4,448 matches
-
în 1959, la 43 de ani, absolventul Alexandru Mânăstireanu trece cu brio Examenul de Stat: La terminarea studiilor, aveam vârsta dublă a unui student la zi. Apoi trebuia să mă grăbesc, pentru că fiica noastră urma să devină, la rândul ei, studentă... În privința perspectivei de viitor ce-o aveam, după ani grei de eforturi și ostilități întâmpinate, speram în mai bine, atât cât putea fi acest bine atunci... Speranță vană, pentru un timp al lichelelor, pentru o eră a ticăloșilor, Toleștii et
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
școlare, veniți de la liceele din Bârlad, Tecuci, Iași ori mai de departe. „La terminarea studiilor - spune Alexandru Mânăstireanu - aveam vârsta dublă a unui student la zi. Apoi, trebuia să mă grăbesc pentru că fiica noastră urma să devină, la rândul ei, studentă... În privința perspectivei de viitor ce-o aveam, după ani grei de eforturi și ostilități întâmpinate, speram în mai bine, atât cât putea fi acest bine atunci”... „Mariana, draga mea! Mergi cu bine! Îndrăznește! Viața este a acelora ce îndrăznesc!” îi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Mura Mădălina Bulai S-a născut în Oltenița, la data de 23 decembrie 1949. A terminat studiile în orașul natal, urmând ca, în ciuda unor opreliști să ajungă studentă a Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale din București, secția Limba Franceză. Este o fire sensibilă, plină de viață și mereu în căutarea prieteniilor și a faptelor bune. A publicat două romane: - Țărmul - Mereu lângă tine *** Trăsura s-a
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
la conducerea țării, că nici nu te mai lăsa ca să vorbești despre asta, având pe față un rictus de profundă greață. Și tot ea povestea care era pe timpuri afinitatea tinerilor pentru comunism. Parc-o aud și acum: „Când eram studentă la București prin 1962, eram în stare să mă iau de piept chiar cu Dumnezeu, pentru Partidul Comunist.” Oare ce resort uman, a pus în mișcare miile de tineri brigadieri, care în mod voluntar s-au înscris în brigăzile de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
McCosh Hall și s-a prefăcut că-mi face mie o poză în fața clădirii. Acea fotografie înrămată, cu silueta puțin cam neclară a lui Randall plasată în fundal, s-a odihnit ani de zile pe căminul din camera noastră de studente. Cu alte cuvinte, îl pândeam pe Randall. La greu. — Trebuie să vorbești cu el, mi-a zis Bea, chiorându-se să vadă dacă nu mi-a rămas vreo bucățică de mini-quiche printre dinți. Trebuie. Dacă nu vorbești cu el, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
două femei ajunseră în oraș și se opriră într-o parcare multietajată. între timp, Eva depozitase în memorie încă o mulțime de informații despre soții Pringsheim. Veniseră din California. Sally îl cunoscuse pe Gaskell în timp ce făcea autostopul prin Arizona. Fusese studentă la Kansas State University, dar renunțase la cursuri și se dusese să trăiască într-un grup comunitar liber. în viața ei mai fuseseră și alți bărbați. Gaskell ura pisicile. Făcea alergie de la ele. Mișcarea de Emancipare a Femeilor însemna mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ține cururi... Acum o să te-apuci să-mi spui și că nu-i un lăturalnic. Nu știu ce-nseamnă asta, zise Eva. — Adică mai apucă și câte ceva pe de lături. Pe secretara lui, suită cu genunchii pe catedră. — N-are secretară. Atunci studentele prevăzătoare. Știu cum e: și-o trag de le cresc notele. Am mai văzut așa ceva. M-am învârtit destul prin colegii ca să mai pot fi prostită de cineva. — Sunt sigură că niciodată Henry n-ar... — Exact așa spun toate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
nu mai avem. Se rotise din nou spre păpușa mecanică din stânga, căreia îi povestea despre cizmulițele pe care le-a adus libianul care trăiește cu Mariana, care i le-a vândut lui Kati, dar erau strâmte, așa că printr-o verișoară studentă au ajuns la... — Cum să nu aveți... Piesă națională, marca teatrului național! Se joacă în toate stagiunile, mereu. Nu se joacă deloc în toate stagiunile, domnule! Uneori, nu se joacă deloc, să știți. Nu se aprobă, dacă vreți să știți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
anul cât am mai ținut legătura după facultate, imprimase camerei ei de la cămin un aer boem de libertate, ea nu intrase încă în lupta pentru existență. N-are importanță că și până acum, undeva spre jumătatea unei vieți normale, rămăsese studentă, până la urmă important e să-ți placă, zic împăciuitor. Știi că ăsta a fost totdeauna visul meu. Degetele cu unghiile tăiate în carne, nedate cu ojă, îi tremură nervos pe paharul de plastic. Pe Klava a distrus-o capitala, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Alice depărtându-se, cu părul negru ce închipuia singurul val pe suprafața mării, păr care, îndată ce l-a udat apa, a prins un ton ultramarin ca pletele Eriniilor. De lângă mine, doctorul privește și el scena cu un aer complice. Alice, studenta de la Arte Frumoase, tocmai i se confesase despre gândurile ei de viitor, care începeau cu plecarea din România, și odată și-a aruncat de pe ea tricoul, șortul fraise, sandalele... Dacă n-ajungi pân’ la turci n-ai făcut nimic, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
președinte al Universității din Shan-dong. Sunt sigură că mă ține minte și presupun că va găsi el o modalitate să-mi întindă o mână de ajutor. Însă sunt dezamăgită. Domnul Zhao zice că e foarte ocupat. Dacă vreau să fiu studentă, trebuie să-mi depun candidatura la biroul de admitere. Cum să pot face asta? Nu am nici o diplomă. Nu am terminat nici măcar școala primară. Dar încerc să nu mă simt descurajată. Mă forțez să merg la soția domnului Zhao, Yu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
care s-ar putea să-ți fie de ajutor. Lasă-mă să mă ocup de asta și o să te caut în câteva zile. Yu Shan îi găsește fetei o slujbă la biblioteca școlii, ca secretară, ceea ce-i permite să fie studentă cu jumătate de normă. Fata se simte entuziasmată și neliniștită în același timp. Frecventeză cursurile, se plimbă prin campus și cunoaște oameni. Vorbește umil și cu atenție. E foarte dornică să impresioneze și să-și facă prieteni. Într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
scoțând din prizè ștechere, intuiesc o umbrè de tristețe în glasul ei, desfac încrengèturi de fire, adun, E un pictor excepțional, proclamè profesoară, am auzit cè ar fi pictat și o bisericè, Da! Noi vrem sè ne ducem, îi spune studentă, la mènèstirea unde ar fi pictat el, plecèm cu mașina, dacè doriți sè veniți cu noi, Bine, îți mulțumesc, Clară! mè mai gândesc și-ți voi spune! față îmbrècatè excentric, pe nume Clară, își ia la revedere și se îndepèrteazè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
8. Ralf Döring, tatăl Christei Manu, doctor În drept, avocat, dispărut În război. 9. Walter Döring, fratele Christei Manu, mort În timpul asediului Berlinului, În 1945. 10. Klara Döring, sora mai mare a Christei Manu, logodnica lui Hermann. 11. Giulia Mazzoni, studenta favorită a lui Traian Manu. 12. Antonio, soțul Giuliei, asistentul lui Traian Manu. 13. Niculaie Ispas, colonel SIE. 14. Vasile Gherghina, căpitan Direcția l, mutat la SIE. 15. Matei Silviu, locotenent SIE. Partea Întâi Ithaca se apropie Capitolul 1 tc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
o să vezi că aveau timp destul pentru orice Înainte ca el să plece! * — Adevărul e că Buni l-a refuzat! Era un neisprăvit, n-avea nici o situație! — Buni n-a acceptat să plece cu el! Ar fi trebuit să fie studentă și ei nu-i plăcea să Învețe! Era prea legată de familie! — Era prea independentă, n-a vrut să se lege! — Buni era o femeie de casă! A luat cu ea secretul cozonacilor! De când s-a prăpădit ea, Îi iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
câteva serii Întregi de studenți. Pe toți, În afară de profesorul ei, al cărui ochi exersat, chiar Încețoșat de cataractă, prevede evoluția fiecăruia, schimbările care, până la 33 de ani, travestesc Îmbătrânirea În Înflorire. Profesorul Manu se uită cu tristețe la Giulia Mazzoni, studenta lui favorită, care a ales singură să plimbe farfurii de plastic și el nu va avea cum s-o mai ajute. Știe de-acum și clipa când, prea târziu, ea are să regrete că și-a ascuns strălucirea minții pentru bucuriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Ce le-am dat ìn schimb? — Libertatea. — Asta-i libertate, să-i intri în casă, să-i omori un oaspete și să-l iei cu tine cu forța pe celălalt? răspunse mirat. Vorbești de libertate politică, așa cum o vede o studentă în campus și baruri, dar nu cum o vede un om care s-a considerat cu adevărat liber întotdeauna, indiferent dacă la putere sunt francezii, fasciștii sau comuniștii... Colonelul Duperey, chiar dacă era un „colonialist“, ar fi știut să respecte mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
perdele. Dorin și-a aprins o țigară. „Ia uită-te la apartamentul al patrulea din stânga, etajul șapte. O femeie pe cinste. Tocmai a pornit-o spre dormitor. Ar putea deveni pasionant.” „Și mai bine e la etajul șase, scara B. Studenta. Chiar acum își trage bluza în sus. Ooooh...” „Aaah...” „Stai, că s-a răzgândit”, am exclamat eu, adăugând dintr-o răsuflare: „De când am avut ghinionul acela blestemat de la râu, acum un an, nu mai cred c-o să mi se împlinească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
E așa cum ți-am spus. Cei din apropiere vin la noi și cumpără, la cerere le transportăm acasă, avem clienți vechi, așa că ne descurcăm onorabil cu banii. Suntem patru și avem ce mânca, nu avem datorii și ambele fete suntem studente. Dar atât. Nu ne putem permite absolut nimic în plus. Nu ar fi fost cazul să mă țină la o asemenea școală! A fost îngrozitor! Îi auzeam bombănind de fiecare dată când trebuiau să mai plătească vreo taxă suplimentară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
zi. După curs, m-am dus la cantina studențească și am luat prânzul de unul singur. Nu mi-a plăcut deloc. Apoi m-am așezat la soare și am privit la ce se întâmpla în jurul meu. Chiar lângă mine, două studente stăteau de vorbă, în picioare. Una dintre ele ținea la piept o rachetă de tenis cu aceeași grijă cu care o mămică și-ar fi ținut copilașul, cealaltă avea brațul plin de cărți și un LP cu Leonard Bernstein. Amândouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
studenți care schimbau opinii, râdeau sau țipau unii la alții. În parcare, câțiva indivizi se distrau cu rolele, iar un profesor cu o servietă de piele în brațe făcea slalom printre ei, încercând să-i evite. În curtea inerioară, o studentă cu coif pe cap, ghemuită la pământ, scria ceva în legătură cu invadarea Asiei de către americani. Era atmosfera obișnuită a pauzei de prânz din campus, dar privind cu mai multă atenție, am devenit conștient de un lucru: fiecare, în felul său, părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
mi-a deschis pofta de mâncare. Am mâncat o porție mare la masa de prânz și, în timp ce mă îndreptam spre sala de lectură a Facultății de Litere ca să mai studiez ceva, am zărit-o pe Midori Kobayashi. Era cu o studentă mică de statură, ce purta ochelari, dar când m-a zărit, s-a apropiat singură de mine. — Unde te duci? m-a întrebat ea. — La bibliotecă. — Lasă biblioteca și hai să mâncăm împreună de prânz! — Tocmai am mâncat, am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Hatsumi. Sun\ interesant. Eram beți, am spus. — Stai liniștit, nu te învinuiesc cu nimic. Vreau doar să-mi spui ce s-a întâmplat. — Ne-am dus să bem într-un bar din Shibuya și am intrat în vorbă cu două studente de la nu știu ce colegiu. Erau și ele cam amețite, așa că ne-am îndreptat spre un hotel din apropiere și ne-am culcat cu ele. În toiul nopții, Nagasawa a bătut la ușa mea și a zis că ar fi cazul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pe deasupra, mai avea și coperți orange. Cu Neagșu nu era de glumit. Ca orice belfer fanatizat de materia lui de rangul doi, te executa cu zâmbetul pe buze. Marii fanatici au un surâs irezistibil. Așa și ăsta. Îi spunea unei studente însărcinate în luna a șasea: drăguță, văd că ai știut să-ți umfli burta, dar despre predarea frontală nu prea ciripești mare lucru. Un gentleman, ce mai, și un asiduu umflător de burți, din ce se zvonea. Așa că Ionicii fixau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
că va refuza cârnațul și berea de la ora 10). Pe parcursul expozeului Leo reuși să calculeze mintal cât ar trebui să dea la întreținere ca să nu-l bată iar administratorul și cât avea de încasat pe meditații în săptămâna respectivă. Încrezătoare, studentele îi sorbeau considerațiile despre ciocoii balcanici în opoziție cu cei cisalpini. Ca un omagiu adus inocenței magistrului, toate purtau sutien la vedere. Toamna se arătă in cash la ferestre. Pe la 11, un zmeu mare se zvârcoli deasupra orașului. Frunze roșcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]