6,493 matches
-
ca și cum nu-i venea a crede că ne are în fată. N-a scos multă vreme nici un cuvânt, și tăcerea aceasta ne apăsa, ne tulbura până la panică“, deoarece acesta „zâmbea ca în vis“. Când aceștia îi vorbesc lui Dasa de strigătul de femeie auzit, acesta începe să geamă, să pronunțe numele femeii. Prin fața lor trece fantomaticul cortegiu de înmormântare. Apoi totul dispare, chiar și bătrânul. Urmează somnul celor trei și trezirea în pădure lângă bungalov: „Nu înțelegeam ce se petrece cu
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
aceea este necesară cercetarea, pentru a afla unde este situat temporal acel ideal înainte. Însă toți nu visează altceva decît o schimbare magică după model occidental, redus la prosperitate și la regele ban. În decembrie 1989 s-a auzit un strigăt spontan și acesta a fost "Libertate!". Acest strigăt avea atunci un sens care nu mai este, în prezent, luat în calcul. Este vorba de înțelesul fundamental, de libertatea individului, o libertate care nu mai este suficientă astăzi, pentru că este fără
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este situat temporal acel ideal înainte. Însă toți nu visează altceva decît o schimbare magică după model occidental, redus la prosperitate și la regele ban. În decembrie 1989 s-a auzit un strigăt spontan și acesta a fost "Libertate!". Acest strigăt avea atunci un sens care nu mai este, în prezent, luat în calcul. Este vorba de înțelesul fundamental, de libertatea individului, o libertate care nu mai este suficientă astăzi, pentru că este fără viitor; pentru că nici o reprezentare filosofică nu fundamentează această
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînt amenințate nici inițiativele, nici nebuniile, nici mediocritatea. Lupta este deschisă, ca odinioară, spre violență sau spre compromis. Presa lansează periodic campanii împotriva corupției cutând ompolitic sau cutărui sindicalist; se urmărește activitatea unor comisii neobișnuite, organizarea mafiilor, rețelele de clientelă. Strigătul Libertate.' a eliberat pentru mai bine ori pentru mai rău. Însă lucrul cel mai bun încă nu se vede. Extraordinara ruptură pe care a pus-o în evidență proclamarea democrației n-a fost acceptată de către cetățenii români care n-au
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în 1919, s-a format România Mare, marile puteri victorioase au recunoscut-o de drept, cerindu-i conformarea legislației interne cu exigențele Societății Națiunilor. Mai tîrziu, inauguralul sovietic sancționa o înfrîngere a românilor și impunea adoptarea unui model străin. În 1989, strigătul Libertate! trebuia să se deschidă spre dreptul la fericire al unei noi epoci. În fapt, România urma exemplul ansamblului de democrații populare, nedevenind imediat stăpîna propriului său destin. Democrații au avut dreptate să vorbească de o revoluție confiscată. Punctele de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
CONVINGERE Un semn de întrebare apasă asupra secolului al XX-lea românesc, un secol care cuprinde acțiuni întunecate și întreprinderi pacifiste închise în ele la fel ca navele care nu ies în larg; compoziții occidentaliste majore care nu ating niciodată strigătul disperării sau al speranțelor false. În România anilor '30 se impun marile repere: opera lui Cioran și cea a filosofului și poetului Blaga, cel care construiește o metafizică națională a spațiului și a timpului. Aceste opere creează o tradiție, ele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
numai pe români, apărător al muncii și al onoarei, credincios lui Dumnezeu și devotat țării și poporului", se afirmă în jurămîntul de credință al partidului. Meșteșugarilor, muncitorilor, soldaților și țăranilor le este adresată o proclamație: "Fraților, dinspre est se aud strigătele de ură ale dușmanilor noștri care vor să ne despartă, semănînd discordia printre noi. Dinspre Rusia, orbită de doctrinele false, vin chemări la distingere și luptă fratricidă". Acest militantism naționalist se integrează într-un climat filosofic, propagat la București de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
criză a anilor '30, scrierile lui Blaga vorbesc de salvare. Cele ale lui Eliade din aceeași perioadă arată creșterea violențelor sociale și a incertitudinilor politice; "Grevele de la Uzinele Grivița, povestește Eliade în jurnalul său în februarie 1933, sirena ale cărei strigăte lugubre le puteam auzi toată ziua, aveau un rol important. Această grevă a uzinelor Grivița simboliza și ea, într-un fel patetic și artificial, "pierderea paradisului", adică intrarea noastră brutală în istorie". O CULTURĂ NAȚIONALĂ: AMBIVALENȚĂ ȘI MULTIPLICITĂȚI În această
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
constă în garantarea noilor frontiere de către Germania. Însă mulțimea, adunată în fața palatului regal, îl numește pe Carol trădător. Se spune că Hitler este obligat să cucerească România, din cauza eșecului său în fața Marii Britanii. Manifestările se succed la București și Cluj în strigăte de: "Afară cu trădătorii care ne vînd. Îl vrem pe Maniu". Rectorul Universității ține un discurs, cîțiva reprezentanți ai Partidului Liberal și ai Partidului Național-Țărănesc își exprimă, la rîndul lor, poziția. Manifestanții sînt dispersați cu sticle incendiare. Arbitrajul Vienei deschide
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
el și știe că nu se poate juca cu mine." Antonescu este chemat la Palat. Carol, care cunoaște legăturile sale cu legația Germaniei, îi oferă președinția Consiliului. Antonescu se gîndește cîteva ore apoi cere puteri depline. Legionarii manifestează. Se aud strigăte: "Dați-ni-l pe rege! Nu-l lăsați să părăsească țara împreună cu averea sa. Nu-l lăsați să plece cu Lupescu!" Antonescu este, fără îndoială, observatorii străini sînt convinși de aceasta inspiratorul manifestației acestora. Legionarii vor să asedieze palatul, a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după informațiile furnizate de AFP. Difuzoarele transmit aplauze. Șeful statului declară: "Trebuie să ne opunem cu fermitate și unitate celor ce acționează în serviciul cercurilor imperialiste străine, pentru a dezmembra România și a restabili dominația străină". Discursul este întrerupt de strigăte ostile de "Jos Ceaușescu!" și "Timișoara!". Istoria căderii constă în această ruptură inedită între conducător și popor. La ora 13,40, pe 21 decembrie, la Paris se anunță că "după sfîrșitul manifestației care n-a durat decît douăzeci și cinci de minute
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se urmăreau informațiile de la radiourile străine și se exprima indignarea în fața creșterii cifrei victimelor și al tirurilor armatei la Timișoara? Cine, strigînd sloganuri ostile, a manipulat adunarea din 21 decembrie? În privința acestei inițiative revoluționare, se opun două teze: aceea a strigătelor spontane venite dintr-o mulțime care nu mai este mută și aceea a strigătelor lansate din exterior, însoțite de trosnetele gloanțelor trase asupra difuzoarelor care i-au terorizat pe manifestanți, determinînd creșterea furiei. Toate ipotezele sînt deschise deoarece disidența și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și al tirurilor armatei la Timișoara? Cine, strigînd sloganuri ostile, a manipulat adunarea din 21 decembrie? În privința acestei inițiative revoluționare, se opun două teze: aceea a strigătelor spontane venite dintr-o mulțime care nu mai este mută și aceea a strigătelor lansate din exterior, însoțite de trosnetele gloanțelor trase asupra difuzoarelor care i-au terorizat pe manifestanți, determinînd creșterea furiei. Toate ipotezele sînt deschise deoarece disidența și voința de ruptură au atins atunci fracțiuni ale partidului, armatei și Securității. Autorul unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
căzut victimele din decembrie 1989? Răspunsul este cuprins în versurile unui cîntec pe care-1 vor fredona manifestanții, pînă și copiii, în primăvara lui 1990, cînd un fel de happening neîntrerupt va fi organizat în Piața Universității din București. Ecuația dintre strigăt și răspuns este perfectă: partidul este dizolvat pe 22 decembrie și se anunță alegeri libere. Ecuația dintre strigăt și răspuns rămîne larg deschisă: noile autorități lichidează partidul, introduc formele unui nou sistem instituțional, păstrînd cuceririle socialismului, o ierarhie socială și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și copiii, în primăvara lui 1990, cînd un fel de happening neîntrerupt va fi organizat în Piața Universității din București. Ecuația dintre strigăt și răspuns este perfectă: partidul este dizolvat pe 22 decembrie și se anunță alegeri libere. Ecuația dintre strigăt și răspuns rămîne larg deschisă: noile autorități lichidează partidul, introduc formele unui nou sistem instituțional, păstrînd cuceririle socialismului, o ierarhie socială și reflexele culturale leniniste. Adepții strigătului "Libertate!" visau la o radicalitate a scopului fără mijloacele ideologice sad materiale ale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
partidul este dizolvat pe 22 decembrie și se anunță alegeri libere. Ecuația dintre strigăt și răspuns rămîne larg deschisă: noile autorități lichidează partidul, introduc formele unui nou sistem instituțional, păstrînd cuceririle socialismului, o ierarhie socială și reflexele culturale leniniste. Adepții strigătului "Libertate!" visau la o radicalitate a scopului fără mijloacele ideologice sad materiale ale epurării și reconstrucției. Larga deschidere apărută în decembrie 1989 între puterea apărută în urma revoluției și revoluționarii care strigau că nu vor să mai plece acasă s-a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se făgăduiau să avem după proclamarea independenții, nu conține oare mărturisirea vreunei decepțiuni și din partea sa și că rezultatele obținute sânt departe de-a corespunde la așteptări și la făgăduințele date? Fără a ne asocia cu ziarul "Presa" la acel strigăt de decepțiune, vom căuta nici a micșora, nici a exagera foloasele ce putem trage din noua situație internațională care ne este creată. Negreșit, că independența în condițiunile în cari ne este acordată, fără garanție de neutralitate, nu cum îi este
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
călugări. Alta este însă cestiunea dreptului statului, alta este aceea a oportunităței statului. Din punctul de vedere al acestei din urmă n-a fost cu cale de a se da clericalilor motiv să facă din "libertatea tatălui de familie" un strigăt de luptă și să provoace o cestiune care nu numai că putea deveni punctul de întrunire al tuturor fracțiunilor monarhice, ci cari trebui să atragă din partea acestora aliați din elita spiritului francez. O coalițiune în care Jules Simon, ministrul răsturnat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
strângă mâna republicanilor de la Belleville în calitate de trimis al viitorului regat al României, iar, când marele păstor urmează a pleca, ce are să se facă turma necuvîntătoare? Se întruniră dar, [î]și grămădiră capetele la un loc, ținură consiliu și, într-un strigăt, proclamară că mare pontefice nu-i poate părăsi. Iată știrea cea mai nouă ce agită astăzi pe partizanii guvernului. Astfel fiind situațiunea dinlăuntru, Republica Franceză e amenințată de a fi lipsită de prezența d-lui C. A. Rosetti ca reprezentant
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
NOUĂ ANI... Sânt acum nouă ani de zile, zice "Deutsche Zeitung", când superbele Tuilerii și strălucitul Louvru au pierit în flăcări. Adânc mișcată, Europa privea la acele îngrozitoare limbi de foc ale socialismului și din toată lumea civilizată se auzi un strigăt de indignațiune, un țipăt de oroare în contra "simielor Marei Revoluțiuni", cum numește un poet francez pe Ferre și Raoul Rigault cu ai lor. Ceea ce n-au îndrăznit nici Marat și Robespierre au {EminescuOpXI 172} cutezat a face piticii Comunei; ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
afacere asupra căreia, afară de punctele cardinale pe cari le-am indicat deja, s-ar putea zice mai mult decât poate cuprinde un articol de jurnal; și noi ne-am fi mărginit la cele spuse până acuma dacă n-ar fi strigătul de alarmă care nu-ncetează a veni din Berlin și Viena. Din acest pasaj de la-nceput, lăsat afară, "L'Independance roumaine" poate vedea natura grijei noastre de-a uita. Am lăsat afară atât acest pasaj cât și un altul de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la conspirația de la Opera comică și de la Ipodrom și care a urmat lecțiunile d-lui Allix asupra melcilor simpatici, nu e un om atât de primejdios pe cât se pare de departe. Mai depărtarea Apusului Europei, mai mulțimea de gazete cu strigătele totdeuna asurzitoare ale actualității, mai fonduri secrete și alte chițibușuri îi dau o aparență care ar amăgi poate pe un onor. consiliar comunal al republicii Ploieștilor, dar nu înfiorează pe nici un om politic. Acuzarea ce i se face de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au prețuit venitul anual la o sumă cu care poți cumpăra de veci pământul în cestiune. Ce face asta? Cu comisiile de apel, din cari făceau parte oameni ce nu plătesc nici o dare, recensimîntul era să rămână bun făcut fără strigătele reacției. Ce rău face reacția statului romîn? Închipuiască-și cineva ce plină ar fi fost visteria în urma unui astfel de recensimînt, ce slujbe și lefuri s-ar mai fi putut crea anume pentru patrioți din sporirea dărilor, ce veselie pe tagma
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mănține sofistica, atunci le zic cu poetul florentin: "Văd și trec! " În fine, Gambetta se adresează cu un apel cătră dame, ca să vie în ajutorul republicanilor spre a combate pe inimicul comun. Acum Asociațiunea poate a-și lua de diviză strigătul: "Tot pentru patrie, pentru știință și glorie! ". Acest discurs a fost adeseori întrerupt de frenetice salve de aplauze. [ 10 decembrie 1880] FOILETONUL NOSTRU LITERAR Cu n-rul de astăzi începem a publica în foiletonul nostru literar raportul pe carele P. S. S.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vechile lor tendințe de neatârnare și intrară în luptă. Acest moment e foarte însemnat pentru relațiunile albaneze - muntenegrene. Pentru prima oară s-a întîmplat acum că muntenegrenii atacară autoritățile și trupele albaneze de la graniță, cari luaseră locul celor bosniace. Un strigăt de răzbunare trecu prin toată Albania, de la Sem și până la Șcumbri, de la Priștina până la Durazzo. Mahmud însuși ceru grație la Stambul și o primi cu condiția de-a face cu Muntenegrul tabula rasa. Și mijloacele nu-i lipseau într-adevăr
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]