2,723 matches
-
o reformă a administrației publice 5, inclusiv a elaborării politicilor publice 6, și există o lege-cadru a descentralizării 1 Însoțită de strategii sectoriale), iar toate documentele acestor reforme susțin că urmăresc principiile participării publice și al transparenței procesului decizional, al subsidiarității etc. Dacă În Parlament nu există nici o comisie specializată privind parteneriatul cu societatea civilă, ci doar proceduri mai mult sau mai puțin formale În practica activității comisiilor, Guvernul are câteva Încercări hibride și Între care nu există legături suficiente pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
federal. Crearea unei ordini juridice comunitare definește un anumit sistem de drept obligatoriu pentru statele membre, dar acest lucru nu este identic cu existența unui stat federal. Autorul italian Alberto Quadro Curzio constată că dacă în cadrul Uniunii Europene există o "subsidiaritate fragilă", cu alte cuvinte o distribuție a puterilor între diferitele niveluri de guvernare, cu atât mai mult există o anumită confuzie în ce privește subsidiaritatea "orizontală" care tinde să reglementeze relațiile dintre state, societate și piață 19. Un alt autor, Dario Castiglione
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
existența unui stat federal. Autorul italian Alberto Quadro Curzio constată că dacă în cadrul Uniunii Europene există o "subsidiaritate fragilă", cu alte cuvinte o distribuție a puterilor între diferitele niveluri de guvernare, cu atât mai mult există o anumită confuzie în ce privește subsidiaritatea "orizontală" care tinde să reglementeze relațiile dintre state, societate și piață 19. Un alt autor, Dario Castiglione, de la Universitatea din Exeter, acordă o însemnătate dintre cele mai mari Cartei drepturilor fundamentale, pe care o consideră ca fiind "primul pas către
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a Consiliului European de la Berlin din iunie 2007 a acceptat ideea unui mini-tratat care ar cuprinde numai o serie de prevederi fundamentale. Printre acestea figura în orice caz reafirmarea marilor principii cuprinse în Tratatul Constituțional adoptat la Bruxelles, a principiilor subsidiarității și proporționalității, a diviziunii competenței dintre Uniunea Europeană și statele membre. Este de menționat că, în forma care nu a putut fi perfectată, Tratatul Constituțional conținea o prevedere înscrisă în Art.I-5/1, potrivit căreia "Uniunea respectă identitatea națională a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
naționale. În special, securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru 25. Sunt de menționat, de asemenea, și o serie de alte prevederi, cum ar fi, de pildă, prevederile art. 5 pct. 3, care dispun că în temeiul principiului subsidiarității, în domeniile care nu țin de competența sa exclusivă, Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi atinse în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local, dar pot
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nivelul Uniunii. Primul Protocol cu privire la rolul parlamentelor naționale în cadrul Uniunii Europene consacră principiul, potrivit căruia toate proiectele de acte legislative adresate Parlamentului European și Consiliului se transmit parlamentelor naționale, care pot elabora un aviz motivat privind conformitatea acestora cu principiul subsidiarității. Se prevede un termen de opt săptămâni (față de șase, cât se prevedea în Tratatul Constituțional) între momentul în care un proiect de act legislativ este pus la dispoziția parlamentelor naționale în limbile oficiale ale Uniunii și data la care proiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acestuia sau în vederea adoptării unei poziții asupra proiectului menționat. Se permit excepții numai în cazuri de urgență, dacă motivele care le justifică sunt indicate în actul adoptat sau în poziția Consiliului. Cel de-al doilea Protocol, referitor la aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, prevede motivarea tuturor proiectelor de acte legislative în raport cu principiul subsidiarității și proporționalității. În termen de opt săptămâni de la data transmiterii unui proiect de act legislativ, orice parlament național sau orice Cameră a unui parlament național poate adresa președinților
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
numai în cazuri de urgență, dacă motivele care le justifică sunt indicate în actul adoptat sau în poziția Consiliului. Cel de-al doilea Protocol, referitor la aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, prevede motivarea tuturor proiectelor de acte legislative în raport cu principiul subsidiarității și proporționalității. În termen de opt săptămâni de la data transmiterii unui proiect de act legislativ, orice parlament național sau orice Cameră a unui parlament național poate adresa președinților Parlamentului European, al Consiliului și, respectiv, al Comisiei, un aviz motivat în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
parlament național sau orice Cameră a unui parlament național poate adresa președinților Parlamentului European, al Consiliului și, respectiv, al Comisiei, un aviz motivat în care să se expună motivele pentru care consideră că proiectul în cauză nu este conform cu principiul subsidiarității. Dacă este cazul, fiecărui parlament național sau fiecărei Camere a unui parlament național îi revine sarcina de a consulta parlamentele regionale cu competențe legislative. Fiecare parlament național dispune de două voturi, repartizate în funcție de sistemul parlamentului național, care poate fi monocameral
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a consulta parlamentele regionale cu competențe legislative. Fiecare parlament național dispune de două voturi, repartizate în funcție de sistemul parlamentului național, care poate fi monocameral sau bicameral. În cazul în care avizele motivate, care susțin că un proiect legislativ nu răspunde principiului subsidiarității, reprezintă cel puțin o treime din totalitatea voturilor atribuite parlamentelor naționale, proiectul va trebui analizat din nou. Ca urmare a unei asemenea reevaluări, Comisia, grupul de state membre care au inițiat proiectul legislativ sau alți inițiatori pot hotărî să mențină
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Uniunii Europene în domeniile justiției, afacerilor interne și politicii externe, consacrarea personalității juridice unice a Uniunii Europene, crearea funcției de președinte al Consiliului European, dar ca elemente ce pot fi considerate ca "temperând" procesul de constituționalizare se pot menționa recunoașterea subsidiarității, a dreptului statelor de a se retrage din Uniune, ca și a unor interese specifice ce pot determina o poziție de "blocare" (Clauza Ioannina) a hotărârilor adoptate sau recunoașterea pe calea unor declarații sau protocoale a intereselor specifice ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
informare și consultare pentru adoptarea anumitor decizii și a altor măsuri care vor fi luate în perioada premergătoare aderării. Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa (cuprinzând 448 articole), însoțit de 36 Protocoale (referitoare la rolul parlamentelor naționale, principiul subsidiarității și proporționalității, Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, privilegiile și imunitățile Uniunii Europene ș.a.), Anexa I și Anexa a II-a, clauzele finale ale Tratatului Constituțional, apoi Declarațiile cu privire la dispozițiile Constituției (pe articole) și cu privire la protocoalele anexate acesteia. Tratatul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu statele membre (competențele comune), statele își exercită competenta numai în măsura în care Uniunea nu și-o exercită pe a sa, ori dacă a decis să nu și-o exercite (principiul fiind că atributul aparține Uniunii art. 1-12); Uniunea Europeană intervine, potrivit principiului subsidiarității, și în cazul în care nu are competența exclusivă, reducând din competența statelor (art. 1-11); instituțiile Uniunii (Parlamentul, Consiliul, Curtea de Justiție etc.) exercită atribuții care aparțin autorităților naționale; orice persoană care are cetățenia unui stat membru are și cetățenia
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ordinea juridică comunitară; legiuitorul național nu mai poate edicta reguli contrare acestora, iar agenții naționali vor aplica regulile comunitare. Uniunea Europeană are, în unele domenii, competență exclusivă (când statele nu pot interveni), iar în altele, competențe partajate concurente când, în virtutea principiului subsidiarității 29, problema se rezolvă tot în favoarea ei (pentru că în mod constant Uniunea va fi în măsură să rezolve mai bine decât statele problema în discuție). Dacă mai ținem seama și de faptul că principiului atribuirii de competențe i s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rezultă și din modul de delimitare a competențelor ca și din principiile ce guvernează aceste aspecte. În acest sens, art.5 (1) prevede că delimitarea competențelor Uniunii este reglementată de principiul atribuirii, iar exercitarea acestor competențe este reglementată de principiile subsidiarității și proporționalității. Conform principiului atribuirii, Uniunea nu acționează decât în limitele competențelor care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru atingerea obiectivelor stabilite de către acestea. Orice altă competență neatribuită Uniunii prin tratate aparține statelor membre (art.5
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru atingerea obiectivelor stabilite de către acestea. Orice altă competență neatribuită Uniunii prin tratate aparține statelor membre (art.5 alin.2). În alin.3 al. art.5 se precizează că în temeiul principiului subsidiarității, în domeniile care nu țin de competența sa exclusivă, Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi aduse în mod satisfăcător, de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local, dar pot
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o mai bună informare a parlamentelor naționale asupra activităților Uniunii. Acest protocol autorizează parlamentele naționale să examineze propunerile legislative ale U.E., prin intermediul Conferinței organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii (COSAC), și să transmită instituțiilor U.E. contribuțiile lor în ceea ce privește aplicarea principiului subsidiarității în privința activității legislative a U.E.8. Ambele aceste documente pornesc, însă, de la premisa că rolul parlamentelor naționale se limitează esențialmente la controlul activității guvernelor lor în Consiliul U.E. În orice caz, nu se avea în vedere nici o competență directă a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care rămânea rolul esențial al parlamentelor naționale, dar dădea acestora posibilitatea de a avea un cuvânt independent de spus în activitățile instituțiilor U.E. Tratatul constituțional avea prevederi clare și ferme privind întărirea rolului parlamentelor naționale în monitorizarea și aplicarea principiului subsidiarității. Tratatul stabilea că parlamentele naționale sunt cele care vor veghea ca legislația U.E. să se conformeaze principiului subsidiarității. El instituia un mecanism de "alertă timpurie privind subsidiaritatea", acordând parlamentelor naționale dreptul de a interveni direct la nivel european pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
spus în activitățile instituțiilor U.E. Tratatul constituțional avea prevederi clare și ferme privind întărirea rolului parlamentelor naționale în monitorizarea și aplicarea principiului subsidiarității. Tratatul stabilea că parlamentele naționale sunt cele care vor veghea ca legislația U.E. să se conformeaze principiului subsidiarității. El instituia un mecanism de "alertă timpurie privind subsidiaritatea", acordând parlamentelor naționale dreptul de a interveni direct la nivel european pentru a se asigura aplicarea și respectarea acestui principiu. Protocolul privind rolul parlamentelor naționale anexat la Tratatul de la Amsterdam a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
clare și ferme privind întărirea rolului parlamentelor naționale în monitorizarea și aplicarea principiului subsidiarității. Tratatul stabilea că parlamentele naționale sunt cele care vor veghea ca legislația U.E. să se conformeaze principiului subsidiarității. El instituia un mecanism de "alertă timpurie privind subsidiaritatea", acordând parlamentelor naționale dreptul de a interveni direct la nivel european pentru a se asigura aplicarea și respectarea acestui principiu. Protocolul privind rolul parlamentelor naționale anexat la Tratatul de la Amsterdam a fost adaptat acestei cerințe și anexat Tratatului Constituțional. Mecanismul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
baza noilor prevederi din Tratatul Constituțional, parlamentele naționale ar fi urmat să primească direct de la Comisie toate documentele cu caracter legislativ și să poată emite, într-o perioadă de 6 săptămâni de la primire, un aviz motivat atunci când considerau că principiul subsidiarității nu a fost respectat. Dacă cel puțin o treime din parlamentele naționale transmiteau avize în acest sens, Comisia era obligată să-și revizuiască propunerea. După revizuire, Comisia putea decide să-și mențină, să modifice sau să-și retragă propunerea, motivându
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
propunerea, motivându-și decizia 13. Prevederile Tratatului Constituțional aveau în vedere un rol activ al parlamentelor naționale prin creșterea transparenței și a fluxului de informații către acestea și prin noile lor competențe în materie de control și aplicare a principiului subsidiarității. Preocupări în spiritul Tratatului constituțional. Tratatul constituțional nu a putut intra în vigoare, în principal ca urmare a votului negativ la referendum-urile din Franța și Olanda, dar obiectivele sale privind implicarea parlamentelor naționale în procesul decizional în cadrul U.E. s-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
decizional în cadrul U.E. s-au dovedit a avea o largă susținere politică în rândul statelor membre. Dezbaterile privind viitorul Europei în contextul "perioadei de reflecție" lansată de Consiliul European după aceste referendum-uri au pus un accent special pe principiul subsidiarității, văzut ca instrument de delimitare a competențelor dintre Uniune și statele membre. Opiniile au convers către ideea că parlamentele naționale, prin natura lor de organe legislative în plan național, trebuie să aibă un rol major în urmărirea modului în care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de delimitare a competențelor dintre Uniune și statele membre. Opiniile au convers către ideea că parlamentele naționale, prin natura lor de organe legislative în plan național, trebuie să aibă un rol major în urmărirea modului în care se aplică principiul subsidiarității. În consecință, chiar și fără intrarea în vigoare a Tratatului constituțional, rolul parlamentelor naționale în monitorizarea aplicării principiului subsidiarității în U.E. avea să crească. S-au făcut simțite preocupări tot mai intense de a consacra acest rol prin instrumente juridice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lor de organe legislative în plan național, trebuie să aibă un rol major în urmărirea modului în care se aplică principiul subsidiarității. În consecință, chiar și fără intrarea în vigoare a Tratatului constituțional, rolul parlamentelor naționale în monitorizarea aplicării principiului subsidiarității în U.E. avea să crească. S-au făcut simțite preocupări tot mai intense de a consacra acest rol prin instrumente juridice, pe baza prevederilor din Tratatele existente. Spre exemplu, la Reuniunea președinților de parlamente din Europa Centrală (Bratislava, 1-2 decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]