelor hărțuirii cresc direct proporțional și invers, dacă nivelul de hărțuire este scăzut, nivelurile de stres, depresie și anxietate sunt și ele reduse. Dacă nivelul de inteligență emoțională este crescut, atunci nivelul de hărțuire psihologică percepută
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
3.2. Ipotezele cercetării Concret, cercetarea a fost condusă de următoarele ipoteze: Dacă hărțuirea psihologică se intensifică, atunci nivelurile de stres, anxietate și depresie ale victimelor hărțuirii cresc direct proporțional și invers, dacă nivelul de hărțuire este scăzut, nivelurile de stres, depresie și anxietate sunt și ele reduse. Dacă nivelul de inteligență emoțională este crescut, atunci nivelul de hărțuire psihologică percepută este redus și invers. Există o relație invers proporțională între nivelul de inteligență emoțională a victimelor și intensitatea hărțuirii orientată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
este crescut, atunci nivelul de hărțuire psihologică percepută este redus și invers. Există o relație invers proporțională între nivelul de inteligență emoțională a victimelor și intensitatea hărțuirii orientată spre ele. Dacă nivelul de inteligență emoțională este mai mare, nivelul de stres este mai mic și invers. Dacă nivelul de inteligență emoțională este mai mare, se face mai mult apel la diferite strategii de coping. Dacă se face mai mult apel la coping, nivelul de stres scade. Dacă eforturile de coping se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
emoțională este mai mare, nivelul de stres este mai mic și invers. Dacă nivelul de inteligență emoțională este mai mare, se face mai mult apel la diferite strategii de coping. Dacă se face mai mult apel la coping, nivelul de stres scade. Dacă eforturile de coping se intensifică, nivelul perceput al hărțuirii scade și invers. Hărțuirea este mai frecventă în rândul femeilor decât în cel al bărbaților (ipoteză explorativă, plecând de la faptul că, de exemplu, hărțuirea sexuală este mai frecventă în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fiecărui item din perspectiva ultimelor 3 luni de activitate profesională. Chestionarul final a avut 47 de enunțuri, fiecare cu trei variante de răspuns: „extrem de rar sau niciodată”, „săptămânal”, „zilnic sau aproape zilnic”. 3.5.2. Chestionarul pentru determinarea nivelurilor de stres, anxietate și depresie Chestionarul DASS42 (Depression, Anxiety and Stress Scale 42) a fost conceput pentru a servi atât cercetătorilor, cât și clinicienilor. El a fost construit pe eșantioane nonclinice și poate fi aplicat subiecților cu vârste peste 17 ani. DASS42
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
42) a fost conceput pentru a servi atât cercetătorilor, cât și clinicienilor. El a fost construit pe eșantioane nonclinice și poate fi aplicat subiecților cu vârste peste 17 ani. DASS42 cuprinde trei scale separate pentru fiecare dimensiune (depresie, anxietate și stres), fiecare cu 14 itemi. Scala originală cuprindea patru niveluri de severitate fiind aplicabilă fiecărui item. Pentru această cercetare, scala de răspuns a fost extinsă la șapte niveluri, pentru a delimita mai fin frecvența cu care subiecții experimentează aceste trăiri, pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cuprindea patru niveluri de severitate fiind aplicabilă fiecărui item. Pentru această cercetare, scala de răspuns a fost extinsă la șapte niveluri, pentru a delimita mai fin frecvența cu care subiecții experimentează aceste trăiri, pentru a surprinde mai exact nivelul de stres, anxietate și depresie, dar și pentru a reduce biasul de dezirabilitate. 3.5.3. Chestionarul pentru determinarea nivelului de inteligență emoțională A fost construit plecându-se de la un chestionar elaborat de Reuven Bar-On, care cuprinde, în varianta originală, 131 de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]