2,837 matches
-
zonă. Mai toate familiile aveau pe lângă casă o stupină, fie ea numai de 4-5 stupi. Pe părțile însorite ale caselor sau șurilor se puneau polițe special făcute, pe care erau înșirate coșnițele făcute din curpeni sau nuiele de salcie. Acești stupi asigurau familiei mierea pentru alimentație sau de leac. Mierea se mai folosea la prepararea băuturilor seducătoare, cum era țuica în care se macera izmă creață. Cu timpul, în epoca modernă, odată cu apariția în comerț a zahărului, cei mai mulți oameni au renunțat
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
folosea la prepararea băuturilor seducătoare, cum era țuica în care se macera izmă creață. Cu timpul, în epoca modernă, odată cu apariția în comerț a zahărului, cei mai mulți oameni au renunțat la stupărit sau și-au făcut stupini moderne. De altfel, îngrijirea stupilor era o treabă nu chiar ușoară, apoi, la începutul verii, omul trebuia să fie mereu cu ochii pe stupii gata să roiască. Era credința că un roi pus pe plecare putea fi oprit printr-un ritual. Când roiul dădea să
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
odată cu apariția în comerț a zahărului, cei mai mulți oameni au renunțat la stupărit sau și-au făcut stupini moderne. De altfel, îngrijirea stupilor era o treabă nu chiar ușoară, apoi, la începutul verii, omul trebuia să fie mereu cu ochii pe stupii gata să roiască. Era credința că un roi pus pe plecare putea fi oprit printr-un ritual. Când roiul dădea să plece și omul nu-l putea recupera prin mijloace obișnuite, în el se arunca cu pietriș sau omul cădea
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
întoarcerii. Importanța ce se acorda in diferite epoci dar mai ales în epoca medievală stupăritului rezultă și din zisa gazdei pe când vine cineva în vizită cu o treaba și se grabește:" Da, stai o țâră la noi să ne seie stupii" și nu "Să ne steie pețitorii". Corobețe și prune uscate La mare cinste erau corobețele, mai ales pentru prepararea mâncării de post și nu numai. Corobețele erau mere sau pere tăiate felii și deshidratate în mai multe moduri: puse pe
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
și Todor. În dreptul lui Gheorghe Meteș apar 5 fii, unul din ei, Mihăilă, de 18 ani, notat: student. Slujba lor: iobagii slujesc săptămâna întreagă, jelerii 2 zile pe săptămână Dijmă dau din toate semănăturile, precum și din miei, din porci, din stupi. Trebuie să crâșmărească câte o bute de vin la cele trei sărbători mai mari, iar dacă nu li se dă vin, răscumpără (câștigul) cu 7 florini (anual) sub nume de „ceâșma seacă” (sicca popina). Conscripția de la 1750 e mai cuprinzătoare
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Spun că slujba au făcut-o nu după urbariu, ci după contract, 2 zile pe săptămână. Dijmă au dat a zecea din semănături, anume din cucuruz, din grâu, din alac, din ovăz, din cânepă. Deasemeni din miei, din porci, din stupi. Hotarul lor e și acum împărțit în două câmpuri (fordulașuri). Pământul e slab, partea de sus, mai mare, e pe dealuri, produce mediocru e spălată adesea de ploi. „Și despre hotarul nostru întreg răspundem că o parte de hotar îi
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
notă revizorul școlar N. D. Spineanu: „Ocupațiunea locuitorilor este agricultură și creșterea vitelor. Calitatea pămîntului este de mijloc. Aici se cultivă și pomi mulți. Ei posedă 31 de pluguri, 68 de care cu boi, 5 căruțe cu cai și 112 stupi ”. În anul 1906 în sat existau 200 familii, așa cum se poate observa din consultarea Chestionarului întocmit pe acest an. Actualmente comună cuprinde un numar de 15 sate care au fost grupate, de-a lungul vremii, în comune diferite. La început
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
stâni. Pentru carne sunt crescuți în sat și alte animale și păsări de curte, cele din urmă fiind și producătoare de ouă care aduceau profit la vânzare. O altă ocupație a locuitorilor apicultura făcea ca poenile să fie pline cu stupi care aduceau o recoltă imbelșugată de ceară și miere. Grădinile sătenilor erau roditoare și pline de tot soiul de legume și verdețuri folosite la mâncăruri. În general, cășuneanul a avut pe tot parcursul anului cămara plină cu mâncare și băutură
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
fier și de arama sunt scutite, compensându-l cu munca pe care o fac. Satele repartizate pentru munca în topitorii erau Susțiu, Briheni și Sîrbesti. Daturile se făceau cu ocazia diferitelor sărbători, de Paști, de Crăciun. Dijma era percepută pentru stupi (1 din 10), pentru oi și porci (un porc din turmă). Obligațiile de lucru erau: secerat, cosit și caratul lemnelor. Cei din satele Briheni, Susțiu, Sîrbesti și cătunul Ursești, au obligații de a căra săptămânal cărbuni pentru topit fierul, căra
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
cu care este menționată și după metodologia anterioarei situații ar rezulta, ipotetic, următorul tabel: Locuitorii satului se ocupau cu creșterea animalelor mici (oi, capre) și a albinelor, cultivau cereale (grâu, mei, porumb, orz mixt), dădeau dijma din miei, iezi și stupi, precum și din cereale, având posibilitatea de a răscumpăra o parte din dijmă în bani. De exemplu, în anul 1694 ei răscumpărau 142 de iezi cu 8 florini și 52 dinari, iar peste trei ani, în 1697, răscumpărau 7 miei, 14
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
având posibilitatea de a răscumpăra o parte din dijmă în bani. De exemplu, în anul 1694 ei răscumpărau 142 de iezi cu 8 florini și 52 dinari, iar peste trei ani, în 1697, răscumpărau 7 miei, 14 iezi și 22 stupi cu 4 florini și 8,5 dinari. Din cereale, după 130 cruci de grâu (obținute de satele Bălnaca, Lorău,Cornițel și Birtin) dau dijmă 12 cruci de grâu, egale cu 6 câble. Pentru secolul al XVII-lea doar registrele de
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
cu animalele sau 2080 zile de muncă cu palmele, deci fiecare iobag presta 13 zile pe an cu animalele sau 26 de zile pe an cu palmele. Nona o dădeau din cereale: grâu, ovăz, porumb și din animale: miei, iezi, stupi. Conscrierea din 1779 atestă o serie de ocupații în funcție de care se stabilesc taxele din crâșmărit, morărit, lemnărit, ghindărit, meșteșuguri. Domeniul nu avea în folosință teren arabil sau vie în hotarul satului, doar un fânaț care producea 24 stânjeni de fân
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
de neuniți (care nu erau greco-catolici, deci uniți cu Roma). În 1774 mănăstirea nu mai avea nici un călugăr. Averea mănăstirii la acea dată era: arător de 9 găleți, un fânaț de 16 care de fân, o pădure și 20 de stupi. "Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial". Obeliscul memorial a fost amplasat inițial în anul 1937 în satul Fânațele Silivașului, iar după restaurare, a fost mutat în comuna Silivașu de Câmpie, unde se află și în prezent. Monumentul, de formă prismatică
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
agricultura (se lucra pe moșia Flămânzi, în suprafață de 38. 593 stânjeni domnești - 36. 000 ha), creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, albinăritul, olăritul, dulgheria, dogăria, rotăria și fierăria. Denumirea satului Copălău vine de la cuvântul copălaie - care denumește capacul de lut de la stupii primitivi pentru albine, confecționați din buduroaie de tei. Primul lăcaș religios a fost Schitul Jorovlea, arondat Mănăstirii Coșula (construită în anul 1535). După anul 1840 locuitorii satului Jorovlea au fost strămutați pe malul râului Miletin, dezvoitându-se satele Copălău și Cotu
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
acestă lucrare aflăm că în anul 1720 în Borzova erau 5 familii de iobagi, 8 de jeleri (zilieri) și încă 4 familii (altele decât cele amintite anterior). Aceștia dețineau 9 boi, 15 vaci, 8 viței și juninci, 2 cai, 2 stupi și 18 porci("Petri Mór, Szilagyi varmegye monographiaja)." În anul 1733, în Conscripția episcopului Inocentiu Klein, satul apare sub denumirea de Borzas iar aici trăiau 18 familii, adică aproximativ 90 locuitori dacă aplicăm regula unanim acceptată că fiecare familie de la
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
privilegiu al libertății din 1539”, care face referire specială la Marin. “Privilegiul” sau ”libertatea” colonilor din Marin, cuprinse în acest act, nu sunt altceva decât restabilirea sarcinilor feudale ale acestora. Dările mărinanilor în natură constau în: boi de jug, găini, stupi de albine, oi, porci, căprioare. În următoarele urbarii mai apar: vaci, iepuri, gâște, capre. Din conscripția satelor din comitatul Crasna din 1720-1722 rezultă că în Marin se cultiva orz, ovăz, porumb, în timp ce, cultura viței de vie este absentă. De menționat
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
sa Eudochia mănăstirii Voroneț. ...Comuna posedă 959 hect. pământ arabil, 155 hect. fânațuri, 45 hect. grădini, 450 hect. islaz, 3 ari vii, 209 hect. pădure, 11 ari heleștee. Se găsesc 135 cai, 886 vite cornute, 731 oi, 709 porci, 116 stupi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drăgoiești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,4%). Pentru 2,09% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
vetre. Împreună cu locuitorii veniți din Valea Orodelului s-au așezat și locuitorii satului (cătunului) Ulmuleț, formând o singură așezare. Denumirea satului Călugărei vine de la apelativul «călugărei». Pentru că aici erau foarte multe păduri de tei, calugării de la mănăstirea Tismana își aduceau stupii vara. Întrucât îngrijirea acestora și extracția mierii necesitau un anume efort fizic, călugării trimiși erau, de obicei, călugări tineri (calugărei). Un alt sat component al al comunei Orodel este satul Cornu, despre care se spune că datează de pe vremea domnitorului
Comuna Orodel, Dolj () [Corola-website/Science/300409_a_301738]
-
publicată în "The Unexplained", New Fiction, Peterborough UK 2004; "Casă de la numărul 1", povestire publicată în revista "Ardealul literar", nr.3, 2004, Deva, 2004; "The Bees", povestire publicată în "Mysteries of the World", New Fiction, Peterborough, UK, 2004; "Grădină cu stupi", povestire publicată în revista „Ateneu”, nr.5/ 2004, Bacău, 2004; "The Sweets", povestire publicată în „Tales with a Twist”, New Fiction, Peterborough, UK, 2004; "Străzile Bacăului 2003", narațiune publicată în "Noi, copii străzii Leca", vol. IV, de Dr. Iulius Iancu
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
cu natura II. Cadrul biologic: 1. Populația din Vrancea 2. Structura natropologică a populației 3. Istoria descendenței familiale 4. Analiza demografică a zonei 5. Alimentația locuitorilor 6. Locuințele III. Cadrul istoric: 1. Satul - formă elementară a vieții răzeșilor 2. Satele stup și roirile 3. Organizarea cvasistală a Vrancei 4. Luptele sociale în Vrancea 5. Apariția satului Nerej actual 6. Procesul de dizolvare a organizării sociale din Nerej IV. Cadrul psihic: 1. Colectivitatea psihică țărănească - vol II - I. Manifestările spirituale: 1. Școala
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
și durere pelviană asemănătoare crampelor uterine crește în locuri necultivate pe lângă drumuri și garduri lătratul este adesea rezervat pentru intrușii nedoriți este zona cea mai intima si ai nevoie de timp pentru a fi pregatita ea se combate prin gazarea stupilor cu acaricide precum salicilatul de metil pădurile de fag au fost defrișate masiv deja în perioada evului mediu aceste ziduri au confirmat decizia de a supraviețui singuri dacă ghidul de angajare nu a fost respectat un angajator se poate confrunta
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
pentru a se consacră literaturii. Pentru el, literatura cuprinde artă în general. Peste puțini ani va avea loc prima sa expoziție de pictură și primul său rol, în filmul "Coliseum", regizat de Jaime de Mayora. În 1951 apare "La Colmena" (Stupul), editat la Buenos Aires, căci în Spania publicarea acestuia este interzisă de către organele de cenzură ale autorităților. În 1954, Cela se mută în Palmă de Mallorca, iar în 1956 înființează acolo revista literară de mare influență "Papeles de San Armadans", având
Camilo José Cela () [Corola-website/Science/298500_a_299829]
-
ariei largi de întindere, nu este de mirare că "" prezintă variații locale. Cu toate acestea, caracteristicile tipice ale acestei albine sunt: De felul ei, "Apis mellifera mellifera" este foarte vioaie, dar are și un cracter pașnic, care permite accesul la stup fără mască de protecție. Evident, dacă se evită mișcările bruște, nu se bruscheză ramele cu faguri și nu se suflă spre ele. Dacă se respectă aceste reguli, lucrul cu această albină este chiar plăcut. Deși "Apis mellifera mellifera" este singura
Apis mellifera mellifera () [Corola-website/Science/308763_a_310092]
-
mod de hrănire a Braulei este acela de a participa direct la hrănirea mâtcii de către albinele din suita. Stând pe capul mâtcii, fură din hrană ei în timpul transferului de la albine la matcă. Indiferent de modul de acțiune, prezența Braulei în stup duce la subalimentarea mâtcii. Acest lucru are ca efect debilitarea mâtcii și scăderea pontei. Există diferențe în bibliografie cu prvire la daunele pe care Braula coeca le provoacă. Există autori care afirma că daunele sunt mici și autori care afirma
Braula coeca () [Corola-website/Science/307948_a_309277]
-
asupra lui Léger. În același an descoperă cubismul lui Picasso și Braque. Léger propune însă un stil personal, chiar dacă se lasă încă inspirat de arta lui Cézanne și de tablourile lui Picasso. În 1908, Léger se instalează în ""La Ruche"" ("Stupul"), o clădire bizară în opt unghiuri, ridicată din materialele rămase de la Expoziția Mondială din anul 1900. Numele i se datora faptului că în interior - în jurul scărilor centrale, ca într-un fagure de miere - se afla un număr de 140 de
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]