7,731 matches
-
viața politică modernă în termenii suveranității statului și ai frontierelor suverane. El argumentează că există "procese spațio-temporale ce sunt radical împotriva soluției oferite de principiul suveranității statului" (1993: 155). Atât din motive materiale cât și normative, Walker refuză să accepte suveranitatea statală drept singura, sau cea mai bună, metodă posibilă de organizare a vieții politice. Viața politică modernă nu trebuie prinsă între opoziții reciproc exclusive și exhaustive, precum intern și extern. Identitatea nu trebuie să fie exclusivistă, diferența nu trebuie interpretată
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
identitate și comunitate politică, forme ce nu se bazează pe excluderea absolută și distincții spațiale între aici și acolo, sine și celălalt (Walker 1995a: 307). Connolly lansează o critică postmodernistă din care reiese că problema democrației se leagă direct de suveranitate. Argumentul lui este că noțiunea de suveranitate a statului este incompatibilă cu democrația, mai ales în modernitatea târzie globalizată. Scopul acestei critici este de a pune în discuție "monopolul" statului suveran "asupra loialităților, identificărilor și energiilor membrilor lui" (Connolly 1991
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
se bazează pe excluderea absolută și distincții spațiale între aici și acolo, sine și celălalt (Walker 1995a: 307). Connolly lansează o critică postmodernistă din care reiese că problema democrației se leagă direct de suveranitate. Argumentul lui este că noțiunea de suveranitate a statului este incompatibilă cu democrația, mai ales în modernitatea târzie globalizată. Scopul acestei critici este de a pune în discuție "monopolul" statului suveran "asupra loialităților, identificărilor și energiilor membrilor lui" (Connolly 1991: 479). Mijloacele multiple de apartenență și de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
479). Mijloacele multiple de apartenență și de interdependență și multiplicarea riscurilor globale ce există în modernitatea târzie complică simplismul diviziunilor binare între interior și exterior. Ideea lui principală este că obligațiile și îndatoririle depășesc în mod constant hotarele statului suveran. Suveranitatea, afirmă Connolly, "limitează prea riguros identificările și loialitățile ce trec dincolo de ea", fiind astfel necesară promovarea unui spirit al democrației ce depășește teritorializarea, întretăind statul la toate nivelurile (1991: 480). El numește acest fapt "dezagregarea democrației", sau, mai bine spus
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
limitele comunității sau identității politice, sunt văzute de postmodernism drept rezultate contingente din punct de vedere istoric, și extrem de ambigue (Ashley și Walker 1990). Ca atare, ele nu au un statut transcendental. Ca o provocare adusă delimitărilor etice impuse de suveranitatea statală, etica postmodernă "etosul diplomatic", așa cum îl numesc Ashley și Walker nu este limitată spațial și teritorial. Ea caută să "facă posibilă practicarea riguroasă a acestei etici într-o sferă cât se poate de largă" (1990: 395). Nu ar trebui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a eticii detașată de limitările teritoriale. Etosul diplomatic este o etică "deteritorializată" ce se dezvoltă prin depășirea limitelor suverane. Această etică transgresivă se adaugă noțiunii deteritorializate de democrație avansate de Connolly. Cele două idei sunt subîntinse de o critică a suveranității statului ca bază pentru desfășurarea, organizarea și limitarea vieții politice. Cealaltă idee etică este avansată de Campbell. El îi urmează pe Derrida și Levinas prin punerea sub semnul întrebării a abordărilor tradiționale ce deduc etica din ontologie, în special o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
etos ar putea să nu fie atât de diferit de etica kantiană a ospitalității ce încurajează toleranța universală a diferenței ca mijloc de reducere a violenței globale. Consecința luării în serios a criticii pe care postmodernismul o aduce totalității și suveranității este că noțiuni politice centrale precum cele de comunitate, identitate, etică și democrație sunt regândite pentru a evita continua reteritorializare a lor de către statul suveran. Într-adevăr, ruperea legăturilor dintre aceste concepte și noțiunile de teritoriu și suveranitate stă la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
totalității și suveranității este că noțiuni politice centrale precum cele de comunitate, identitate, etică și democrație sunt regândite pentru a evita continua reteritorializare a lor de către statul suveran. Într-adevăr, ruperea legăturilor dintre aceste concepte și noțiunile de teritoriu și suveranitate stă la baza sarcinii practice a unei politici sau etici postmoderne. Așa cum explică Anthony Burke (2004: 353) într-o critică puternică a teoriei războiului drept de după 11 Septembrie, concepția postmodernistă a unei "păci etice" ar refuza "să-și canalizeze obligațiile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
totalizării, opune conceptele de identitate și comunitate doar în măsura în care ele sunt legate în mod dogmatic de noțiunile de teritorialitate, limitare și excludere. Scopul postmodernismului a fost înotdeauna să conteste atât asumpțiile epistemologice cât și pe cele politice de totalitate și suveranitate și, deci, să pună întrebări cu privire la localizarea și caracterul politicului. Concluzie Postmodernismul aduce mai multe contribuții la studiul relațiilor inter-naționale. În primul rând, prin metoda genealogică pe care o adoptă, el caută să demaște legăturile strânse dintre pretențiile asupra cunoașterii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
relatare mai intuitivă a lumii politice contemporane trebuie să includă și o analiză a acelor actori și mișcări ce operează în afara și dincolo de frontierele statului. În al treilea rând, postmodernismul caută să regândească conceptul de politic fără invocarea asumpțiilor de suveranitate și reteritorializare. Contestând ideea că localizarea și caracterul politicului trebuie determinate de statul suveran, postmodernismul caută să lărgească imaginația politică și aria posibilităților politice de transformare a relațiilor internaționale. Aceste contribuții par mai importante decât oricând, după evenimentele de pe 11
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
stat caută să își justifice comportamentul, ei vor apela de obicei la norme stabilite de comportament legitim. Un președinte sau un prim ministru pot apela la convențiile guvernării executive, iar un stat își poate justifica comportamentul prin referiri la normele suveranității sau, în cazul intervenției în afacerile unui alt stat, la normele internaționale ale drepturilor omului. Așa cum sugerează ultimul caz, normele pot intra în conflict unele cu altele prin ceea ce prescriu, ceea ce face din disputa morală legată de importanța relativă a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cum. Spre exemplu, Reus-Smit (1995) preia întrebarea de ce societăți internaționale diverse au dezvoltat practici instituționale diverse pentru a soluționa probleme de cooperare și a facilita coexistența între state, în timp ce Cynthia Weber pune întrebarea: "Cum este fixat sau stabilizat istoric sensul suveranității prin practici ale teoreticienilor relațiilor internaționale și practici de intervenție politică ?" (1995:3). Contribuția constructivismului În ciuda acestor nemulțumiri, care sunt la fel de mult un semn de dinamism pe cât de diviziune, afirmarea constructivismului a avut un impact important asupra dezvoltării teoriei și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
reprezentând comunități transnaționale radical diferite, cum sunt legate aceste idei de constituirea sau erodarea puterii statale și cum pot fi ele mobilizate pentru a susține proiecte politice de transformare a sistemului, fie din partea democrațiilor liberale, care încearcă să redefinească normele suveranității și guvernanței globale, fie din partea organizațiilor teroriste ce caută să pună capăt ordinii mondiale capitaliste liberale. Concluzie Afirmarea constructivismului a vestit o reîntoarcere la o formă de teoretizare mai sociologică, mai istorică și mai orientată spre practică în Relațiile Internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sociale asimetrice ale masculinității și feminității, și nu la diferențele biologice feminin-masculin (deși feminismul postmodernist susține că atât sexul, cât și genul sunt categorii construite social, vezi Butler 1990; Gatens 1991). Imaginea occidentală hegemonică a masculinității este asociată cu autonomia, suveranitatea, înclinația spre raționalitate, obiectivitate și universalism, în vreme ce noțiunea dominantă de feminitate este asociată cu lipsa acestor caracteristici. Spre exemplu, practicile de rutină ale armatelor reproduc aceste identități hegemonice de gen, prin antrenarea soldaților atât pentru a proteja "femeile-și-copiii", cât și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
întregul sistem". Conceptele cheie din Relațiile Internaționale nu sunt nici naturale și nici neutre din perspectiva genului: ele sunt derivate dintr-un context social și politic în cadrul căruia hegemonia masculină a fost instituționalizată. Cercetătorii feminiști susțin că noțiunile de putere, suveranitate, autonomie, anarhie, securitate, precum și tipologia nivelurilor de analiză din Relațiile Internaționale, sunt inseparabile de distincția de gen dintre sfera publică și cea privată, instituționalizată în interiorul statelor, precum și între state. Aceste concepte sunt identificate în mod special cu masculinitatea și cu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
războiului, pentru că amenințarea războiului este considerată endemică pentru sistemul de state suverane. Prin urmare, această noțiune reactivă de securitate este de tipul unui joc cu sumă zero și prin definiție "națională". Ea presupune ceea ce Peterson (1992a: 47-8) numește " contract de suveranitate" stabilit între state. Potrivit acestui contract imaginar, folosirea forței militare este un rău necesar pentru a preveni invadarea din exterior imaginat ca diferență, iraționalitate, anarhie și conflict potențial a interiorului statelor omogene, raționale și ordonate. Statele, în această analiză feministă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internaționale reprezintă o problemă pentru analiza feministă. Runyan și Peterson (1991:70) susțin că gândirea dihotomică (interior-exterior, suveranitate-anarhie, intern-interna-țional) împiedică teoria Relațiilor Internaționale să "conceptualizeze, să explice sau să evidențieze tocmai lucrurile pe care le consideră esențiale securitatea, puterea și suveranitatea". Pentru curentul feminist din Relațiile Internaționale, aceste opoziții conceptuale reproduc dilema securității ca profeție care se autoîndeplinește și reinstituie politica masculină de putere, limitând astfel posibilitățile pentru alternativele feministe. Feminismul normativ Feminismul normativ reflectează asupra procesului de teoretizare din Relațiile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
reorganizeze pe coordonate ecoanarhiste. Indiferent dacă ecologiștii au sau nu un răspuns pertinent, această obiecție împotriva poziției anti-statiste este foarte ciudată. Obiecția conform căreia comunitățile mici ar fi prea parohiale poate fi la fel de bine îndreptată și împortiva statelor suverane. Practica suveranității este cea care face ca statele să fie preocupate mai întâi de ele însele, și să evite sentimentul că ar avea obligații fundamentale față de restul lumii. Iar tipul de comunitate pe care îl concep ecologiștii este comunitatea post-suverană. Confederații de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
locului, folosind multe dintre argumentele expuse anterior de Dryzek. O politică globală din ce în ce mai ecologistă? O a treia obiecție împotriva argumentului ecologist, pe care am subliniat-o, este într-o oarecare măsură diferită. În loc să susțină că încercările ecologismului de a abandona suveranitatea și de a descentraliza puterea ar duce la o insuficientă capacitate de coordonare, în literatura recentă pe tema ecologismului în Relațiile Internaționale apare ideea că ecologiștii rămân prea atașați față de modelul politicii suverane. Kuehls (1996), Dalby (1998) și Stewart (1997
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
chestiuni ce țin de scară. Dar ele exprimă clar faptul că o asemenea descentralizare în scopuri ecologice implică organizarea unor instituții politice fundamental diferite. Acest fapt este clarificat de opoziția explicită a multor astfel de autori împotriva instituțiilor și practicilor suveranității; după cum subliniază Helleiner (1996), acesta a fost întotdeauna subînțelesul deliberat al sloganului "gândește global, acționează local". Este, de asemenea, clar că această descentralizare este determinată și de îngrijorarea ecologiștilor în privința ierarhiei și a dominării. Deci nu mai este vorba numai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fi nevoie de elaborarea unei noi ordini mondiale. Ea se inspiră mult din teoriile constructiviste din Relațiile Internaționale (vezi și Reus-Smit, Capitolul 8, în acest volum), mai ales în privința noțiunii de "culturi ale anarhiei" (Wendt 1999), pentru a argumenta că suveranitatea nu ar trebui să însemne numai ostilitate permanentă și competiție între state (după cum se subînțelege din argumentele eco-autoritariste în favoarea guvernământului și din argumentele eco-anarhiste împotriva statului), ci poate implica apariția unor obligații reciproce și a cooperării extensive, și sugerează că
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
din lucrări pe tema cetățeniei ecologice (Dobson 2003), pentru a sugera că prima va ajuta la trecerea către o modernizare ecologică "tare", care va ecologiza în mod corect procesul economic, iar cea din urmă ar putea înrădăcina cu adevărat transformările suveranității, îndepărtând-o de imaginea hobbesiană. Odată ce direcțiile ecologiste de critică a politicii internaționale sunt înțelese sub acest aspect, se deschide calea spre o reimplicare critică, dar constructivă, alături de alte tradiții din Relațiile Internaționale care au aceleași viziuni în privința transformărilor suportate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
din Relațiile Internaționale care au aceleași viziuni în privința transformărilor suportate de sistemul de state și a modului cum aceste transformări pot fi împinse spre o direcție radicală. În sfera mediului există lucrări precum cea a lui Hurrell despre provocările la adresa suveranității și a sistemului de state (1994), a lui Shue despre dreptate globală și politica globală de mediu (1992, 1995, 1999), sau cea a lui Dobson despre cetățenia ecologică (2003). Toate acestea sugerează, în moduri diferite, modul cum concepțiile ecologiștilor despre
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ciocnirea civilizațiilor", 115 "cultura anarhiei", 274 "etica discursului", 148 "fundaționism minimalist", 213 "idealism empiric", 226 "interdependența complexă", 208 "internaționalizarea statului", 170 "mâna invizibilă", 89, 90 "metodologie interpretativă", 223, 227, 231 "moralism", 67 "paradigma comunicării", 148 "paradigma producției", 142, 148 "paradigma suveranității", 180 "problema națională", 140 "realism științific", 43, 221 "revoluționar", 103, 121 "stare de urgență", 193 "teoria discursivă a moralității", 148 "viața nudă", 192 Absolutism, 109, 216 actori dominanți, 26 actori non-statali, 200, 217, 240 adevăr, 182 alegere rațională, 36 aliniere
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
216, 217, 219, 220, 223 structuri normative, 207, 215, 216, 217, 219, 220 structuri sociale, 88, 147, 156, 159, 168 studii internaționale, 69 subiectivitate, 190, 193, 194, 197, 201, 204, 211, 212, 243, 249 subzistență, 84, 112, 237 suprastructură, 136 suveranitate, 30, 61, 62, 85, 88, 93, 94, 95, 98, 103, 124, 173, 189, 192, 201, 202, 242 știință, 16, 18, 132 științe sociale / științe umane, 18, 27, 31, 37, 40, 55, 179, 180, 212 taxe, 75, 91 teamă, 47, 52
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]