3,826 matches
-
sindromul Yu Zheng observăm o interacțiune frecventă a tulburărilor ficatului, stomacului, splinei, plămâni sau de inimei, dar și prezența glerelor Tan sau cea a blocajelor structurale. Aceste elemente perturbă circulația Qi-ului mintal și generează simptome de oboseală fizică și mintală, supărare, pierderea poftei de mâncare, insomnii, instabilitate emoțională... pe scurt, toate manifestările specifice pentru ceea ce numim în mod normal depresie. Depresia denotă o slăbiciune profundă a Shen-ului și o scădere bruscă a Yang-ului general. Cauze ale depresiei Endogene: • factori ereditari Yuan
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
persoană mânioasă sau demoralizată care nu ezită să agite pumnul în direcția Divinului atunci când comandă ceva de băut. Înjurăturile și blestemele sunt sinonime cu bravada. Când încălcarea unui tabu în utilizarea numelui divinității nu este suficient pentru exprimarea mâniei sau supărării, un alt tabu cultural poate fi scos la înaintare. Cele mai multe culturi care au dus la apariția societăților „civilizate” au limitat acele cuvinte „private” ce nu au ce căuta în discursul civilizat. Folosirea cuvintelor tabu - pe scurt, a limbajului trivial - în
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
face o prezentare în PowerPoint pentru cei din Houston. Nu îi va deranja să plece în delegație dacă fac ceva ce le place. Iar dacă lui Tom îi pare rău pentru acești angajați și nu vrea să fie în calea supărării lor, îi voi spune să facă un email și să îl trimită cu numele meu, nu al său”. Aceste mici ajustări pentru a netezi calea și a evita drumul bolovănos, fac ca munca să fie mult mai ușoară și îi
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
interesul față de tema pe care o studiați. Supraveghetorul conștiincios se interesează cu privire la scopul studiului și, după ce acesta îi este explicat, îi vin în minte repede câteva nume. Printre aceste nume pot fi cei care și-au exprimat în trecut preocuparea, supărarea sau frustrarea cu privire la tema respectivă. Supraveghetorul presupune că studiul ar fi îmbunătățit dacă ar beneficia de aceste păreri și respectiva alegere le-ar arăta și angajaților că supraveghetorul le-a luat în serios grijile suficient de mult ca să sugereze includerea
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ușa întredeschisă); deja păreau mai liniștiți, colegii numărului șapte au și plecat rapid, dar ceva sigur a mers prost acolo pentru că desertul a fost altul: tort de înghețată. Cînd l-am întrebat ce face cu făina, i-a dispărut și supărarea; a hohotit gros, îndelung și mi-a zis că a fost o greșeală, că nu se va mai repeta. 5.3. cum duc cumpărăturile acasă?tc "5.3. cum duc cumpărăturile acasă?" Întrebarea fundamentală numărul trei constituie practic esența organizatorică
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
fi desemnat pe cineva să-mi ducă cumpărăturile până la mașină, dar în condițiile date - gospodină tânără și de o frumusețe nepământeană - se va ocupa personal de mine... Trebuie să recunosc cu toată sinceritatea că, deși îmi uram cearcănele provocate de supărare, observasem și eu că-mi dau un aer foarte distins... A agățat cu delicatețe lada, a ridicat sacul ca pe un fulg și până la mașină a monologat în engleză pe tema preparatelor pe bază de cartofi, apoi m-a consiliat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
îi găteam numărului trei sendvișuri cu parizer și purtam șorț; doar șorț... Mă costumasem așa la sugestia lui și pe moment am avut senzația ciudată că tocmai s-a sfătuit cu ex-ul meu numărul doi. N-ar fi fost nicio supărare dacă ar fi discutat între ei, m-ar fi deranjat doar că nu inventează și el un ritual amoros propriu, diferit de ce experimentasem deja cu alți extratereștri. Nici acum nu știu dacă au vorbit sau nu, dar vă spun cu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
să-l salveze. Știe, însă, prea bine: „să muncesc Ă nu pot” (I, 15). Oricum, trăiește cu nostalgia spațiului paradisiac pe care munca fizică i l-ar fi făcut posibil. Munca fizică aproape ca o flagelare. Iată: „Ca să uiți de supărări și să scapi de obsesii funebre, nimic nu e mai bun decât munca manuală. Timp de mai multe luni, am meșterit prin casă, cu maximum de folos. Trebuie să-ți obosești trupul, astfel încât mintea să nu mai aibă de unde trage
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
obiectualul, trecut prin filtrul subiectivității, este și totem și tabu: "Foc în ziua de Ajun și de Crăciun, în ziua de Anul Nou, în ziua de Paști și de Înălțare să nu dai din casă, că tot anul ai foc, supărare, huit, pagubă în casă ." 88 Prin ritual, umanul este supus transformărilor din perspectiva unui complex de simboluri, devenite procese gnoseologice și utilizate în cadrul spațiului sacru al sărbătorii: căutarea, vânătoarea, rătăcirea. Casa din colindă reprezintă punctul ultim al căutării inițiatice, coparticiparea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
c-o stea! / Năfrămuța cea de mire / Ți-or pune-o la psaltire / Iar cea de nănaș / Ți-or pune la prăpuraș."88; " Noi am gândit / Și-am socotit, / Că ne-i face-o nuntă mare / Da ne-ai făcut supărare. Că te-ai dus / Și ți-ai adus / Fat-aleasă / De mireasă / Pe șuierul vântului, / Din fundul pământului. / Druștele / Ți-s crucile / Sfeșnicul / Vătăjelul / Praporul / Ți-i nânașul / Mireasa ți-i clopotul, / Să se strângă norodul."89 Traiul zilnic se desfășoară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de joc, forța sugestivă a imperativului ritualic dezleagă umanul de viețuirea pământeană, tocmai pentru a-l transpune în plan cosmic: Cine-o făcut horile, / Aibă ochii ca florile, / Și fața ca zorile, / Că hora-i de stâmpărare, / La omu cu supărare, / Că și eu când mă supăr / Cu horile mă-stâmpăr!"181 Alternanța semantică om / codru și paralelismul analogic figurează un spațiu cosmic al devenirii umanului: Dă-i, doamne, și omului / Ce i-ai dat și codrului, / Codrului i-ai dat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când mă supăr / Cu horile mă-stâmpăr!"181 Alternanța semantică om / codru și paralelismul analogic figurează un spațiu cosmic al devenirii umanului: Dă-i, doamne, și omului / Ce i-ai dat și codrului, / Codrului i-ai dat cărări / Și omului supărări, / Codrului i-ai dat crenguță / Și omului dă-i mândruță."182 Discursul dialogic, construit pe baza repetițiilor ("cununa") evocatoare și a notațiilor descriptive, pune în act liantul ontologic dintre eul individual și eul cosmic: " Cununița grâului / De pe-ntinsul câmpului, / Fetele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îngăduit / Să mă satur de trăit? C-am trecut, lume, prin tine / De nu mai țin minte bine. Am îmblat din vale-n deal / Ș-am trăit viața cu-amar, / Am îmblat din deal în vale / Ș-am trăit cu supărare, / Am îmblat văile-n ling, / N-am noroc să trăiesc mult. Când mi-ar fi lumea mai dragă / M-am veștezit prea degrabă, / Când mi-ar fi drag să trăiesc/ Durerile mă-ndesesc. Nu-i mai grea boală anume / Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pădurilor, / Unde vi-s miroasele? / Le-au luat îngerii, / Să stropească câmpurile, / Să rodească grânele, / Să hrănească păsările! / Turte dulci și coarne mari / La (numele gospodine)-buzunar, / Scoate-afar-la băietani; / Dă la mic și dă la mare, / Nu-i fie cu supărare. Nu vă pară cu bănat, / Asta-i seara cei de-mblat, / De la Dumnezeu lăsat. / Rămâneți sănătoși!"129 Amintind de ritualul agrar al înnoirii timpului, soarele leagă și dezleagă rodul pământului, coborând el însuși în ziua Crăciunului, simbolizând lumina transcendentă din care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
marchează trecerea din Anul vechi, rotund și desăvârșit, la Anul Nou, abia născut: "Printre brazii cu omăt, / Cerbul trece-ncet, încet, / Iar din tufele uscate / Lupii-apar pe neașteptate / Și pe ciută o sugrumă, / Cerbul fuge fără urmă. / Și de mare supărare / Îl apucă o boală tare. / Cade pe zăpada albă, / Cu gândul la ciuta-i dragă. Scoală, scoală, cerbule, / Nu boli, iubitule, / Scoală, scoală, să mergem, / Oamenii să-i colindăm, / Să jucăm și să urăm, / De belșug și sănătate, / În orașe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe zăpada albă, / Cu gândul la ciuta-i dragă. Scoală, scoală, cerbule, / Nu boli, iubitule, / Scoală, scoală, să mergem, / Oamenii să-i colindăm, / Să jucăm și să urăm, / De belșug și sănătate, / În orașe și prin sate. Lasă-te de supărare / Și te scoală în picioare, / Altă ciută vei găsi / Cu noi dacă vei veni.../ Joacă bine, cerbule, / Învârtește-ți coarnele / Să se mire mândrele, / Hai s-o facem roată, roată."154 Dacă jocul cerbului presupune "rotirea" în ambele sensuri, tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
s-o pregătit; Ș-o mai ieșit până-n prag, / Pe Constantin L-o-ntrebat: / Constantine, Constantine, / De mă chemi la veselie, / Să mă-mbrac de fudulie, / Să-mi ieu cal alb și henteu alb, / Să mergem, frate, cu drag; / De mergem la supărare, / Să mă-mbrac cu întristare, / Să-mi ieu cal și henteu negru, / Să mergem, frate, de-a-ntregu. Ia-ți cai și henteu alb, / Să mergem, soră, cu drag, / Că te chem la veselie, / Cum n-a fost, nici n-ar să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este întâmpinat cu o anumită pregătire ritualică: când se dezleagă limba cucului e bine ca fiecare să aibă bani la el, să nu fie flămânzi și supărați, pentru a fi feriți, peste an, de boala sărăciei, de foame și de supărare. Sărbătorită în preajma echinocțiului de primăvară, Blagoviștenia este numită în calendarul popular Ziua Cucului. Tot de Buna Vestire se spune că vin și rândunelele și cocostârcii care au o semnificație aparte în descifrarea semnelor primăverii. Astfel, se crede că dacă vin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
norocul. Amăgire Să nu amăgești pe nimeni cînd vrei să dai cuiva de facere de bine, că plîng morții că-i amăgești pe ei. Amărăciune Cînd ți s-a scutura cînele ori mîța lîngă tine, ai să ai amă răciune, supărare. Amețeală Tigva de om arsă în foc e bună pentru amețeală. Amuțire în mijlocul Păresimilor [postului Paștilor] înnumără-ți ouăle găinilor, că dacă nu, vei amuți. Ana în ziua Zămislirii [de către] Sf. Ana [9 decembrie], se scoală fetele și femeile dis dimineață
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de-al doilea și să stîngă focul ce arde pe mort pe lumea cealaltă, căci altfel, cît va sta femeia măritată cu al doilea bărbat, cel mort șede în foc. Se crede că acel ce visează apă va avea vreo supărare. Dacă visează cineva că se scaldă într-o apă curată, apoi se crede că va fi sănătos și cu voie bună; dacă însă se visează într-o apă tulbure, apoi se va îmbolnăvi. înturnîndu-se mirii de la cununie, se varsă înaintea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bucate pe sărbători (mai ales de Crăciun), e preț bun pe bucate primăvara. Bucluc Omul care varsă din bucate ori băutură pe masă e semn de buclucaș. Bucurie Cînd ai bucurie mare, să te ferești, că ai să dai de supărare. Cînd vor plesni cercurile unui butoi bucurie și cîștig însemnează. Bufniță Cînd bufnița, prin luna lui februar, va cînta e semn de primăvară timpurie. în presara Anului Nou se face cercare care cereale vor rodi în anul viitor, în următorul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să plîngi. Dacă i se clătește cuiva geana dreaptă, apoi se crede că acela va avea o bucurie sau veste bună. Cînd geana dreaptă se bate, o bucurie ai să ai; iar cînd se bate cea stîngă, ai să ai supărare. Dacă i se clătește cuiva geana stîngă, apoi se crede că acela va plînge. Gemeni Se crede că femeia care mănîncă două fructe de gemene va avea copii gemeni. Lucruri îngemănate să nu mănînci, că faci copii gemeni. Femeia însărcinată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei vedea miei negri ai să faci pureci. Cînd vezi primăvara miel alb întîi, ai să fii tot anul sănătos. Miel alb văzînd întîi e a noroc și ți se va împlini cel de pe urmă dor. Miel negru îți prevestește supărări peste an. Primăvara cine vede întîi miel negru sau jupuit e rău de moarte sau pagubă; e bine cînd vede miel alb. Cînd ți-a fura mieii, nu ai parte de pripas. Să nu dormi în ziua de Sf. Gheorghe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
își va afla pacea veșnică. După ce un mort se pornește la mormînt, se ia apă în oala cu care a fost scăldat, se stropește în urma lui, apoi se trîntește în mijlocul 224 casei de se sparge, ca să se spargă toate neajunsurile, supărările și să înceteze de a mai muri cineva din acea casă. Pe podul care duce la drum se pune o pînză peste care se trece cu mortul și peste care merg cei ce au venit la mort, care apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drept de ți se bate e a bine. Nu e bine să spui nimănui cînd ți se bate ochiul, că și el multe vede și nu spune nimănui fără știrea gurii tale. Ochiul stîng de ți se bate e a supărare. Cînd ți se bate ochiul drept, vei păți ceva. Dacă-ți intră un pai sau o fărmătură în ochi, ca să iasă, scuipă de trei ori peste brațul drept. Se crede că copiii mici care se uită mult timp la lumină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]