14,658 matches
-
picături de ploaie. Când s-a dezlănțuit furtuna, rămăsesem doar noi, cei șase, care luaserăm inițiativa comemorării... Doctorul se ridică brusc de la masă. - Cred că e timpul să ne îndreptăm spre square, spuse. Nu e departe. - Totuși, dacă întîlnim un taxi, îl luăm, adăugă Colomban. L-am găsit înainte de a ajunge la capătul străzii. - Deci, rămăsesem numai noi șase, continuă Colomban. Și pentru că ploua cu găleata, ne-am refugiat sub stejar... - Și, evident, la un moment dat, îl întrerupse zâmbind, la
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cei șase, n-a fost atins, continuă Stephens. Eu am simțit doar o mare căldură, o fierbințeală, căci se aprinsese... - Și totuși n-a ars pe de-a-ntregul, reluă Colomban. Căci, după cum vedeți, adăugă după ce plăti șoferului și coborî din taxi, a mai rămas o parte din trunchi... Au înaintat câțiva pași și s-au oprit în fața grilajului care împrejmuia monumentul. Nu era iluminat, dar la lumina felinarelor din square se vedea destul de bine. Roca era impresionantă, așa cum se înălța, pieziș
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
totuși curios că acum, în preajma Crăciunului, erau atât de puține ferestre luminate. Rămase mult timp cu valiza în mână, privind emoționat bulevardul care se deschidea în fața lui. Se trezi chiar în clipa când familia cu care împărțise compartimentul ocupase ultimul taxi. Dar hotelul la care i se reținuse camera era destul de aproape. Își ridică gulerul paltonului și, fără grabă, traversă piața și porni pe bulevard. Numai după ce ajunse își dădu seama că îi amorțise brațul stâng; valiza era mai grea decât
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în scara unui bloc, împreună cu un prieten. S-a injecta. Apoi dintr-o dată a pus bărbia în piept și nu s-a mai mișcat. Știam ce se întâmplă. L am luat în brațe, am ieșit în stradă, am luat un taxi și l-am dus la spital. Dar totul a devenit NEGRU! Nu mai vedeam nimic în fața ochilor, doar NEGRU! Vrei sa ai viața plină de culoare?... NU ÎNCERCA DROGURILE!!
Întuneric sau culoare?. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by MARIN FLORIN, MORARU CRISTINA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2039]
-
hall se aude pendula. Ortansa Cristide sare de pe scaun, își încheie demiul. Asta e, dragele mele ! Păcat, Ivona dragă, păcat că nu mergem împreună, îmi place totdeauna să stăm amândouă de vorbă. Dar te rog, promite mi că luați un taxi, numai ca să ajungeți ! Merită și bietul Țuțulică, care și-a făcut atât de greu o situație ! Pentru că el a mers mai greu cu examenele, nu ca Tudor al tău, ceea ce era într-un fel explicabil ! Ortansa își deschide poșeta, scoate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la toate. Meseria lui era mai mult o umbrelă care să-l apere de legea comunistă, care nu dădea voie nici unui cetățean român să existe fără un serviciu - șomajul ieșea din discuție, un concept capitalist... Oficial, Bamba era șofer de taxi. Însă menirea lui reală era să unească lumi, avînd conexiuni În toate mediile și informații pe care le folosea cum numai el știa să o facă. Era omul pe care Îl căutai cînd aveai nevoie de orice fel de produs
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
-și făcea veacul prin atelierul cui Îl primea. Circulau despre el multe legende... de multe ori se băga singur În bucluc, dar, fiind un om atît de Învîrtit, scăpa fără ponoase din belele. Se știa că, atunci cînd lucra pe taxi, Își lua cu el o carte și căuta să nu fie deranjat pînă la sfîrșitul turei. O dată, oprit undeva lîngă prefectură, s-a trezit cu un grangur de la Partid În mașină. L-a rugat să se dea jos, pentru că e
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care nu-l încercase niciodată până atunci. Această suferință otrăvitoare o făcuse să se simtă slabă, slăbiciune care o îndemnase să vină la Gabriel, ca să fie în siguranță, să fie îngrijită. Slăbiciune care-i dădea uneori ghes să ia un taxi până la aeroportul Heathrow și să cumpere un bilet pentru Tokio. Vedea cu ochii minții fața inteligentă, blândă, iubitoare a tatălui ei și simțea din nou lacrimile afurisite, gata să se reverse peste bariera pleoapelor. — Ți-am aranjat atât de drăguț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Whitehall, se opriseră siderați să privească în jur, uluiți. Zurbagiii din Trafalgar Square se apropiaseră și se țineau acum după el, ca șoarecii după fluierar. Apăru și un polițist. Tom îl vârî pe Emma, care continua să cânte, într-un taxi, unde irlandezul adormi pe loc. Tot drumul îndărăt, către camerele lor mobilate, Tom râse pe înfundate, profund, cu lacrimi de plăcere pură în ochi. Adevărata „identitate“ a lui Scarlett-Taylor nu i s-a revelat prea curând lui Tom, deși cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
caute cu înfrigurare ochelarii, pentru a descoperi în Ennistone Gazette dacă se comisese pe undeva vreo crimă. Fiind mioapă, nu-l recunoscuse pe George. Dacă l-ar fi recunoscut, ar fi fost și mai tulburată. Alex, care sosise cu un taxi și își pieptănase părul în pragul ușii, își reveni repede din șocul pe care i-l pricinuise prezența lui George. Nu avea timp să speculeze asupra acestui fapt. Din cine știe ce motiv, George nu figurase deloc în previziunile ei, de parcă uitase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
imagini pe care le întrezăreau, uneori, „cu colțul ochiului“), dar, pentru moment, neavând altă obligație decât să-și trăiască prezentul și să se bucure de această căsuță fermecător de artificială, care părea o incitantă șaradă. Pearl sosise înainte cu bagajele. Taxiul o lăsase, la ceasul asfințitului, în fața porții din spate, unde o găsise pe Ruby așteptând-o. Înainte de aceasta, zburaseră o serie de scrisori dintr-o direcție în alta, scrisori care sunau mai curând a ordine militare decât a produse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și îngrozitor că nu găsea nici un nume cu care să i se adreseze. Vă rog, ce se întâmpiă, unde mergem? La locuința mea din Hare Lane. Nu pot să te mai las neocrotită în casa asta coruptă. O să comand un taxi. Ridică telefonul. Dar Pearl vine și ea... Nu, firește că nu. John Robert comandă taxiul. Pearl deschise ușa și anunță că valiza e pregătită. Hattie, pierită, se lăsă în fotoliul de bambus. Nu plângea. Respira zgomotos de parcă se sufoca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ce se întâmpiă, unde mergem? La locuința mea din Hare Lane. Nu pot să te mai las neocrotită în casa asta coruptă. O să comand un taxi. Ridică telefonul. Dar Pearl vine și ea... Nu, firește că nu. John Robert comandă taxiul. Pearl deschise ușa și anunță că valiza e pregătită. Hattie, pierită, se lăsă în fotoliul de bambus. Nu plângea. Respira zgomotos de parcă se sufoca și trăgea cu ambele mâini de gulerul rochiei. După ce repuse telefonul în furcă, John Robert se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și scoase un țipăt. Alex, la Belmont, îi auzi țipătul. Pearl alergă din hol și deschise ușa. Hattie se năpusti pe ușă și se opri la piciorul scării, cu fața scăldată în lacrimi. Cinci minute mai târziu, Hattie ședea în taxi, plângând, Pearl îi așezase valiza pe banchetă, lângă ea, fără să scoată un cuvânt, și acum se reîntorcea spre casă. John Robert stătea pe pajiște, în lumina care venea pe ușa deschisă a casei. Pearl trecu pe lângă el. Ajunsă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
urâtă expresie de scârbă. Spuse, aproape în șoaptă: — Mă dezguști. Își smuci mâneca din mâna ei și ieși pe ușă. Pearl îl urmă prin iarbă până la capătul potecii care se pierdea printre copaci. Auzi poarta din spate trântindu-se și taxiul demarând. Mai rămase un timp locului. Pe urmă se reîntoarse în casă. Când își plimbă privirea prin holul frumos și îngrijit, scăldat în lumină, scoase al doilea strigăt pe care îl auzi Alex în acea seară. Numai că n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pecetluise soarta. A fi împreună cu Hattie în micuța casă din Hare Lane se dovedise o experiență uluitoare și înfricoșătoare, deși nu trecuse decât o singură noapte. Acum era vineri dimineața. Nu-și imaginase, nici măcar când se urcase alături de ea în taxi, ce extraordinar va fi totul. Cât era de neîncăpătoare casa își dăduse seama abia în timpul nopții, când el zăcuse treaz pe divanul cam umed din micuța cameră de oaspeți, ascultând-o pe Hattie întâi cum plângea, apoi cum se zvârcolea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
renunțat la multe ca să-ți fie însoțitoare. Și nu-ți poți imagina că ea dorește să se elibereze de tine? Va răsufla ușurată, va fi bucuroasă să plece. În sensul ăsta mi-a vorbit aseară, în timp ce tu te aflai în taxi, iar eu am avut o discuție sinceră cu ea. Hattie respiră adânc și continuă să-l privească fix. Apoi, îndepărtându-și mâinile de pe masă, se lăsă pe speteaza scaunului. Spuse cu enervare: — Astea sunt argumente copilărești. Fără îndoială, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
minte. — Lui Pearl i-a dat papucii, anunță Emma. — Vrei să spui că te-a concediat? — Da, totul a luat sfârșit. A hotărât pe loc că sunt o persoană coruptă și depravată, un pericol moral pentru Hattie. A chemat un taxi, a luat-o pe Hattie cu el și a anunțat că se vor întoarce imediat în America. — Dar nu se poate termina în felul ăsta, strigă Tom. Asta i-am spus și eu, adăugă Emma. Pearl, cu o figură foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un tricou, o șapcă etc., și aceste atenții nu trebuie date cu intenția de a apărea imediat în mass-media, ci ele trebuie făcute pur și simplu. Pe timpul conferinței de presă, trebuie să vă asigurați că absolut orice serviciu: chemarea de taxiuri, ambulanță, poliție, copii xerox, trimitere de faxuri, e-mail etc., îl puteți asigura. Aveți grijă la toalete, care trebuie să fie curate, dezinfectate și să se prezinte impecabil. Poate părea ciudat, dar o toaletă impecabilă face o foarte bună impresie oricărui
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
pună piciorul în ghips. Ți-aduci aminte, nu? Atunci, în ajun de Crăciun, după ce ai alunecat pe parchet la noi în casă. Știu că ai memorie bună. Nu se poate să fi uitat. Te-am dus la spital și numai taxiul m-a costat trei mii de lei. Voi erați musafiri și taică-tu nu se băga. Tot greul a căzut pe capul meu... Ți-aduci aminte ce te-ai mai amuzat când ți-am povestit? M-am tocmit cu șoferul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Da' cât crezi tu că valora ceasul ăla de buzunar? Era de-argint, bun, de-acord, dar argintul se ieftinise deja pe vremea când l-am vândut. Argintul se devalorizează pe zi ce trece... Și-apoi n-a fost numai taxiul. Tu ce-ți închipui, că doctorului ăla radiolog n-a trebuie să-i dau ceva? Nu găsești doctor în țara asta să nu te jumulească de bani. Așa că vezi tu, ba una, ba alta. Se-adună, ce crezi tu. Eu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
într-un loc unde bănuia că avea să întîrzie până seara, își lua câinele cu el. Devenise ceva obișnuit să fie văzuți pe stradă tot atâția câini câți și oameni. Serviciile din timpul nopții s-au redus la strictul necesar. Taxiurile nu mai circulau. Farmaciile de serviciu stăteau zăvorite, cel care avea strictă nevoie de un medicament trebuia să bată mult până să i se deschidă, iar farmacistul vorbea de după zăbrele de fier. Din spatele lui se auzea un mârâit. Curând s-
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
O avere picată din cer! Ce inspirație bună avusesem să-mi încerc norocul! Și ce înțelept lucru să spăl putina înainte de a pierde! Deși hotelul era aproape, n-am avut răbdare să fac drumul pe jos și am luat un taxi. Când să cobor mi-a scăpărat prin minte, ca un fulger, ideea unei escapade năstrușnice: ce-ar fi să mă îmbarc cu Mihaela și, traversând marea, să poposim pe malurile însorite ale Bosforului? Bani am doldora și pun forța lor
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Alexei și la situația în care se afla Mihaela, deși, la drept vorbind, trebuia s-o prevăd măcar ipotetic. Am lăsat în plata Domnului toate considerentele cu și fără rost și m-am repezit la cea mai apropiată stație de taxiuri. ― Strada Sapienței... Mașina gonea destul de iute, dar nu pe măsura nerăbdării mele. ― Mână, te rog, mai repede. Șoferul stopă în fața unei case cu mai multe etaje. Am urcat treptele câte trei și am ajuns în fața unei uși pe care sta
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ea nu mai apărea. Hotărât lucru: s-a întîmplat un accident. Altceva nu poate să fie. Imposibil să întîrzie de bunăvoie până la 11 și jumătate, fără să mă anunțe la telefon. Trebuie să întreprind ceva. Nu-i altă soluție. Un taxi m-a dus în câteva minute la Prefectura Poliției. Comisarul de serviciu a ridicat din umeri, după ce i-am spus ce mă aduce la dânsul. ― N-am nici o cunoștință, nu mi s-a raportat nimic. Apoi adăugă: de altfel nici
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]