6,207 matches
-
rândul lor un comportament violent. > În final, pe al treilea nivel de importanță se situează nivelul educațional, care cu cât este mai ridicat cu atât mai mult poate reduce probabilitatea unui comportament violent. 10. Obiceiuri dăunătoare sănătății Fumatul. În grupul studiat, 34,2% sunt fumători, cu diferențe semnificative pe sexe, ponderea bărbaților fumători fiind cu 17,2% mai mare decât cea a femeilor. Ca fumători în trecut s-au înregistrat 46,6%, ceea ce însemnă că 12,4% au renunțat. Ponderea cea
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
luptă. Astfel, războiul patriotic clandestin dus împotriva cotropitorului a născut războiul revoluționar dus împotriva regimului la putere Revoluția franceză rămînînd un model revendicat întotdeauna. De aici apare această "Charbonnerie", acești Cavaleri ai Libertății atît de puțin și atît de slab studiați avînd iluzia unei elite, considerîndu-se ca atare și numindu-se singură luminată, voind să se alăture Poporului, pentru a-l face să se elibereze în ciuda inerției sale de o putere considerată prea absolutistă, și dorind să-l antreneze în aventura
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
și a influenței lor în problemele globale. În cercetarea acestei probleme complexe, observația Laurei Delcour din 2001 este în continuare de actualitate: "relațiile dintre URSS apoi Rusia și Uniunea Europeană de la începutul deceniului nu au constituit un subiect de cercetare foarte studiat."1 Încă din perioada fostei Uniuni Sovietice,2 studiile făcute se centrau pe analiza separată a actorilor ce se confruntau pe scena internațională a războiului rece, "neglijându-se analiza conținutului efectiv a relațiilor ruso-europene."3 De asemenea, tot în contextul
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
folosit va fi cel internațional. Perspectivele teoretice în acest caz sunt oferite de principalele școli de gândire în relațiile internaționale: realismul, liberalismul și constructivismul. Schițate în tabelul de mai jos, fiecare dinte acestea poate oferi o nouă perspectivă asupra problemei studiate. Pentru a exemplifică puterea de pliere a acestor perspective, va fi folosit exemplul oferit de Andrei Tsygankov 15 în analiza studiilor asupra politicii externe rusești. El identifica lucrări ce au studiat politică externă rusă și procesul construirii acesteia din fiecare
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
seama că are în față ceva nemaipomenit. Pe catifeaua veche străluceau ca o minune, concentrând parcă în ele toată lumina soarelui de vară ce pătrundea prin ferestre, zeci de pietre prețioase așezate în aparență la întâmplare, dar de fapt bine studiat, ca efectul asupra cumpărătorului să fie maxim. Printre ele, cutii minuscule din lemn lăcuit, cu arabescuri de filigran de argint sau din porțelan pictat trezeau dorința de a le deschide și cerceta interiorul. Ambre galbene ca mierea, mari cât oul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
1. Problematizarea, ca modalitate metodologică, orientează și activează gândirea elevilor În procesul Învățării dirijate a cunoștințelor, prin faptul că Îi conduce la rezolvarea unor situații reale aparente Între cunoștințele dobândite anterior de elevi și noile informații despre fenomenul sau procesul studiat. Prezentarea problemelor poate fi făcută În modalități variate, pornind de la diferite mijloace specifice: documente istorice, documente social-politice, beletristică și pe calea expunerii, comparației, modelării, descoperirii, conversației. Aplicarea problematizării presupune următoarele condiții: aă existența unui fond aperceptiv suficient din partea elevului; bă
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
1. Înțelegerea și reprezentarea timpului și spațiului istoric; 2. Cunoașterea și folosirea surselor istorice 3. Investigarea și interpretarea faptelor și a proceselor istorice 4. Înțelegerea și utilizarea limbajului de specialitate. Obiective de referință: 1.2 Să ordoneze cronologic evenimentele istorice studiate. 2.1 Să identifice și să folosească informații provenite din surse istorice 3.1 Să descrie Într-o manieră simplă și clară un fapt (un procesă) istoric folosind surse indicate 4.1 Să cunoască termeni istorici Să folosească termeni istorici
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
1. Înțelegerea și reprezentarea timpului și spațiului istoric; 2.Cunoașterea și folosirea surselor istorice 3.Investigarea și interpretarea faptelor și a proceselor istorice 4.Înțelegerea și utilizarea limbajului de specialitate. Obiective de referință: l .2 Să ordoneze cronologic evenimentele istorice studiate. l .4 Să demonstreze interes pentru Înțelegerea spațiului și timpului istoric 2. l Să identifice și să folosească informații provenite din surse istorice 3.l Să descrie Într-o manieră simplă și clară un fapt (un proces) istoric folosind surse
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
lupta la care se referă textul În versuri Viteazul fără o explicație coerentă Recunoaște personajul politic cu dificultate O3: Să găsească explicații pentru acțiunea oamenilor politici ai epocii 04: Să descrie relațiile dintre spațiul istoric si cel geografic În legătură cu evenimentele studiate. Să demonstreze prin mijloace diferite (povestiri, recitări, dramatizăriă că Înțeleg probleme ale vieții În epoci diferite.Metode și procedee: Conversația, observația, expunerea, munca cu harta, activitatea independentă Material bibliografic: Povestiri istorice Din cinci a venit doar unul Gh. Alexandru Craiova
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
să încerc eu însumi experiența și să-i descopăr principiul ascuns. Galvani și-a dat seama imediat că făcuse o descoperire importantă: electricitatea animală. Descoperise un detector extrem de sensibil la curenți sau la descărcări electrice,care nu a fost încă studiat; acest detector i-a dezvăluit în curând un mod de obținere a electricității (în afara electrizării prin frecare și prin influență, cunoascute pe atunci). Credea chiar că a descoperit electricitatea animală universală, că este pe cale de a lămuri taina influxului vital
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
care s-au dovedit a fi, nu de natură magnetică, ci de natură electrică, în special atracția paielor și a altor obiecte ușoare către alte materiale, după ce acestea au fost frecate ușor cu o cârpă sau cu blană. Un material studiat a fost chilimbarul, rășină de pin fosilizată, numită de către greci elektron, care cunoșteau deja proprietățile sale de atracție. În consecință, Gilbert a numit această proprietate de atracție electrick force (forța electrică) și a studiat diferența între această forță și atracția
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
târziu de Newton și care a reprezentat baza formală pentru a preciza identitatea de natură dintre forțele care acționează asupra astrelor și gravitație. Mai târziu, când Isaac Newton va deduce legile atracției universale, folosește aceeași metodă: face abstracție de forțele studiate, considerând aceste forțe ca fiind matematice și nu fizice. În lucrarea sa, sugestiv intitulată Principiile matematice ale filosofiei naturale, el atrage atenția cititorilor săi că va folosi cuvântul atracție pentru a exprima tendința corpurilor de a se apropia unele de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
aceleași proprietăți ale părților: de unde conchidem că toate particulele tuturor corpurilor sunt întinse, dure, impenetrabile, mobile și înzestrate cu forță de inerție. Acesta este fundamentul întregii Fizici. Prin urmare, metodele de cercetare a fenomenelor naturii urmează disjuncția ce caracterizează domeniile studiate. Macro-științele se ocupă de fenomene și procese ce pot fi observate și măsurate. În acest context, se elimină circumstanțele perturbatoare ca fiind irelevante, se aplică criterii precise, logice, matematice și se propun legi care vizează corpurile materiale și mișcările lor
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
căci apeleză la laturi diferite ale ființei individuale și sociale, daca ni se permite această optică. Având în vedere că tratăm RP din perspectiva sociologică, este momentul să expunem, în detaliu, grila prin intermediul căreia vom trece teoria și practica domeniului studiat. Sisteme de acțiune concrete Teoria această aparține specialiștilor în analiza organizațiilor Michel Crozier și Erhard Friedberg, fiind expusă în L'acteur et le système. Procedura de lucru a autorilor este atipica, iar rezultatele neașteptate și, cumva, în contra curentului dominant din
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
în faptul că mass-media este considerată, deja, o institutie socială. Este meritul lui Pierre Bourdieu de a fi evidențiat puterea specifică a câmpului jurnalistic și a produsului sau specific discursul jurnalistic. Bineînțeles, discursul jurnalistic a fost și este, în continuare, studiat, dar perspectiva marcat lingvistică a cercetătorilor decontextualizează cuvintele și frazele, iar în urma unei astfel de autopsii nu rezultă, de obicei, decat mirarea ca niște simple cuvinte pot fi atât de eficiente. Vom prezenta, mai întâi, teoria lui Bourdieu asupra economiei
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
formată din atomi, separați unii de alții; este un tot continuu ale cărui părți se intersectează unele cu altele" (ibid., p. 25). Durkheim nu limitează totuși aceste procese mentale la domeniul conștiinței individuale exclusiv. Este luată în considerare non-conștiința faptului studiat. ,, Dacă ne este deci dat să constatăm că anumite fenomene nu pot fi cauzate decît de reprezentări, adică dacă ele constituie semnele exterioare ale vieții reprezentative și dacă, pe de altă parte, reprezentările, care se descoperă astfel, sînt ignorate de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cu o anumită reprezentare a tinereții sau a naturii sau prin punerea în prim-plan a unei lupte între individ, sănătos la origini, și mediul său de lucru sau mediul urban, surse de tensiuni destabilizatoare. Sănătate și boală Obiectul RS studiate Principalii cercetători Sănătate și boală Breakwell; Farr; Flick; Galli; Herzlich; Marková Boală mintală Belleli; De Rosa; Jodelet; Krause-Jacob; Schurmans Corp, alcool, drog Jodelet; Boissonnat; Ravenna; Cavazza SIDA, comportamente sexuale Apotolidis; Bosio; Comby; Deschamps; Devos Echebarria; Echabe; Jodelet; Marková; Moatti; M.
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
producție, difuzare și însușire a formelor estetice și a stilurilor muzicale în particular formează un sector stimulant de analiză a influenței reprezentărilor sociale. Dificultatea principală a unei astfel de perspective rezidă mai ales în natura non-lingvistică și pasională a fenomenului studiat. Fascinația sau repulsia, chiar indiferența, cărora le pot da naștere artele pun problema implicării afective, culturale, problema apartenenței statutare, a gusturilor eventuale ale cercetătorului și a modului de construcție a categoriilor de analiză a datelor. De unde și caracterul de neînlocuit
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
autorități (brînză, legume, lapte). În explicațiile date pe marginea desenelor, se remarcă faptul că tinerii subiecți merg foarte departe în detaliile despre consecințele catastrofei (cazuri mai numeroase de cancer în viitor, modificări genetice, figurarea ireversibilității urmărilor contaminării). În ceea ce privește definiția obiectului studiat însuși, se observă o asimilare a principiului științific "radioactivitate" cu simbolul său "norul", a cărui valență distructivă, mortală, patologică și "rea" este frecvent afirmată. Într-un al doilea studiu, după un interval de patru luni, realizat pe același eșantion (cu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în special adunarea termenilor cu aceeași rădăcină, ca de exemplu "tehnologic" și "tehnic"; gruparea sinonimelor etc.) este necesară. Sînt asociate apoi la fiecare subiect sau unitate de calcul variabile sociodescriptive, propoziții sau enunțuri pertinente din punctul de vedere al problematicii studiate. Pentru o listă de termeni induși, această muncă de clasificare poate implica o preluare a expresiilor în funcție de ordinea în care sînt citate de subiect. Analizele efectuate constau în calcule de tabele de frecvență, de medii, de dispersie, dar și în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sociale, Montreal, UQAM/CIRADE, LEPS-MSH (30 august-2 septembrie, 2000). Elementele care saturează fiecare factor au fost grupate în trei indici (depresiv, impulsiv, individualist), incluși ca variabile dependente într-o analiză a variației la un factor independent (corespunzînd tipului de drog studiat). Datele indică faptul că atribuirea impulsivității domină fiecare reprezentare a consumatorului de droguri. Aceasta este mai consistentă cînd este vorba de ecstasy și de cocaină decît atunci cînd este vorba de hașiș. Individualismul și starea de depresie par a fi
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
constituie un pro-totip (cf. glosar) al obiectului. "Plăcere, cunoaștere, ambianță, parte din viață, orar, oboseală" sînt, mai probabil, periferice și formează astfel referenți lingvistici în timpul modulărilor conversaționale ale RS a muncii. Caracteristicile relaționale ("contact"), constrîngătoare sau de obligație ale obiectului studiat pot fi ilustrații, mai mult sau mai puțin periferice, normative sau funcționale, al căror sens poate proveni sau nu din sistemul central. Cazurile "frecvență puternică/rang mediu redus" sau "frecvență slabă/rang mediu înalt" au deci un statut intermediar ce
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
central des représentations sociales", Bulletin de Psychologie, vol. XLI, nr. 387, 1989, p. 762. Un grup descris ca simpatic, coeziv, dar avînd un șef nu apare ca "ideal". Dacă îl caracterizăm prin divergențele de opinii, grila de lectură a RS studiate nu este pusă în discuție. Primul element, mai abstract, face deci parte din NC, cel de-al doilea din sistemul periferic. Acest tip de rezultat confirmă ipoteza existenței nucleului central într-o RS și a caracterului calitativ al constituanților săi
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de RS. Se reperează elementele NC și ale SP compa-rîndu-se reacția diverselor grupuri față de un obiect (text sau imagine) capabil să dea naștere mai multor tipuri de interpretări și expus în diferite condiții, ca fiind sau nu relevant pentru RS studiată. Se prespune atunci că, "dacă o caracteristică oarecare este atribuită obiectului ambiguu doar atunci cînd acesta este prezentat explicit ca fiind Obiect al Reprezentării, atunci [aceasta] ține de nucleul reprezentării studiate" (ibid., p. 12). Reprezentarea socială a întreprinderii servește de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
diferite condiții, ca fiind sau nu relevant pentru RS studiată. Se prespune atunci că, "dacă o caracteristică oarecare este atribuită obiectului ambiguu doar atunci cînd acesta este prezentat explicit ca fiind Obiect al Reprezentării, atunci [aceasta] ține de nucleul reprezentării studiate" (ibid., p. 12). Reprezentarea socială a întreprinderii servește de aplicație unei astfel de abordări. Într-o primă etapă, li se cere subiecților (studenți) să răspundă la o întrebare deschisă despre definiția unui obiect. O analiză tematică a conținutului răspunsurilor permite
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]